ICCJ. Decizia nr. 597/2005. Penal. întrerupere executare pedeapsă. Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 597/2005
Dosar nr. 6876/2004
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 1339 din 21 octombrie 2004, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, s-a respins, ca nefondată, cererea formulată de condamnatul A.C.V., prin care a solicitat întreruperea executării pedepsei.
Pentru a pronunţa astfel, instanţa a reţinut că petentul a cerut întreruperea executării pedepsei de 7 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 627/2002, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, invocând motive familiale.
În şedinţa publică din 21 octombrie 2004, petentul a declarat că îşi retrage cererea, astfel încât, instanţa de fond a procedat la respingerea ei.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel condamnatul, arătând că deşi la prima instanţă a retras cererea, acest fapt s-a datorat erorii în care s-a aflat.
Prin Decizia penală nr. 857/ A din 11 noiembrie 2004, Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca nefondat, apelul, reţinând că a fost atacată o hotărâre penală definitivă.
În termen legal s-a declarat recurs de condamnat care a cerut admiterea recursului şi întreruperea executării pedepsei.
Recursul nu este fondat.
Recurentul condamnat şi-a retras cererea prin care solicita întreruperea executării pedepsei pe motive familiale, în faţa primei instanţe.
Indiferent de motivele avute în vedere la acel moment, recurentul şi-a manifestat liber voinţa în ce priveşte retragerea unei cereri adresată instanţei, asupra acestui act de voinţă neputând reveni nici în faţa instanţei de fond, de apel sau recurs.
Prin urmare, având în vedere declaraţia petentului, exprimată în şedinţă publică, prin care acesta înţelegea să-şi retragă cererea de întrerupere a executării pedepsei, instanţa de fond a pronunţat, în mod corect, o soluţie de respingere a cererii, soluţie menţinută legal şi în apel.
Pentru aceleaşi considerente, recursul declarat de petent este nefondat şi în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., se va respinge, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul condamnat A.C.V. împotriva deciziei penale nr. 857/ A din 11 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală.
Obligă recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de 800.000 lei, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2005.
← ICCJ. Decizia nr. 594/2005. Penal. Art.208, 209, 211 alin.2... | ICCJ. Decizia nr. 60/2005. Penal. Art.20,197 c. pen. Recurs → |
---|