ICCJ. Decizia nr. 41/2005. Penal. încheiere. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 41/2005
Dosar nr. 6205/2004
Şedinţa publică din 5 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 22 septembrie 2004, P.M. a formulat plângere împotriva rezoluţiei nr. 1760/P/2003 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii R.A., H.M. şi M.G.
Prin plângere, petentul a sesizat faptul că intimaţii, au întreţinut relaţii extraconjugale cu soţia sa, afectându-i căsnicia.
A mai precizat petentul că, intimaţii au profitat de calitatea lor de poliţişti, având totodată şi o atitudine abuzivă faţă de el, cerând anchetarea acestora pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Analizând plângerea, procurorul, urmare probelor administrate în cauză a constatat că, nu sunt date şi indicii temeinice care să ateste săvârşirea faptelor sesizate, dispunând neînceperea urmăririi penale împotriva intimaţilor.
Prin sentinţa penală nr. 103 din 18 octombrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, a respins, ca nefondată, plângerea petiţionarului P.M.
Împotriva acestei hotărâri, petentul a formulat recurs, socotind că intimaţii se face vinovaţi de săvârşirea infracţiunii de adulter, prevăzută de art. 304 C. pen.
Recursul este nefondat.
Curtea, analizând actele şi lucrările dosarului, constată că nu există indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 304 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), de către intimaţi, apreciind ca fiind legală şi temeinică soluţia parchetului de neîncepere a urmăririi penale a acestora.
Pe cale de consecinţă, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul P.M.
Văzând şi prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petentul P.M. împotriva sentinţei penale nr. 103 din 18 octombrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă petentul la plata sumei de 500.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 4091/2005. Penal. Recuzare recurs. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 4101/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs → |
---|