ICCJ. Decizia nr. 3332/2005. Penal

Decizii penale ICCJ 2005

Prin sentința penală nr. 744 din 13 octombrie 2004, pronunțată în dosarul nr. 2536/2004 al Tribunalului Iași, s-a dispus condamnarea inculpatului A.M., pentru săvârșirea infracțiunilor:

- viol, prevăzut de art. 197 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă la 22 ianuarie 2004), la o pedeapsă de 6 ani închisoare.

în baza dispozițiilor art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 720 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Iași și s-a contopit restul rămas neexecutat, de 1049 zile închisoare, cu pedeapsa de 6 ani, aplicându-se pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare.

în temeiul dispozițiilor art. 65 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

- tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă la 22 ianuarie 2004), la o pedeapsă de 8 ani închisoare.

în baza dispozițiilor art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 720 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Iași și s-a contopit restul rămas neexecutat, de 1049 zile închisoare, cu pedeapsa de 8 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii cea mai grea de 8 ani.

- tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (faptă comisă la 29 ianuarie 2004), la o pedeapsă de 10 ani închisoare.

în baza dispozițiilor art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 8 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 720 din 10 decembrie 2002 a Tribunalului Iași și s-a contopit restul rămas neexecutat, de 1049 zile închisoare, cu pedeapsa de 10 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa închisorii cea mai grea, de 10 ani.

în temeiul dispozițiilor art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului A.M. pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen., pe o durată de 2 ani.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

în baza dispozițiilor art. 350 C. proc. pen., s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului A.M., iar în conformitate cu dispozițiile art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată prin prezenta sentință perioada reținerii și arestării preventive de la 18 martie 2004, la zi.

în temeiul dispozițiilor art. 14 și art. 346 C. proc. pen., coroborat cu art. 998 din C. civ., s-au admis acțiunile în răspundere civilă delictuală formulate și s-a obligat inculpatul A.M. la plata despăgubirilor în cuantum de:

- 3.000.000 lei către partea civilă C.I.M.;

- 830.000 lei către partea civilă P.V.

în baza dispozițiilor art. 191 alin. (1) C. proc. pen., inculpatul A.M. a fost obligat la plata sumei de 4.000.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, sumă în care se include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 400.000 lei, ce va fi inițial avansat din fondurile speciale ale Ministerului Justiției, conform dispozițiilor art. 189 C. proc. pen.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

în seara zilei de 22 ianuarie 2004, inculpatul A.M. a mers în complexul studențesc T.V. din municipiul Iași unde a observat-o pe numita C.I.M. care lucra în calitate de gestionară la SC S. SRL și, la finalul programului, a urmărit-o pe aceasta în timp ce se deplasa spre stația de tramvai Tomiris, trecând pe podul de peste râul Bahlui.

După ce a urmărit-o pe o distanță de aproximativ 200 metri și după ce partea vătămată a purtat o convorbire la telefonul mobil, inculpatul s-a apropiat de ea, a prins-o de mâna dreaptă și, potrivit declarației acesteia, i-a spus: "să merg înainte, să nu comentez, să nu pun întrebări că el este plătit să mă omoare pentru că mi-am bătut joc de sentimentele unui prieten bun de-al lui".

Inculpatul a amenințat-o pe partea vătămată că o va agresa cu un cuțit dacă opune rezistență și în acest mod a condus-o sub podul Tudor Vladimirescu, pe malul râului Bahlui și i-a cerut să tacă. Aici, inculpatul a obligat-o pe partea vătămată să întrețină un raport sexual oral, după care a dezbrăcat-o de pantaloni, i-a scos o cizmă de pe picior și a întreținut cu ea un raport sexual normal, deși aceasta s-a opus. După consumarea raportului sexual, inculpatul i-a sustras părții vătămate telefonul mobil, iar din geanta căzută i-a luat suma de 350.000 lei, reproșându-i că are puțini bani asupra sa.

