ICCJ. Decizia nr. 60/2005. Penal. Art.20,197 c. pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 60/2005
Dosar nr. 6615/2004
Şedinţa publică din 6 ianuarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 574 din 6 septembrie 2004, Tribunalul Dolj a condamnat pe inculpatul O.I.C. la pedeapsa de 8 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. b) C. pen., pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea calificată de viol, prevăzută de art. 20, raportat la art. 197 alin. (1) şi (3) C. pen.
S-a făcut aplicarea art. 64 şi art. 71 C. pen.
A fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului, fiind computată din pedeapsa principală aplicată, perioada executată în modalitatea arătată anterior, cu începere de la 29 iunie 2004, la zi.
Pe latură civilă, s-a constatat că partea civilă F.M.L. nu s-a constituit parte civilă, în cauză.
Inculpatul a fost obligat la 2.800.000 lei cheltuieli judiciare statului, din care 600.000 lei reprezintă onorariul pentru apărătorul din oficiu, care se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
S-a reţinut că, în după amiaza zilei de 29 iunie 2004, inculpatul a plecat, pe bicicletă, de la stâna de oi, aflată în câmp, pe raza comunei Giurgiţa, spre satul Curmătura, unde se află locuinţa sa. Pe traseul amintit, inculpatul s-a întâlnit cu partea vătămată F.M.L., în vârstă de 9 ani, care era însoţită de fratele ei, F.C. de 7 ani, care se deplasau spre satul Filaret.
Inculpatul, fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a lovit cu pumnul partea vătămată, doborând-o la pământ, intenţionând să întreţină raport sexual cu aceasta. Activitatea infracţională a fost întreruptă, rămânând în faza de tentativă, datorită intervenţiei martorilor R.M. şi G., chemaţi în ajutor de fratele victimei.
Ulterior au fost sesizate organele de poliţie, care au procedat la reţinerea inculpatului, care a recunoscut necondiţionat desfăşurarea activităţii infracţionale arătate anterior, în scris, s-a formulat plângere de partea vătămată.
Prin certificatul medico-legal nr. 1674/ A2 din 30 iunie 2004, eliberat de I.M.L. Craiova, rezultă că actele de agresiune exercitate asupra părţii vătămate i-au produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, iar poziţionarea acestora pe corpul victimei confirmă tentativa de raport sexual prin constrângere, dedusă judecăţii de faţă.
Împotriva acestei sentinţe a declarat apel inculpatul, care a solicitat reducerea pedepsei, pe care a considerat-o prea severă.
Curtea de Apel Craiova, prin Decizia penală nr. 466 din 25 octombrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul inculpatului, a menţinut arestarea preventivă a acestuia, a computat din pedeapsă detenţia în continuare, cu începere de la 6 septembrie 2004, la zi şi l-a obligat la cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul O.I.C., care a reiterat motivele din apel, în sensul redozării pedepsei aplicate.
Recursul este nefondat.
Conform art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere şi un mijloc de reeducare a condamnatului în scopul prevenirii săvârşirii de infracţiunii, iar potrivit art. 72 din acelaşi cod, la stabilirea şi aplicarea pedepselor se ţine seama de dispoziţiile Părţii generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârşite, de persoana infractorului şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Or, în cauză, se constată că instanţa de fond, la dozarea pedepsei, a avut în vedere pe lângă pericolul social al faptei, atât împrejurările în care aceasta s-a comis, dar şi datele referitoare la persoana inculpatului, aspecte care se regăsesc în cuantumul pedepsei aplicate.
Aşa fiind, în mod corect, instanţa de apel, a reţinut că prima instanţă a făcut o justă individualizare a pedepsei, încât, recursul bazat pe reiterarea aceleiaşi critici, apare ca nefondat şi va fi respins, ca atare.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 29 iunie 2004, la zi.
Văzând şi dispoziţiile referitoare la reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare făcute de stat, inclusiv, avansarea de către stat a onorariului pentru apărarea din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul O.I.C. împotriva deciziei penale nr. 466 din 25 octombrie 2004 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 29 iunie 2004 la 6 ianuarie 2005.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 1.600.000 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 400.000 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 597/2005. Penal. întrerupere executare... | ICCJ. Decizia nr. 604/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
