ICCJ. Decizia nr. 99/2005. Penal. Art.215 c.pen. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 99/2005
Dosar nr. 3431/2004
Şedinţa publică din 7 ianuarie 2005
Asupra recursului părţii civile;
Potrivit actelor dosarului, se reţin următoarele:
Tribunalul Tulcea, prin sentinţa penală nr. 69 din 25 martie 2004, în baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei din infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. (2) C. pen., în infracţiunea prevăzută de art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP)
În temeiul art. 2151 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 5 NCP), a condamnat pe inculpatul H.I. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a condamnat pe inculpat la o pedeapsă de 9 luni închisoare.
În temeiul art. 33-34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate inculpatului prin prezenta în cea mai grea, de 3 ani închisoare.
În temeiul art. 861 C. pen., s-a suspendat sub supraveghere executarea pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, pe o durată de 6 ani.
În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) se va prezenta trimestrial la Serviciul de Reintegrare Socială şi Supraveghere de pe lângă Tribunalul Tulcea;
b) va anunţa, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile precum şi întoarcerea;
c) va comunica şi justifica schimbarea locului de muncă;
d) va comunica informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existenţă.
A fost atrasă atenţia inculpatului asupra consecinţelor ce decurg din nerespectarea dispoziţiilor art. 864 C. pen.
S-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive începând cu 12 noiembrie 2002 şi până la zi.
În temeiul art. 350 alin. (3) pct. b C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu se află arestat în altă cauză.
S-a admis în parte acţiunea civilă.
În temeiul art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998-999 C. civ., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 653.428.050 lei, către partea civilă SC T.G.I.E. SRL Oradea, cu titlu de despăgubiri civile.
S-a menţinut sechestru asigurător instituit asupra imobilului situat în Tulcea, pentru recuperarea pagubei suferite de partea civilă.
S-au declarat false şi s-au anulat borderourile de achiziţii aflate la dosarul cauzei.
A fost obligat inculpatul la plata sumei de 2.600.000 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a se pronunţa astfel, s-au reţinut următoarele:
În perioada februarie 1999 – iulie 2000, inculpatul H.I. a lucrat în calitate de achizitor porumb la SC T.G.I.E. SRL Oradea Depozit Tulcea, mai precis în cadrul SC I.E. SRL Sudrigiu Bihor, societate ce face parte din cadrul Holdingului SC T.G.I.E. SRL Oradea.
În această funcţie inculpatul avea calitatea de gestionar, el achiziţionând cantităţi de porumb boabe sau ştiuleţi de la producătorii individuali din judeţele Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi şi Ialomiţa, pentru societatea la care îşi desfăşura activitatea.
Astfel, inculpatul se deplasa la producătorii agricoli din diferite localităţi, ocazie cu care stabilea identitatea acestora, precum şi cantităţile de porumb ce urmau a fi achiziţionate de la aceştia. Inculpatul întocmea borderourile de achiziţie pe numele producătorilor agricoli, în care menţiona cantităţile de porumb ce urmau a fi recepţionate şi valoarea acestora. În baza acestor borderouri, inculpatul ridica de la casierie sumele de bani înscrise pe borderouri, bani care erau predaţi producătorilor agricoli de la care inculpatul ridica cerealele şi cu privire la care întocmise anterior borderourile de achiziţii.
Acest mod defectuos de lucru, practicat de inculpat, respectiv întocmirea anterioară a borderourilor de achiziţii în care se menţionau cantităţile de cereale achiziţionate precum şi contravaloarea acestora, predarea borderourilor la casieria depozitului societăţii, în vederea ridicării sumelor de bani, urmate de achiziţionarea efectivă a porumbului şi plata acestuia, a creat premisa traficării sumelor de bani urmate de deciderea unilaterală cu privire la destinaţia banilor ridicaţi de el de la casierie, precum şi de a întocmi borderouri de achiziţie cereale fictive.
În luna septembrie 1999 inculpatul s-a întâlnit în municipiul Brăila cu numitul M.I.D., care i-a propus furnizarea unei cantităţi importante de porumb, respectiv 465 tone. Inculpatul a fost de acord şi a încheiat un contract de vânzare-cumpărare al cărui obiect era livrarea a 1000 tone porumb boabe. Contractul a fost semnat de M.I.D., pentru societatea B.I. SA Timişoara şi de către inculpat.