După ce i-a sustras aceste bunuri inculpatul A.M. a plecat, iar în urma sa, partea vătămată s-a îmbrăcat și s-a deplasat spre locuința părinților săi cărora le-a povestit ce i s-a întâmplat și a sesizat imediat organele de poliție.

Potrivit descrierii făcute de partea vătămată conform căreia agresorul era "un tânăr de circa 26 ani, înalt de circa 1,70 m, ten măsliniu (un țigan), purta pe cap un fes de culoare neagră (închisă), organele de poliție au întocmit un "portret robot" și i-au prezentat sus-numitei mai multe persoane cu trăsături asemănătoare.

în această împrejurare, la data de 18 martie 2004, organele de poliție i-au prezentat numitei C.I.M. un grup de persoane din care aceasta l-a recunoscut pe inculpatul A.M. ca fiind cel care a obligat-o, prin amenințare și violență, să întrețină raporturi sexuale orale și normale și a deposedat-o de bani și telefon mobil.

Inculpatul A.M. nu a recunoscut nici în momentul recunoașterii sale din grupul de persoane și nici pe parcursul procesului penal că a comise aceste fapte, arătând că nu-și poate explica de ce a fost indicat de partea vătămată.

Instanța a apreciat că atitudinea inculpatului este nesinceră și declarațiile sale nu sunt reale întrucât:

- în plângerea pe care partea vătămată C.I.M. a adresat-o organelor de poliție, aceasta a arătat că agresorul prezenta un număr de trei bile implantate în penis, subtegumentar.

Raportul la acest element specific, cu ocazia efectuării prezentării pentru recunoaștere, i s-a solicitat inculpatului A.M. să precizeze dacă are bile implantate la nivelul penisului și, în prezența a doi martori asistenți, s-a constatat că acesta prezenta două bile introduse subtegumentar.

Existența acestor bile a fost confirmată ulterior și de raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de medicină legală Iași care arată că "A.M. prezintă două obiecte dure introduse subtegumentar la nivelul penisului. Aspectul cicatricii pledează pentru introducerea acestora cu cel puțin o lună anterior prezenței la examinare".

- martorii asistenți S.C., R.I.D. și A.V. au confirmat că inculpatul a fost recunoscut de partea vătămată după fizionomie și au perceput momentul în care acesta a recunoscut prezența celor două bile implantate pe organul genital.

- martora C.A., mama părții vătămate a arătat că fiica sa care, în seara zilei de 22 ianuarie 2004, a venit acasă speriată, plângând și tremurând, i-a relatat că a fost victima unui viol și a unei tâlhării, i l-a descris pe agresor despre care i-a spus că prezenta cele două bile. De asemenea, martora a mai arătat că în cursul urmăririi penale fiica sa l-a recunoscut pe agresor în persoana inculpatului A.M.

- martorul S.F., prietenul părții vătămate, căruia aceasta, de rușine, i-a povestit doar faptul că a fost deposedată de bani și telefon mobil de un tânăr necunoscut, a arătat că sus-numita era "foarte agitată și speriată" și după comiterea faptei, a fost contactat de un bărbat necunoscut, de pe telefonul sustras de la prietena sa, care nu s-a recomandat și l-a întrebat cine este.

- martora A.M., mama inculpatului, a negat faptul că la data comiterii faptelor arătate mai sus, fiul său s-a aflat la locuința ei, infirmând în acest mod declarația inculpatului.

- martorul G.C.V. indicat de inculpat în apărarea sa ca fiind cel la care a locuit la data săvârșirii acestor fapte, a negat aceste declarații, arătând că A.M. a fost ultima dată la domiciliul său cu ocazia sărbătorilor de iarnă anul 2003.

- inculpatul A.M. a fost supus testării cu tehnică de detenție a comportamentului simulat și, potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr. 20042 din 19 martie 2004, acesta a avut la întrebările adresate (cu privire la agresarea părții vătămate C.I.M.) un comportament expresiv concretizat în: evitarea privirii, spasm glotic, modificări de paloare, contraîntrebări, latență în răspunsuri, sudorație și disconfort psihic, dovedind astfel un comportament nesincer.

