ICCJ. Decizia nr. 1497/2006. Penal
Comentarii |
|
I.C.C.J., secţia penală, Decizia nr. 1497 din 7 martie 2006
Prin sentinţa penală nr. 23 din 22 februarie 2006, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a constatat îndeplinite condiţiile extrădării numitului S.M.
A admis cererea de extrădare formulată de autorităţile judiciare ale R.F.G. şi a dispus extrădarea numitului S.M.
A prelungit arestarea provizorie cu încă 30 de zile, de la 27 februarie 2006, la 27 martie 2006, inclusiv.
A dispus remiterea către statul solicitant a sumei indisponibilizate (1.329.640 Euro) la R.I.B. B., în cont casă 10100.100.406 – O.EUR.00/1100, cont 35660.601-O.RUR.00/110 şi a obiectelor personale enumerate în procesul-verbal încheiat la 30 ianuarie 2006, depuse la Arestul I.G.P.R.-D.G.P.
A dispus că rămân în sarcina statului cheltuielile judiciare, iar onorariul traducătorului autorizat pentru 4 ore, va fi suportat din fondul Ministerului Justiţiei.
Hotărând astfel, instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală, la data de 20 februarie 2006, sub nr. 435/2/2006, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a solicitat extrădarea cetăţeanului german S.M., la solicitarea autorităţilor judiciare din R.F.G.
În acest sens, s-a reţinut că la data de 14 februarie 2006 Ministerul Federal de Justiţie al R.F.G. a formulat cerere de extrădare a cetăţeanului german S.M., împotriva sa fiind emis mandatul de arestare nr. II Gs 13554/2005 de către Judecătoria Munchen pentru săvârşirea infracţiunii de furt deosebit de grav, prevăzută de art. 242 alin. (1) şi art. 243 alin. (1) C. pen. german, pedeapsa prevăzută de lege fiind închisoarea de la 3 luni, la 10 ani.
În fapt, s-a reţinut că în intervalul 10 decembrie 2005 ora 14,35 şi 11 decembrie 2005 ora 16,30, numitul S.M. a sustras din casa de bani şi din camera de tezaur de G.S.B. – S. din localitatea Karlsfeld suma de aproximativ 2 milioane Euro.
Examinând actele şi lucrările cauzei, instanţa a reţinut că fapta săvârşită de persoana extrădabilă are corespondent în legislaţia română, realizând conţinutul constitutiv al infracţiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 alin. (1) – art. 209 alin. (4) C. pen., pedepsită cu închisoarea de la 10 la 20 de ani, că infracţiunea comisă este dintre acelea pentru care se poate încuviinţa extrădarea, iar persoana extrădabilă şi-a manifestat acordul pentru extrădarea sa şi nu a formulat opoziţie.
Constatând, aşadar, îndeplinite dispoziţiile art. 54 din Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală, precum şi cele din Convenţia europeană de extrădare, în cauză, fiind întrunite condiţiile extrădării, instanţa de fond a admis cererea formulată de autorităţile judiciare ale R.F.G. şi a dispus extrădarea numitului S.M.
În baza dispoziţiilor art. 45 alin. (7) din Legea nr. 302/2004 a dispus prelungirea arestării preventive cu încă 30 de zile, de la 27 februarie 2006, la 27 martie 2006, inclusiv, iar în conformitate cu prevederile art. 21 din Legea nr. 302/2004, cu referire la art. 20 din Convenţia europeană de extrădare a dispus remiterea către statul solicitant a sumei indisponibilizate (1.329.640 Euro).
La data de 2 martie 2006, dosarul nr. 2135/2/2006 (nr. vechi 600/2006) al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost înaintat secţiei penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea soluţionării recursului declarat de persoana extrădabilă S.M., împotriva sentinţei penale nr. 23 din 22 februarie 2006.
La termenul din data de 7 martie 2006, fixat pentru judecarea recursului, numitul S.M. prezent în instanţă, a învederat prin interpretul autorizat de limba germană că nu a promovat şi nici nu înţelege să declare recurs împotriva sentinţei penale prin care s-a dispus extrădarea sa.
Curtea a constatat că persoana extrădabilă S.M. nu a declarat recurs împotriva sentinţei penale nr. 23 din 22 februarie 2006 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 2135/2/2006 şi s-a dispus potrivit dispozitivului prezentei decizii.
← ICCJ. Decizia nr. 205/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1498/2006. Penal → |
---|