ICCJ. Decizia nr. 2477/2006. Penal
| Comentarii |
|
La data de 1 aprilie 2005, C.N.M.P.N.R. SA BAIA MARE cu sediul în Baia Mare a formulat contestația la executarea prin poprirea contului deschis la terțul poprit B.C.R. - AGENȚIA RODNA de către creditoarea A.V.A.S. BUCUREȘTI și a solicitat anularea executării ca fiind nelegală și netemeinică și ridicarea popririi contului contestatoarei.
Prin sentința nr. 53 din 1 aprilie 2005 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, s-a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile invocată de A.V.A.S. ca nefondată și s-a respins contestația la executare prin poprire formulată de C.N.M.P.N.R. SA BAIA MARE.
S-a reținut în considerentele hotărârii că în ceea ce privește excepția neîndeplinirii procedurii prealabile prevăzute de art. 46 din O.U.G. nr. 51/1998 întrucât judecătorul a primit cererea, sunt aplicabile dispozițiile art. 43 C. com., conform cărora introducerea acțiunii echivalează cu punerea în întârziere.
Pe fondul litigiului, s-a reținut că suma de 35.691.611.583 lei este datorată de contestatoare către A.V.A.S., iar sentința nr. 147 din 29 septembrie 2004 invocată nu poate fi avută în vedere întrucât nu este irevocabilă.
în ceea ce privește adresa nr. 14555 din 13 iulie 2004, respectiv certificatul de atestare fiscală invocat de contestatoare, demonstrează că aceasta are datorii la bugetul de stat.
Contestatoarea nu a făcut nici o dovadă că ar beneficia de O.U.G. nr. 37/2004 și Instrucțiunile de aplicare ale acesteia privind eșalonarea la plată, care se acordă de organele fiscale teritoriale, dacă sunt îndeplinite anumite condiții prevăzute de actul normativ.
împotriva acestei sentințe C.N.M.P.N.R. SA BAIA MARE a declarat recurs în temeiul art. 304 pct. 9 C. proc. civ., a solicitat casarea în tot a acesteia și în temeiul art. 48 alin. (4) din O.U.G. nr. 51/1998 admiterea recursului și rejudecarea pe fond a litigiului.
A susținut recurenta că poprirea contului E.M.R. (punctul de lucru) a fost dispusă de A.V.A.S. prin Ordinul nr. 278/2005 ce a fost comunicat terțului poprit B.C.R. - Agenția Rodna la 24 februarie 2005 fără a se menționa care este titlul executoriu și ce reprezintă suma respectivă.
S-au invocat dispozițiile art. 3 din O.U.G. nr. 37/2004 privind amânarea plății datoriilor și faptul că executările silite începute de A.V.A.S. sunt suspendare de drept. Chiar dacă certificatul fiscal a fost valabil numai 30 de zile este fără relevanță, cât timp a fost emis la data aplicării O.U.G. nr. 37/2004.
Recurenta a precizat că nu contestă că are datorii, ci faptul că în titlu executoriu sunt cuprinse sume privind stopajul la sursa, care au fost achitate așa cum s-a contestat prin sentința nr. 147 din 29 septembrie 2004 a Curții de Apel București.
Afirmația intimatei A.V.A.B. că nu a efectuat plăți în contul creanței deținute de A.V.A.S. este adevărată, dar s-a menționat faptul că această creanță a fost amânată la plată în vederea scutirii prin O.U.G. nr. 37/2004.
S-a invocat că sumele executate de A.V.A.S. reprezintă datorii scadente până la 31 decembrie 2003 conform protocolului nr. 2 din 10 noiembrie 2003 încheiat între C.A.S. Bistrița Năsăud și A.V.A.B. pentru suma de 35.650.395.987 lei. Că O.U.G. nr. 37/2004 și Instrucțiunile pentru aplicarea acesteia prevăd că pentru datoriile scadente până la 31 decembrie 2003, amânarea la plată în vederea scutirii este până la 31 decembrie 2006, iar pentru datoriile curente, eșalonarea era până la 25 noiembrie 2004.
S-a susținut că dovada că beneficiază de O.U.G. nr. 37/2004 a fost făcută chiar de A.V.A.S care a arătat că a preluat datoriile de la C.A.S. Bistrița Năsăud prin protocol în anul 2003.
Prin întâmpinare intimata A.V.A.S. București a solicitat respingerea recursului întrucât nu s-a făcut dovada că recurenta și-a îndeplinit obligațiile fiscale curente, pentru a benefica de aplicarea O.U.G. nr. 37/2004.
Recursul nu este fondat.
C.N.M.P.N.R. SA Baia Mare, datorează intimatei A.V.A.B. (în prezent A.V.A.S.) suma de 35.650.395.987 lei reprezentând contribuția restantă la Fondul de asigurări de sănătate, creanță preluată de A.V.A.B. de la C.A.S. Bistrița Năsăud prin Protocolul de transfer de creanță nr. 2 din 10 noiembrie 2003.
Susținerea recurentei că nu i s-a comunicat titlul executoriu, înștiințarea de plată nr. 8377 din 14 noiembrie 2003, este infirmată de actul depus de intimată, respectiv adresa nr. 7891 din 17 noiembrie 2003 și confirmarea de primire.
în mod corect s-a reținut în cuprinsul hotărârii că recurenta nu a dovedit că ar beneficia de prevederile art. 3 și 4 din O.U.G. nr. 37/2004 și de Instrucțiunile de aplicare a acesteia privind amânarea în vederea scutirii datoriilor.
Afirmația recurentei că a achitat toate datoriile comerciale către A.V.A.S. este o simplă apărare, întrucât din actul invocat de aceasta intitulat «Anunț» nu rezultă cu certitudine achitarea sumei reținută în titlul executoriu.
Este adevărat că recurenta a depus la dosar sentința comercială nr. 147 din 29 septembrie 2004 a Curții de Apel București, secția a VI-a comercială, rămasă irevocabilă, prin decizia nr. 1810 din 24 mai 2006 a înaltei Curți de Casație și Justiție, secția comercială.
Prin această hotărâre, s-a admis contestația la executare formulată de recurenta și s-a dispus anularea în parte a titlului executoriu, înștiințarea de plată nr. 8377 din 14 noiembrie 2003 în ceea ce privește suma de 17.934.263 lei (din totalul sumei de 35.650.395.987 lei) împrejurare care poate fi însă invocată de recurentă cu ocazia executării silite a titlului executoriu.
Pentru toate considerentele reținute, potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., s-a respins, ca nefondat, recursul reclamantei.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2452/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2456/2006. Penal → |
|---|
