ICCJ. Decizia nr. 4522/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 4522/2005

Dosar nr. 4439/2005

Şedinţa publică din 25 iulie 2005

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin încheierea din 13 iulie 2005, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, a dispus, printre altele, menţinerea măsurii arestării preventive a inculpatei apelante I.C.

Pentru a pronunţa încheierea, instanţa, în baza dispoziţiilor art. 3002 raportat la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., a reţinut că măsura arestării preventive a inculpatei a fost luată legal, şi de asemenea, legal menţinută, I.C. fiind condamnată la pedeapsa de 6 ani închisoare şi 5 ani pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000.

S-a mai reţinut că temeiurile de drept ale măsurii arestării preventive subzistă şi în faza soluţionării apelului declarat de inculpată împotriva sentinţei penale nr. 176 din 9 februarie 2005, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a II-a penală, în dosarul nr. 7022/2005.

Împotriva încheierii menţionate, inculpata, în termenul legal, a declarat recurs, motivul invocat fiind nemenţinerea, în faza soluţionării apelului, a temeiurilor de drept care au dus la luarea măsurii arestării preventive.

Recursul declarat nu este fondat.

Art. 148 alin. (1) lit. h) C. proc. pen., prevede că măsura arestării preventive poate fi luată dacă sunt întrunite condiţiile înscrise în art. 143 din acelaşi cod, inculpata în cauză, fiind condamnată la o pedeapsă mai mare de 4 ani închisoare şi totodată, lăsarea ei în stare de libertate aducând atingere ordinii de drept.

Referitor la motivul de recurs, se reţine că acesta nu relevă vreun temei care să justifice revocarea măsurii arestării preventive.

Verificând, din oficiu, temeinicia şi legalitatea încheierii recurate, Curtea consideră că în raport de gradul concret de pericol social al faptei pentru care s-a pronunţat o condamnare şi pentru a se asigura desfăşurarea în condiţii de celeritate a judecării apelului, există, în continuare, temeiuri care justifică menţinerea stării de arest preventiv.

Pentru considerentele expuse, recursul nefiind fondat, va fi respins.

Conform dispoziţiilor art. 192 C. proc. pen., inculpata recurentă va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpata I.C. împotriva încheierii din 13 iulie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, în dosarul nr. 886/2005.

Obligă recurenta inculpată la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 80 lei noi (800.000 lei) din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 20 lei noi (200.000 lei), se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 25 iulie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 4522/2005. Penal. Recurs la încheiere. Recurs