Pentru a putea procura sumele de bani reprezentând contravaloarea a 1000 tone porumb boabe ce urma a fi livrată de către inculpat şi pentru a putea ridica de la casierie sumele de bani ce urmau a fi predate lui M.I.D., inculpatul a întocmit în fals mai multe borderouri de achiziţii în care a menţionat date fictive cu privire la elementele de stare civilă ale producătorilor agricoli de la care s-au achiziţionat cereale cu privire la actele lor de identitate, precum şi la cantităţile de porumb achiziţionate.
Cu ocazia cercetărilor efectuate în cauză, s-a constatat că inculpatul a întocmit în perioada septembrie 1999 – iunie 2000 borderouri de achiziţii false pentru cereale şi note de recepţie false pentru cantitatea totală de 487.813 kg. porumb, în valoare totală de 653.428.050 lei, motiv pentru care în cauză, faţă de inculpatul H.I. devin aplicabile dispoziţiile art. 290 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP)
Prin plata integrală a achiziţiilor scriptice efectuate de către inculpat către SC T.G.I.E. SRL, s-a constatat că inculpatul nu a predat acestei societăţi cantităţile de 448.614 kg. porumb boabe şi 3.444 kg. porumb ştiuleţi, în valoare totală de 2.462.971.492 lei.
Situaţia de fapt redată şi reţinută de prima instanţă s-a dovedit cu următoarele mijloace de probă: declaraţiile şi reclamaţiile părţii vătămate, coroborate cu declaraţiile inculpatului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel partea civilă SC T.G.I.E. SRL Oradea, prin care critică sentinţa pronunţată sub aspectul greşitei soluţionări a acţiunii civile.
Partea civilă susţine că, deşi s-a constituit parte civilă cu suma de 3.138.517.424 lei, în mod greşit instanţa nu a dispus obligarea inculpatului la plata sumei de 694.428.050 lei.
Curtea de Apel Constanţa prin Decizia penală nr. 115/ P din 21 mai 2004, a respins, ca nefondat apelul declarat de apelanta parte civilă SC T.G.I.E. SRL, cu sediul în Oradea, împotriva sentinţei penale nr. 69 din 25 martie 2002, pronunţată de Tribunalul Tulcea.
Partea civilă nemulţumită şi de această hotărâre, în termenul legal, a declarat recurs, solicitând a se vedea că de fapt ambele hotărâri sunt eronate, deoarece acţiunea civilă a fost soluţionată incorect, în sensul că inculpatul trebuia să fie obligat la despăgubirea sa, cu suma total delapidată şi care este potrivit borderourilor întocmite în fals, de 694.428.050 lei şi nu de 653.428.050 lei, după cum greşit au reţinut cele două instanţe (fond şi apel).
Apoi, se mai cere ca această sumă ce constituie paguba produsă prin delapidare, să fie actualizată, în raport de indicele de inflaţie, de la data achitării prejudiciului.
Recursul este fondat.
Verificându-se actele şi probatoriul cauzei, în special cele 10 borderouri de achiziţii întocmite în fals, prin însumarea sumelor înscrise, rezultă că inculpatul a ridicat şi şi-a însuşit (fapt necontestat de altfel de inculpat) suma totală de 694.428.050 lei, de la casieria punctului de lucru din Tulcea şi nu suma de 653.428.050 lei ce eronat au reţinut-o instanţa de fond precum şi cea de apel.
Apoi, văzând că nici în prezent paguba nu a fost recuperată, potrivit principiului că, orice despăgubire trebuie să reprezinte, o reparare justă şi integrală a prejudiciului produs, inculpatul trebuia obligat, la actualizarea acestuia în funcţie de indicele de inflaţie de la data achitării.
Pentru aceste considerente, recursul declarat de partea civilă va fi admis, vor fi casate hotărârile atacate, pe latură civilă în limite şi pentru considerentele analizate, în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de partea civilă SC T.G.I.E. SRL Oradea, împotriva sentinţei penale nr. 69 din 25 martie 2004 a Tribunalului Tulcea şi deciziei penale nr. 115 din 21 mai 2004 a Curţii de Apel Constanţa.
Casează hotărârile atacate sub aspectul cuantumului despăgubirilor civile pe care îl stabileşte la suma de 694.428.050 lei actualizat în funcţie de indicele de inflaţie.
Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpatului H.I., în sumă de 400.000 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 7 ianuarie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 989/2005. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 991/2005. Penal. Revizuire. Recurs → |
|---|
