ICCJ. Decizia nr. 6245/2005. Penal
Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 696 din 12 mai 2005, Tribunalul București, secția a II-a penală, a dispus condamnarea printre alții a inculpatului D.N., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), a art. 74 lit. a) - art. 76 lit. a) C. pen., la 6 ani de închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.
în baza art. 116 C. pen., sau interzis inculpatului D.N., accesul în București pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
Conform art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la același inculpat suma de 200.000 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, în data de 12 iulie 2004, numitul P.F.N. i-a solicitat condamnatului P.C.B. să-i vândă trei doze de heroină, pentru care a achitat suma de 900.000 lei, drogurile fiind predate organelor de poliție.
Făcând acest denunța numitul P.F. a acceptat colaborarea cu organele de poliție, situație în care i s-a pus la dispoziție suma de 5 milioane lei, cu bancnote înseriate.
Ca urmare, organele de poliție au instalat un dispozitiv de supraveghere.
Astfel, la orele 19,00, inculpatul și martorul s-au întâlnit pentru procurarea de droguri. Cum inculpatul nu avea cantitatea necesară, a procurat cantitatea solicitată de la inculpatul recurent D.N. care i-a furnizat 10 doze de heroină în schimbul cărora a primit telefonul acestuia.
Inculpații au fost prinși în flagrant după ce inculpatul recurent urma să-i mai procure condamnatului P.C. încă 10 doze de heroină.
Cantitatea de 0,36 gr. heroină a fost expertizată constatându-se că aceasta este în amestec cu cofeină.
împotriva acestei hotărâri inculpatul D.N. a formulat apel solicitând casarea hotărârii arătând că au fost încălcate prevederile art. 292 alin. (2) C. proc. pen., referitoare la compunerea instanței, ce atrag nulitatea absolută a sentinței.
în subsidiar a solicitat reducerea pedepsei.
Prin decizia nr. 596 din 1 august 2005, Curtea de Apel București, secția I penală, s-a respins, ca nefondat, apelul inculpatului și împotriva acestei hotărâri pronunțate de instanța de control judiciar, inculpatul a declarat recurs solicitând reducerea pedepsei invocând cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că instanțele au reținut întocmai, situația de fapt dând încadrarea juridică corecta acestuia și o justa individualizare a pedepsei aplicate.
Critica inculpatului este neîntemeiată, și urmează a fi înlăturată, ca atare.
Astfel, instanța ținând seama de modalitatea de săvârșire a faptei, de pericolul social ridicat dar și de poziția sa nesinceră, pedeapsa de 6 ani închisoare este de natură a asigura scopul educativ, preventiv al pedepsei, încât reducerea acesteia nu se justifică.
Ca atare, Curtea, în temeiul prevederilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul inculpatului.
Se va computa prevenția inculpatului de la 14 iulie 2004.
Au fost văzute și prevederile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
← ICCJ. Decizia nr. 6246/2005. Penal | ICCJ. Decizia nr. 6227/2005. Penal → |
---|