ICCJ. Decizia nr. 6372/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 6372/2005

Dosar nr. 5466/2005

Şedinţa publică din 10 noiembrie 2005

Asupra recursurilor de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa penală nr. 189 din 25 martie 2005 a Tribunalului Braşov, în baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., inculpatul R.L.M. a fost condamnat, la o pedeapsă de 9 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. d) C. pen., şi art. 65 C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat, la 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani ce se execută după pedeapsa principală, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate mai sus, în pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani, ce se execută după pedeapsa principală.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului începând cu data de 17 martie 2004, la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut arestarea preventivă a inculpatului.

În baza art. 211 alin. (21) lit. a) şi c) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), inculpatul I.C.D. a fost condamnat, la pedeapsa de 10 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie.

În baza art. 20 raportat la art. 174, art. 176 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), şi art. 65 C. pen., acelaşi inculpat a fost condamnat, la pedeapsa de 9 ani închisoare şi pedeapsa complementară prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani ce se execută după pedeapsa principală, pentru săvârşirea tentativei la infracţiunea de omor deosebit de grav.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate mai sus inculpatului I.C.D., în cea mai grea, de 10 ani închisoare şi pedeapsa complimentară prevăzută de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., pe o perioadă de 3 ani ce se execută după pedeapsa aplicată.

În baza art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP)

În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), s-a dedus din pedeapsa aplicată, reţinerea şi arestarea preventivă a inculpatului, începând cu data de 17 martie 2004, la zi.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 346 C. proc. pen., raportat la art. 998, art. 998 şi art. 1003 C. civ., a obligat în solidar inculpaţii R.L.M. şi I.C.D. să plătească părţii civile C.A.S.J. Braşov, suma de 7.492.228 lei reprezentând pretenţii medico-sanitare acordate părţii vătămate C.R.A.

A obligat în solidar inculpaţii R.L.M. şi I.C.D. să plătească părţii civile C.R.A. suma de 1.000.000.000 lei reprezentând daune morale şi părţii civile C.G. suma de 25.000.000 lei reprezentând daune materiale.

Au fost respinse celelalte pretenţii formulate de către partea civilă C.G.

A constatat că, prejudiciul a fost recuperat în parte, în natură.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpaţi a sumei de 2.220.000 lei, astfel: - de la inculpatul R.L.M. suma de 1.000.000 lei şi de la inculpatul I.C.D. suma de 1.200.000 lei.

În baza art. 109 alin. (5) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către partea vătămată C.G. a următoarelor obiecte, aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Braşov: - o foarfecă metalică cu lungimea părţii active de 11 cm şi lăţimea de 0,8 cm uzată 20 % şi a două fragmente din lemn ale unei bâte de base-ball rupte, cu lungimea totală de 65 cm şi diametrul de maxim 18 cm.

În baza art. 189 C. proc. pen., s-a dispus a se suporta din fondurile Ministerului de Justiţie a sumei de 1.000.000 lei (1 x 200.000 lei; 2 x 400.000 lei), reprezentând onorariile apărătorilor din oficiu ce se virează către Baroul de Avocaţi Braşov şi suma de 2.252.000 lei, reprezentând contravaloarea prestaţiilor medico-legale efectuate în cauză.

În baza art. 191 C. proc. pen., au fost obligaţi inculpaţii să plătească cheltuieli judiciare în cuantum de 15.000.000 lei, câte 7.500.000 lei fiecare.

Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a reţinut, în fapt, că la data de 10 decembrie 2003, în jurul orei 10,30, cei doi inculpaţi au sustras bunuri în valoare de 10 milioane lei din locuinţa părţii vătămate C.G. şi fiind surprinşi în locuinţă de fiul părţii vătămate, C.R., în vârstă de 20 ani, i-au aplicat mai multe lovituri cu o bâtă de base-ball şi l-au înjunghiat cu o foarfecă, cauzându-i leziuni ce i-au pus viaţa în primejdie.

S-a mai reţinut că inculpatul R.L.M. cunoştea familia părţii vătămate C.G. prin intermediul unuia dintre fiii acesteia, precum şi imobilul în care locuiau, unde fusese într-o vizită, iar în dimineaţa zilei respective, după ce luase hotărârea infracţională împreună cu inculpatul I.C.D., cei doi au urmărit aproximativ 2 ore imobilul în care locuia partea vătămată şi după ce au văzut două persoane părăsind casa, au verificat dacă se mai afla cineva acasă, apoi au sărit poarta în curtea imobilului, au pătruns în garaj, iar apoi prin efracţie în casă.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov şi cei doi inculpaţi.

Parchetul a criticat hotărârea sub aspectul netemeiniciei, solicitând instanţei de apel aplicarea unui spor de pedeapsă şi al nelegalităţii sub aspectul aplicării măsurii de siguranţă a confiscării speciale.

Inculpatul apelant I.C.D. a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea de tentativă de omor deosebit de grav, susţinând că nu a lovit victima, iar inculpatul R.L.M. a solicitat reducerea pedepselor.

