ICCJ. Decizia nr. 6346/2005. Penal. Revizuire. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 6346/2005
Dosar nr. 4463/2005
Şedinţa publică din 9 noiembrie 2005
Examinând recursul de faţă, constată:
Prin sentinţa penală nr. 54 din 17 februarie 2005 pronunţată de Tribunalul Arad s-a respins, ca nefondată, cererea condamnatei P.C.L. de revizuire a sentinţei penale nr. 221 din 21 octombrie 1999 a Tribunalului Arad şi s-a dispus obligarea condamnatei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-a reţinut că motivele invocate, respectiv împrejurarea că nu s-a creat un prejudiciu cert şi nu s-a pricinuit o pagubă, iar pedeapsa nu a fost individualizată, fiind prea severă, nu se regăsesc printre cazurile prevăzute limitativ de art. 394 C. proc. pen., care să justifice revizuirea hotărârii.
S-a reţinut, de asemenea, că aceleaşi motive au fost invocate de condamnată şi în alte cereri de revizuire a sentinţei.
Prin Decizia penală nr. 240/ A din 27 iunie 2005 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de condamnată reţinându-se că hotărârea atacată este legală şi temeinică întrucât prin cererea de revizuire nu s-a invocat nici o situaţie din cele prevăzute limitativ în art. 394 C. proc. pen.
Condamnata a declarat recurs susţinând că la data la care s-a soluţionat cererea de revizuire în primă instanţă, apărătorul său ales, avocat C.D. se afla imobilizat la pat şi nu s-a putut prezenta în instanţă pentru a susţine cererea, care a fost soluţionată în lipsa sa şi a condamnatei.
S-a mai arătat în motivarea recursului, că la termenul din 27 iunie 2005, când a fost soluţionat apelul, condamnata era internată în spital şi a fost în imposibilitate de a comunica instanţei faptul că nu se poate prezenta la judecată.
În dovedirea recursului condamnata a depus la dosar o adeverinţă medicală eliberată la 15 februarie 2005 atestând faptul că avocatul C.D. este suferind de „lombosciatică acută" şi i se recomandă tratament şi repaus în perioada 14 - 19 februarie 2005.
S-a mai depus un bilet de trimitere în vederea internării la Spitalul Militar Oradea, din 21 iunie 2005 şi un certificat atestând faptul că, în perioada 21 iunie 2005 - 30 iunie 2005, condamnata a fost în concediu medical.
Recursul nu este fondat.
Primul motiv invocat privind imposibilitatea apărătorului ales de a se prezenta în instanţă la termenul la care s-a judecat cauza şi de a încunoştinţa despre această imposibilitate nu se regăseşte printre motivele de recurs prevăzute expres şi limitativ de art. 3859 alin. (1) C. proc. pen.
Cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 21 C. proc. pen., se referă în exclusivitate la părţi şi nu la apărătorii acestora.
Cel de al doilea motiv de recurs îşi găseşte temeiul în dispoziţiile legale sus-menţionate dar nu este fondat.
Astfel, actele depuse de condamnată dovedesc doar că, la data de 21 iunie 2005, i s-a dat un bilet de trimitere în vederea internării şi că de la 21 iunie 2005 până la 30 iunie 2005 a fost în concediu medical, dar nu sunt de natură a dovedi imposibilitatea condamnatei de a se prezenta în faţa instanţei de apel, la data de 27 iunie 2005, atâta timp cât nu s-a probat internarea efectivă în spital şi nici un diagnostic care să justifice imposibilitatea de prezentare în faţa instanţei de apel şi de comunicare a acestei imposibilităţi.
Constatând că din examinarea cauzei nu rezultă nici existenţa vreunui motiv de casare care să poată fi luat în considerare din oficiu, Curtea va respinge recursul, ca nefondat, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnata P.C.L. împotriva deciziei penale nr. 240 din 27 iunie 2005 a Curţii de Apel Timişoara.
Obligă recurenta condamnată la plata sumei de 120 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 6340/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 174 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 6372/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs → |
|---|
