ICCJ. Decizia nr. 5236/2006. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 5236/2006
Dosar nr. 10563/1/2006
Şedinţa publică din 13 septembrie 2006
Asupra recursului de faţă:
În baza lucrărilor şi materialului din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 38 din 12 iunie 2006, Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală, a respins, ca nefondată, plângerea întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., formulată de către petiţionarul D.ŞT., domiciliat în comuna Filipeştii de Târg, Judeţul Prahova.
A fost menţinută rezoluţia din 14 februarie 2006 dată în dosar nr. 8/P/2006 prin care Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a dispus neînceperea urmăririi penale în baza art. 228 alin. (4), raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., faţă de B.G.R., subinspector cu atribuţii de cercetare penală în cadrul Poliţiei Municipiului Câmpina – I.J.P. Prahova sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută în art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
A fost obligat petiţionarul la plata sumei de 30 lei RON cheltuieli judiciare statului.
Soluţionând plângerea judecătorul a verificat rezoluţia atacată pe baza lucrărilor şi materialul din dosarul cauzei şi a reţinut că soluţia adoptată de procuror este justificată întrucât faptele imputate conduitei profesionale a ofiţerului de poliţie, neefectuarea unei expertize tehnice şi tergiversarea cercetărilor în cauza penală nr. 1052/P/2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, sunt nefondate şi nu se pot înscrie ca acte comise ori omisive în latura obiectivă a abuzului în serviciu ori a alte fapte penale.
În acest sens pe baza actelor premergătoare efectuate în cauză s-au stabilit următoarele:
La data de 8 decembrie 2005 în calitate de persoană vătămată D.Şt. a formulat plângere penală şi a solicitat să se efectueze cercetări faţă de intimata B.G., ofiţer cu atribuţii de cercetări penale în cadrul I.J.P. Prahova – Poliţia Municipiului Câmpina pentru săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) Motivele invocate în plângere constau în aceea că intimata „a tergiversat şi refuzat cercetarea cazului, mi-a interzis administrarea de material probator respectiv expertiză judiciară ..a refuzat o reconstituire a faptei pe ani şi acte emise", cu ocazia cercetărilor efectuate în dosarul nr. 1052/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina, Judeţul Prahova.
Fiind audiată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti persoana vătămată şi-a menţinut plângerea împotriva ofiţerului B.G.R. şi pentru dovedirea acuzaţiilor solicită o expertiză care „să-i identifice proprietatea în teren conform planului de parcelare faţă de vecinii de la Vest şi Nord".
Cercetările au stabilit că intimata B.G.R. este încadrată în calitate de ofiţer de cercetări penale la Poliţia Municipiului Câmpina având gradul subinspector.
În această calitate a primit spre cercetare dosarul nr. 1052/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina dosar ce avea ca obiect plângerea persoanei vătămate D.Şt. formulată împotriva familiei C.D. din Filipeştii de Târg, Judeţul Prahova, R.G. funcţionar şi A.F.G. expert tehnic, prin care se sesizează fapte de tulburare de posesie, abuz în serviciu şi mărturie mincinoasă.
S-a stabilit că D.Şt. a formulat plângere faţă de persoanele menţionate la data de 9 mai 2005 cercetările fiind începute de către lucrătorii Postului de Poliţie Filipeştii de Târg, apoi dosarul a fost preluat de Biroul de Poliţie Rurală Câmpina, după înfiinţarea acestuia. Aici cercetările au fost continuate de către inspector principal de poliţie B.G. În luna iunie 2005 intimata a efectuat concediul legal de odihnă şi abia în cursul lunii iulie intimata a fost investită oficial cu continuarea cercetărilor.
Fiind cauza complexă, cercetările au durat până în luna octombrie 2005, însă motivat.
Pe parcursul cercetărilor intimata urma să trimită dosarul la Biroul de Poliţie Rurală Băicoi, în raza căruia de competenţă se afla localitatea Filipeştii de Târg. Acest aspect l-a nemulţumit pe D.Şt. care a solicitat la I.P.J. Prahova ca dosarul să rămână totuşi la Poliţie Câmpina, lucru care s-a şi întâmplat.
Cererile repetate ale lui D.Şt. de a se efectua în dosarul nr. 1032/P/2005 o expertiză tehnică pentru delimitarea terenurilor aflate în litigiu nu s-au justificat întrucât nu era utilă cauzei. Mai întâi pentru că au fost indicii de săvârşirea faptei de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP), a cărei competenţă de a efectua cercetarea revine direct instanţei de judecată şi apoi aşa cum s-a dovedit, instanţele civile se pronunţaseră deja în mod definitiv şi stabiliseră inclusiv prin trei expertize topo situaţia în fapt şi în drept a terenurilor aflate în litigiu. Acest lucru se cunoştea de către intimată care a şi depus acte în acest sens la prezentul dosar.
Intimata B.G.R. a finalizat cercetările şi a întocmit referat cu propunerea legală, însuşită de procuror prin Rezoluţia nr. 1052/P/2005 din 21 noiembrie 2005 de a se trimite cauza la Judecătoria Câmpina pentru săvârşirea infracţiunii de tulburare de posesie prevăzută de art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP)
Prin recursul în termen declarat de către petiţionar s-a solicitat reexaminarea actelor premergătoare efectuate în cauză în sensul demiterii plângerii şi desfiinţării rezoluţiei procurorului de neîncepere a urmăririi penale în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., pentru considerentele arătate în continuare.
Desfiinţarea rezoluţiei şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale, potrivit art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., se poate face recurs numai în situaţia în care pe baza materialului probator trimis în faza actelor premergătoare se poate forma convingerea că există îndoieli concrete privind săvârşirea unei infracţiuni.
Petiţionarul recurent solicită adoptarea acestei măsuri procesual – penale faţă de intimată fiind nemulţumit de soluţia de neîncepere a urmăririi penale propusă de aceasta în calitate de ofiţer cu atribuţii de poliţie judiciară în dosarul penal nr. 1052/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Câmpina pe care o apreciază ca „eronată şi netemeinică" întrucât nu i s-a admis efectuarea unei expertize tehnice iar cercetările penale în cauză au fost tergiversate.
Aspectele amintite nu se pot înscrie ca acte comisive/omisive în latura obiectivă a abuzului în serviciu ori a altei fapte penale întrucât plângerile împotriva actelor de urmărire penală sunt reglementate expres de legiuitor în art. 275 C. proc. pen., iar rezolvarea lor se face pe calea prevăzută de art. 278 şi 2781 C. proc. pen.
Procurorul şi intimata au verificat soluţia propusă de intimată în calitate de organ de cercetare al poliţiei judiciare şi au constatat că aceasta se înscrie în limitele atribuţiilor sale de serviciu astfel încât în mod legal au dispus/confirmat neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va fi obligat petiţionarul la suma de 60 lei cheltuieli judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul D.Şt. împotriva sentinţei penale nr. 38 din 12 iunie 2006 a Curţii de Apel Ploieşti.
Obligă recurentul petiţionar să plătească statului suma de 60 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 13 septembrie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5137/2006. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 5242/2006. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