Curtea de Apel Braşov a admis apelurile declarate în cauză, a casat parţial sentinţa atacată şi rejudecând a majorat pedeapsa aplicată inculpatului R.L.M., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie de la 9 ani închisoare la 11 ani închisoare şi pentru infracţiunea de tentativă la omor deosebit de grav de la 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., la 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv cea de 12 ani închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.

Cu privire la inculpatul I.C.D. s-a majorat pedeapsa aplicată pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie de la 10 ani închisoare la 12 ani închisoare, iar pentru tentativa la infracţiunea de omor deosebit de grav de la 9 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen., la 12 ani şi 6 luni închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.

Conform art. 33 lit. b), art. 34 şi art. 35 C. pen., a contopit pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani şi 6 luni închisoare şi 6 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) şi e) C. pen.

Prin aceeaşi decizie s-a înlăturat din conţinutul pedepselor accesorii aplicate celor doi inculpaţi dispoziţiile art. 64 lit. d) C. pen., şi s-a înlăturat măsura de siguranţă a confiscării speciale, menţinându-se restul dispoziţiilor sentinţei atacate.

S-a constatat că instanţa de fond a stabilit o corectă stare de fapt, întemeiată pe probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică dată faptelor săvârşite de către inculpaţi este legală.

Instanţa de control judiciar a apreciat că în cauză se impunea reţinerea prevederilor art. 33 lit. b) C. pen., care reglementează concursul ideal, dat fiind că în acţiunea inculpaţilor, datorită împrejurărilor în care a avut loc şi urmărilor pe care le-a produs se găsesc realizate elementele constitutive ale celor două infracţiuni reţinute în sarcina lor.

De asemenea, instanţa de apel a înlăturat pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. d) C. pen., respectiv interzicerea drepturilor părinteşti, considerând că nu se justifică aplicarea în mod automat a acestor prevederi.

Totodată, a înlăturat aplicarea dispoziţiilor art. 118 lit. d) C. pen., constatând că sumele de bani încasate de cei doi inculpaţi nu trebuiau confiscate, în condiţiile în care aceştia au fost obligaţi în solidar la plata despăgubirilor către partea civilă.

În ce priveşte individualizarea pedepselor s-a apreciat că nu a fost realizată în deplină concordanţă cu criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), dat fiind că pedepsele stabilite şi aplicate în cauză nu corespund gradului de pericol social deosebit de ridicat al faptelor săvârşite şi nici periculozităţii inculpaţilor, astfel că s-au majorat pedepsele aplicate de prima instanţă.

Împotriva deciziei au declarat recurs inculpaţii criticând-o sub aspectul individualizării pedepselor aplicate de către instanţa de apel, pe care le consideră exagerate în raport cu circumstanţele reale ale comiterii faptelor şi cu cele personale ale fiecăruia dintre ei.

Recursurile declarate de inculpaţi sunt nefondate.

În concordanţă cu probele administrate, instanţele au reţinut corect starea de fapt şi vinovăţia inculpaţilor, încadrând just în dispoziţiile legii infracţiunile săvârşite de aceştia.

La stabilirea pedepselor au fost avute în vedere de către instanţa de apel toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

Astfel, s-a ţinut cont de faptul că inculpaţii au comis infracţiuni cu grad ridicat de pericol social, au acţionat deosebit de violent asupra părţii vătămate căreia i-au aplicat lovituri puternice şi repetate cu o bâtă de base-ball şi au înjunghiat-o cu o foarfecă, acţiuni pe care inculpaţii le-au desfăşurat prin eforturi conjugate.

Loviturile aplicate au vizat zone vitale ale corpului părţii vătămate, respectiv zona capului şi a toracelui, producându-i acesteia leziuni traumatice grave care i-au pus viaţa în primejdie.

S-a mai avut în vedere în ceea ce-l priveşte pe inculpatul I.C.D. că acesta a săvârşit infracţiunile din cauza de faţă în stare de recidivă postexecutorie, în condiţiile în care anterior a mai comis într-un timp foarte scurt două tentative la infracţiunea de omor.

În aceste împrejurări, Înalta Curte apreciază că nu se justifică reducerea pedepselor aplicate inculpaţilor de către instanţa de apel, pedepse în măsură să asigure realizarea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Cum alte motive de casare, susceptibile a fi examinate din oficiu nu s-au constatat, recursurile inculpaţilor urmează a fi respinse, ca nefondate, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Se va deduce din pedepsele aplicate, conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), timpul arestării preventive pentru fiecare inculpat.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii R.L.M. şi I.C.D. împotriva deciziei penale nr. 264/ Ap din 24 august 2005 a Curţii de Apel Braşov, secţia penală.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaţilor, durata arestării preventive de la 17 martie 2004, la 10 noiembrie 2005.

Obligă pe recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 220 lei (2.200.000 lei) cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de câte 100 lei (1.000.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 noiembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 6372/2005. Penal. Art. 174 Cod Penal. Recurs