Partea vătămată C.I.M. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 3.000.000 lei reprezentând valoarea prejudiciului ce i-a fost cauzat prin deposedarea de telefonul mobil și de bani de către același inculpat.

în cursul cercetărilor efectuate privind faptele comise împotriva părții vătămate C.I.M., s-a constatat că inculpatul A.M. era reclamat pentru săvârșirea unei alte infracțiuni de tâlhărie împotriva părții vătămate P.V.

Astfel, în seara zilei de 29 ianuarie 2004, în timp ce partea vătămată P.V. se deplasa pe str. Basarabi din municipiul Iași a fost acostat de inculpatul A.M. care era însoțit de două persoane rămase neidentificate.

Mimând faptul că intenționează să o ajute pe partea vătămată, unul din acești tineri a prins-o de braț și a început să o caute în buzunare, cu scopul de a-i sustrage bani.

Negăsind bani, un alt tânăr i-a luat părții vătămate căciula de pe cap, după care i-a aplicat un pumn în zona toracică dreaptă și aceasta a căzut la pământ. Profitând de această împrejurare, inculpatul A.M. i-a smuls părții vătămate verigheta de pe deget și i-a restituit apoi căciula sustrasă de celălalt tânăr necunoscut.

în dimineața zilei următoare, inculpatul A.M. a amanetat verigheta sustrasă de la partea vătămată la SC C. SRL Iași unde a fost întocmit un contract de împrumut pe numele său și a obținut suma de 700.000 lei.

în timp ce inculpatul A.M. a amanetat verigheta sustrasă, în incinta casei de amanet se afla partea vătămată care efectua verificări sub aspectul recuperării bijuteriei respective.

în această împrejurare, numitul P.V. și-a recunoscut verigheta amanetată de inculpat și a aflat de la gestionarul casei de amanet numele persoanei care a semnat contractul de împrumut.

Astfel, la data de 30 ianuarie 2004, organele de poliție sesizate de partea vătămată, s-au deplasat la sediul acestei case de amanet de unde au ridicat o copie a contractului de împrumut de amanet nr. 358 din 30 ianuarie 2004 întocmit pe numele inculpatului A.M. și au lăsat în custodia societății verigheta ce a fost recunoscută de partea vătămată.

La data de 17 martie 2004, a fost efectuată o prezentare pentru recunoaștere din grup, împrejurare în care partea vătămată l-a identificat pe inculpat în prezența a doi martori asistenți ca fiind cel care, în seara zilei de 29 ianuarie 2004, l-a deposedat de o verighetă din aur.

Atât cu această ocazie, cât și în declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpatul A.M. nu a recunoscut că a comis această faptă, arătând că a cumpărat verigheta respectivă, în dimineața zilei de 30 ianuarie 2004, de la o persoană necunoscută, cu suma de 400.000 lei.

S-a reținut că inculpatul a fost nesincer, întrucât probele administrate în cauză au arătat următoarele:

- partea vătămată P.V. l-a recunoscut pe inculpat după fizionomie, precum și după articolele de îmbrăcăminte pe care le-a purtat în momentul comiterii faptei.

în acest sens, partea vătămată a recunoscut un hanorac de culoare crem prevăzut cu glugă pe care inculpatul l-a purtat sub geacă și care a fost ridicat de la mama inculpatului.

- martorul T.M. (gestionar la SC C. SRL) a declarat că l-a recunoscut pe inculpatul A.M. ca fiind persoana care, în dimineața zilei de 30 ianuarie 2004, a amanetat o verighetă din aur și după acest moment a fost contactat de partea vătămată care i-a relatat că în noaptea anterioară a fost deposedat de o verighetă din aur și l-a recunoscut pe inculpat ca fiind autorul acestei fapte.

