ICCJ. Decizia nr. 989/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 989/2005
Dosar nr. 316/2005
Şedinţa publică din 10 februarie 2005
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, prin sentinţa nr. 1478 din 15 noiembrie 2004, a respins, ca neîntemeiată, cererea de întrerupere a executării pedepsei de 10 ani închisoare, aplicată prin sentinţa penală nr. 107 din 7 februarie 2003, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, formulată de condamnatul D.C.
În motivarea cererii de întrerupere a executării pedepsei, aplicate pentru comiterea infracţiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (2) lit. a) şi e) din C. pen., condamnatul a arătat că părinţii săi nu au venituri şi locuiesc într-o casă insalubră, prezenţa sa fiind necesară pentru ameliorarea condiţiilor materiale de trai ale acestora.
Instanţa a dispus efectuarea unei anchete sociale l-a domiciliul acestuia, însă referatul nu a putut fi întocmit, întrucât, aşa cum rezultă din adresa Primăriei Ciocăneşti, părinţii condamnatului nu mai locuiesc la adresa indicată, imobilul fiind într-o stare avansată de degradare.
Tribunalul a constatat că din probatoriul nu rezultă că familia condamnatului se află într-o împrejurare specială care „s-ar putea agrava dacă petentul continuă executarea pedepsei, situaţia materială precară neconstituind o împrejurare specială, deoarece nu are un caracter tranzitoriu".
Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, prin Decizia nr. 1005 din 23 decembrie 2004, a respins, ca nefondat, apelul declarat, în termen legal, de către condamnat care a susţinut necesitatea de a-şi sprijini familia, în care sens a şi făcut cererea de întrerupere a executării pedepsei.
În termen legal, împotriva hotărârii inculpatul a declarat recurs cu reiterarea aceloraşi motive de netemeinicie, care au făcut şi obiectul cererii de apel.
Examinând Decizia atacată în raport cu motivele invocate, Înalta Curtea constată, în baza lucrărilor şi a materialului din dosarul cauzei, recursul nefondat, urmând a fi respins.
În acest sens, potrivit dispoziţiilor cuprinse în art. 453 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., la care fac trimitere cele ale art. 455 din acelaşi cod, executarea pedepsei închisorii poate fi întreruptă „când din cauza unor împrejurări speciale executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi întreruptă cel mult 3 luni şi numai o singură dată".
Revenind la cauză se constată din datele puse la dispoziţia instanţei de către primăria locului de domiciliu al condamnatului, că nu se pot verifica împrejurările speciale invocate de către acesta, pentru întreruperea executării pedepsei, care, chiar dacă ar corespunde realităţii, ele sunt preexistente condamnării sale şi prin natura lor n-ar genera consecinţe grave pentru familia sa ori pentru el, astfel cum au reţinut în mod corect instanţele.
În consecinţă, secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.C. împotriva deciziei nr. 1005 din 23 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală şi îl va obliga pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de condamnatul D.C. împotriva deciziei penale nr. 1005 din 23 decembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul condamnat la 800.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 200.000 lei, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 10 februarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 987/2005. Penal. Art. 20 rap. la art. 211 Cod... | ICCJ. Decizia nr. 99/2005. Penal. Art.215 c.pen. Recurs → |
|---|
