ICCJ. Decizia nr. 4321/2006. Penal
| Comentarii |
|
Prin sentința penală nr. 38 din 21 martie 2006, Curtea de Apel Craiova a respins plângerea formulată de petiționarul C.I., împotriva rezoluției nr. 115/P/2005 din 27 aprilie 2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., petiționarul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 50 lei.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:
Prin rezoluția nr. 115/P/2005 din 27 aprilie 2005, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a dispus neînceperea urmăririi penale față de M.C., procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu-Severin, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi și abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzută de art. 246, 247 și 248 C. pen., în temeiul dispozițiilor art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen.
Din actele premergătoare efectuate în cauză s-a stabilit că la 9 august 2004, persoana vătămată C.I. a formulat plângere penală împotriva executorilor judecătorești C.C. și D.A., precum și a lui S.T. și E.I., solicitând tragerea lor la răspundere penală pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 217, 218, 220, 246, 247, 248, 288, 289 și 291 C. pen.
Plângerea sa a făcut obiectul dosarului penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, fiind soluționat de procurorul M.C. prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale, la data de 9 decembrie 2004.
Procurorul a motivat soluția dispusă pe dispozițiile art. 228 alin. (6) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen., constatând că în cauză nu există dovezi că făptuitorii au săvârșit infracțiunile sesizate.
Cu privire la infracțiunea de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP), întrucât competența de soluționare aparține instanței de judecată, procurorul a dispus trimiterea plângerii la Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Nemulțumit de soluția dispusă, persoana vătămată C.I. a formulat plângere penală împotriva procurorului M.C. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 246, 247 și 248 C. pen., fapte a căror existență nu a fost însă constatată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Plângerea formulată de persoana vătămată împotriva măsurii dispuse de procuror, în baza dispozițiilor art. 278 C. proc. pen., a fost respinsă prin rezoluția nr. 2143/II/2/2005 din 30 mai 2005 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, ca neîntemeiată.
în conformitate cu dispozițiile art. 2781C. proc. pen., persoana vătămată s-a adresat cu plângere împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale instanței căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Curtea de Apel Craiova a constatat că plângerea este nefondată, întrucât procurorul M.C. a soluționat dosarul penal al Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin, prin evaluarea materialului probator administrat în cauză, interpretând și aplicând dispozițiile legale. Cum din actele premergătoare efectuate în cauză nu au rezultat indicii ale săvârșirii vreunei fapte penale de către sus-numit, soluția de neurmărire penală dispusă a fost apreciată ca legală și temeinică.
împotriva acestei sentințe penale a declarat recurs, în termen legal, petiționarul C.I., solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii pronunțate și, pe fond, desființarea rezoluțiilor nr. 4208/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin și nr. 115/P/2005 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova.
Examinând recursul, înalta Curte de Casație și Justiție constată că acesta nu este fondat.
Judecând plângerea petiționarului, Curtea de Apel Craiova a verificat rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constatând că aceasta este legală și temeinică.
Din analiza actelor premergătoare efectuate în cauză nu rezultă că procurorul M.C. și-a încălcat atribuțiile de serviciu sau că și le-a îndeplinit în mod defectuos și prin aceasta ar fi cauzat o vătămare intereselor legale ale petiționarului ori ale unei instituții de interes public, și nici că i-a îngrădit acestuia exercițiul drepturilor sale.
Soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă de procurorul M.C. la data de 9 decembrie 2004, a fost verificată de procurorul ierarhic superior al acestuia care a respins plângerea petiționarului, ca neîntemeiată (lucrarea nr. 1/II/2/2005) dar și de instanța de judecată, Judecătoria Reșița, care, de asemenea, a respins plângerea formulată de petiționar potrivit dispozițiilor art. 2781C. proc. pen.
Așa fiind, Curtea constată că sentința instanței de fond este legală și temeinică și, întrucât în cauză nu s-au constatat motive de casare, urmează să respingă recursul ca nefondat.
Recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
S-au văzut și dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. și art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4319/2006. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4288/2006. Penal → |
|---|
