ICCJ. Decizia nr. 605/2005. Penal. Plângere. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 605/2005
Dosar nr. 6765/2004
Şedinţa publică din 26 ianuarie 2005
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 92/ F din 4 noiembrie 2004, Curtea de Apel Galaţi a respins, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petenţii I.T. şi I.A., împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 63/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi şi a rezoluţiei nr. 1179/II/2/2004 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi privind pe intimatul C.I.D.
Pentru a pronunţa această soluţie, instanţa de fond a reţinut următoarea situaţie de fapt:
Prin rezoluţia nr. 63/P/2004 din 23 august 2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public C.D., pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP) şi disjungerea cauzei pentru făptuitorii B.D., B.N. şi M.L., în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galaţi în vederea continuării cercetărilor faţă de aceştia sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 292, art. 288 şi art. 291 C. pen.
În baza certificatului suplimentar de moştenitor nr. 2/2003, M.L. a vândut surorii sale, B.D. şi cumnatului B.N. suprafaţa de 590 mp. şi o casă de locuit situate în Galaţi şi care aparţineau reclamanţilor I.T. şi I.A., notarul public C.D. întocmind în acest sens contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 212 din 4 martie 2003.
Reclamanţii au solicitat efectuarea de cercetări faţă de notarul public C.D. sub aspectul săvârşirii infracţiunii prevăzută de art. 292, art. 288 şi art. 291, întrucât a eliberat certificatul suplimentar de moştenitor nr. 2/2003, pentru o suprafaţă mai mare decât cea la care avea dreptul autorul B.G. şi anume 200 mp., aşa cum rezultă din certificatul de moştenitor nr. 597/1970 eliberat de notariatul de Stat Galaţi.
Reclamanţii au cerut a se face cercetări şi faţă de B.D., B.N., M.L. sub aspectul infracţiunii de fals şi uz de fals, întrucât au declarat fals în faţa notarului public C.D. că nu există vreun litigiu cu privire la imobilul situat în Galaţi.
Din conţinutul actelor premergătoare efectuate în cauză a rezultat că părţile au prezentat notarului public documentaţia topografică, fişa cadastrală, memoriu tehnic, certificat de sarcini eliberat de Judecătoria Galaţi pentru întocmirea actului de vânzare cumpărare şi totodată că, notarul public C.D. a respectat reglementările legale cu ocazia întocmirii certificatului de moştenitor suplimentar nr. 2/2003 şi a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 212 din 4 martie 2003.
Împotriva rezoluţiei nr. 63/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel au formulat plângere petenţii I.T. şi I.A., plângere ce a fost respinsă, ca neîntemeiată, prin rezoluţia nr. 1179/II/2/2004 din 2 octombrie 2004 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
Împotriva acestor rezoluţii, în termen legal au formulat plângere la Curtea de Apel Galaţi cei doi petenţi care au cerut infirmarea rezoluţiilor şi începerea urmăririi penale şi trimiterea în judecată a notarului public C.D.
Prin sentinţa recurată, s-a motivat soluţia de respingere a plângerii prin aceia că, cercetările nu au putut stabili vreo intenţie de fraudare a intereselor petenţilor I.T. şi A., aşa încât rezoluţiile sunt legale şi temeinice.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri a declarat recurs petenţii care au reiterat susţinerile anterioare, cerând infirmarea celor două rezoluţii şi trimiterea în judecată a notarului public pentru infracţiunea prevăzută de art. 289 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 321 NCP)
Critica urmează a fi analizată în raport de prevederile art. 3859 alin. (1) pct. 171 C. proc. pen., constatându-se că hotărârea nu este supusă casării pentru următoarele considerente:
În mod corect, atât instanţa de judecată cât şi organul de urmărire penală au reţinut că, nu a existat o intenţie de fraudare a intereselor celor doi petenţi din partea notarului public, atât timp cât, eliberarea certificatului suplimentar de moştenitor s-a făcut în baza dispoziţiilor legale, pe baza unor documente din care rezultă că întreaga suprafaţă de teren a fost proprietatea defunctului B.G. (certificat de moştenitor nr. 597 din 24 noiembrie 1970), iar pe de altă parte, că persoanele interesate nu au adus la cunoştinţă notarului faptul că pentru suprafaţa de 400 mp. din acest teren s-a constituit prin ordin administrativ un drept de proprietate în favoarea recurenţilor.
De altfel, petenţii au posibilitatea, ca în condiţiile legii, să solicite anularea certificatului suplimentar de moştenitor, autentificat sub nr. 2/2003.
Acestea sunt motivele pentru care soluţia instanţei de fond, prin care a menţinut rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale nr. 63/P/2004 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, este legală şi temeinică şi nefondat recursul declarat de petenţi.
În consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de petenţi se va respinge, cu obligarea recurenţilor la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarii I.T. şi I.A. împotriva sentinţei penale nr. 92/ F din 4 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Galaţi.
Obligă recurenţii petiţionari la plata cheltuielilor judiciare către stat, în sumă de câte 600.000 lei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 601/2005. Penal. Conflict de competenţă.... | ICCJ. Decizia nr. 606/2005. Penal. Plângere. Recurs → |
|---|