- martora P.M., soția părții vătămate a declarat că soțul său a prezentat, la data comiterii faptei o leziune la nivelul degetului de pe care i-a fost smulsă verigheta, iar a doua zi i-a relatat că s-a întâlnit cu agresorul în persoana inculpatului A.M. la o casă de amanet, fiind îmbrăcat la fel ca în noaptea anterioară.

- inculpatul nu a oferit amănunte privind identitatea ori descrierea persoanei care i-ar fi vândut verigheta în dimineața zilei de 30 ianuarie 2004 și, mai mult decât atât, declarațiile sale nu sunt credibile, în condițiile în care el nu are o ocupație care să-i permită să achiziționeze pe loc o bijuterie în valoare de 400.000 lei, fără a avea certitudinea că este din aur și va putea obține o sumă mai mare din revânzarea acesteia.

Partea vătămată P.V. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 830.000 lei reprezentând valoarea pentru care a ridicat verigheta de la casa de amanet (în condițiile în care prejudiciul cauza prin comiterea faptei este de 1.500.000 lei).

în drept, faptele inculpatului A.M. constând în aceea că, în seara zilei de 22 ianuarie 2004, în jurul orei 20,00, prin constrângere a întreținut acte sexuale cu partea vătămată C.I.M., deposedând-o totodată de un telefon mobil și suma de 450.000 lei, prejudiciul total fiind de 2.950.000 lei întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de viol, prevăzute de art. 197 alin. (1) C. pen. și tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) C. pen. Fapta aceluiași inculpat care, în noaptea de 29 ianuarie 2004, în loc public și împreună cu alții, prin violență a deposedat pe partea vătămată P.V. de o verighetă din aur în valoare de 1.500.000 lei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. b) și c) și alin. (21) lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor, având în vedere modalitățile concrete de săvârșire a infracțiunilor reținute, urmările produse, atitudinea necorespunzătoare a inculpatului de nerecunoaștere și antecedența penală s-au aplicat pedepse orientate între limitele prevăzute de normele de incriminare.

Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentințe a fost respins, ca nefondat, prin decizia penală nr. 104 din 10 martie 2005, pronunțată de Curtea de Apel Iași.

în termenul legal, inculpatul a formulat recurs, invocând faptul că nu este vinovat de săvârșirea faptelor, cerând achitarea sa, iar în subsidiar, reducerea pedepsei.

Motivele invocate se încadrează în cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 18 și 14 C. proc. pen.

Analizând hotărârile atacate, atât în raport de criticile expuse mai sus, cât și cu privire la motivele de recurs care se analizează din oficiu, Curtea apreciază că recursul este nefondat.

Instanțele, printr-o judicioasă analiză a probelor, a interpretat corect semnificația acestora, stabilind verific situația de fapt și vinovăția inculpatului cu privire la cele trei infracțiuni deduse judecății. Toate alibiurile inculpatului au fost înlăturate, cu o motivare corespunzătoare, reținându-se totodată, nesinceritatea inculpatului și încercarea acestuia de a se sustrage răspunderii penale.

în ceea ce privește individualizarea pedepselor, se reține că s-a făcut cu respectarea tuturor criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), ținându-se seama de gradul ridicat de pericol social al faptelor și făptuitorului, de împrejurările concrete în care s-au comis infracțiunile și de antecedentele penale ale inculpatului, care suferise anterior o pedeapsă de 8 ani și 6 luni închisoare, fiind liberat condiționat.

S-a dat eficiență pluralității de infracțiuni comise și stării de recidivă postcondamnatorii.

în baza acestor considerente, Curtea în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., urmează a respinge recursul inculpatului.

Se va computa din durata pedepsei, perioada arestului preventive de la 18 martie 2004 la 27 mai 2005.

S-au văzut și dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

← ICCJ. Decizia nr. 3362/2005. Penal  ICCJ. Decizia nr. 3313/2005. Penal →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3332/2005. Penal