ICCJ. Decizia nr. 5912/2005. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 17 din 7 aprilie 2005, Curtea de Apel Ploiești a respins plângerea formulată de petentul I.N. împotriva rezoluției nr. 281/II/2/2004, prin care s-a respins plângerea sa împotriva soluției din dosarul nr. 175/P/2004 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești.
S-a reținut că, petiționarul s-a plâns că a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 290 C. pen., fără ca rechizitoriul să fie susținut de înscrisuri sau alte mijloace de probă din care să rezulte vinovăția sa.
Conchide instanța că, actele întocmite au confirmat că petentul I.N. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cercetările stabilind că a contrafăcut în întregime un înscris sub semnătură privată, pe care a aplicat o ștampilă neadevărată, folosind apoi înscrisul la Judecătoria Câmpina pentru ridicarea unei ipoteci. Faptul că în rechizitoriu s-a menționat SC N. SRL Provița de Jos în loc de SC N. SRL Provița de Sus constituie o greșeală de dactilografiere, făcută fără intenția de a falsifica.
împotriva acestei hotărâri petiționarul a formulat recurs fără a-l motiva și fără a se prezenta să-l susțină.
Examinând din oficiu recursul petiționarului se constată că este nefondat, hotărârea atacată fiind temeinică și legală.
Este evident că, fiind trimis în judecată prin rechizitoriu, petiționarul are posibilitatea de a-și formula toate apărările pe care le consideră concludente și pertinente pentru a demonstra nevinovăția sa și totodată de a evidenția greșelile, chiar de natură materială, strecurate în actul de trimitere în judecată. Oricum, greșeala de ordin material, strecurată în rechizitoriu, nu poate fi considerată un fals și nu poate atrage răspunderea penală a procurorului.
în consecință, recursul petiționarului va fi respins ca nefondat.
Au fost văzute și dispozițiile art. 192 C. proc. pen.;
| ← ICCJ. Decizia nr. 7014/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 5913/2005. Penal → |
|---|
