ICCJ. Decizia nr. 528/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.528/2006
Dosar nr. 23018/1/2005
(nr. vechi 7133/2005)
Şedinţa publică din 27 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 285 din 30 mai 2005 a Tribunalului Dolj, pronunţată în dosarul nr. 783/P/2005, a condamnat, în baza art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i), cu aplicarea art. 74 lit. a) şi art. 76 lit. b) C. pen., pe inculpatul G.L.N., la o pedeapsă de 5 ani închisoare şi 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplicarea art. 71 C. pen.
S-a menţinut arestarea preventivă şi s-a dedus prevenţia inculpatului de la 10 februarie2005, la zi.
Totodată, în baza art. 118 lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpat cuţitul – corp delict.
Pe latură civilă s-a reţinut că partea vătămată B.G. nu s-a constituit parte civilă şi s-a admis acţiunea civilă a părţii civile C.A.S. Dolj, fiind obligat inculpatul la 11.207.5898 lei, cheltuieli de spitalizare.
Inculpatul a mai fost obligat şi la 2.500.000 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 800.000 lei onorar pentru apărător din oficiu.
Pentru a pronunţa sentinţa, prima instanţă a constatat că inculpatul a fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Dolj, fiind acuzat de comiterea infracţiunii de tentativă la omor calificat, prevăzută de art. 20 raportat la art. 174 şi art. 175 lit. i) C. pen., deoarece în ziua de 20 martie 2004, după ce a consumat băuturi alcoolice împreună cu victima B.G., pe peronul staţiei C.F.R. Craiova, în urma unui conflict verbal, l-a lovit cu un cuţit pe partea vătămată B.G., cauzându-i acesteia un hemotorax stâng, post plagă tăiată penetrantă toracică stângă, leziuni care au necesitat 25-30 zile îngrijiri medicale şi care au pus în primejdie viaţa victimei.
Pe baza proceselor verbale de cercetare la faţa locului, însoţite de planşe fotografice, a actelor medicale şi medico-legale, coroborate cu susţinerile părţilor vătămate şi ale martorilor M.S.V., M.L., s-a reţinut aceeaşi stare de fapt, aceeaşi încadrare juridică ca cea din actul de sesizare, precum şi vinovăţia inculpatului în comiterea infracţiunilor de tentativă la omor calificat.
La individualizarea pedepsei, potrivit art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), s-a avut în vedere atât gradul de pericol social concret al faptei, cât şi datele pozitive care caracterizează pe inculpat, inclusiv conduita bună a acestuia, anterior datei faptei, împrejurare ce a fost reţinută ca circumstanţă atenuantă, dispunându-se condamnarea inculpatului, la o pedeapsă privativă de libertate, sub minimul special prevăzut de lege.
De asemenea, inculpatului i s-au interzis pe o perioadă de 3 ani, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu titlu de pedeapsă complementară.
S-a menţinut şi dedus arestarea preventivă a inculpatului, până la data pronunţării sentinţei, iar pe latură civilă, s-a luat act că partea vătămată B.G. nu s-a constituit parte civilă în procesul penal şi inculpatul a fost obligat, în urma constituirii ca parte civilă a C.A.S. Dolj, către aceasta la plata cheltuielilor reprezentând spitalizarea victimei.
Apelul declarat de inculpatul G.L. împotriva sentinţei penale nr. 285 din 30 mai 2005, pronunţată de Tribunalul Dolj, în dosarul nr. 783/P/2005, a fost respins, ca nefondat, prin Decizia penală nr. 333 din 31 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Împotriva acestei din urmă decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul G.L., criticând-o ca netemeinică şi nelegală deoarece fapta n-ar fi comisă de el şi i s-ar fi reţinut greşit vinovăţia.
Inculpatul a solicitat achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. c) C. proc. pen.
Recursul este nefondat.
Aşa cum în mod temeinic şi legal a reţinut prima instanţă, la data de 20 martie 2004, victima B.G. şi inculpatul G.L.N., persoane care se cunoşteau, fiind în relaţii de prietenie, s-au aflat pe peronul gării C.F.R. Craiova, împrejurare în care au mâncat şi au consumat alcool.
La un moment dat, între cele două persoane, pe fondul unor discuţii contradictorii, a intervenit o ceartă, inculpatul G.L.N. reacţionând violent în sensul că a aplicat cu un cuţit două lovituri în zona toracală stângă, leziunile punând în primejdie viaţa victimei, aşa cum atestă actele medico-legale.
Susţinerea inculpatului că nu el este autorul infracţiunii, este combătută nu numai de către afirmaţiile victimei dar şi de către cele ale martorei M.L. şi, mai ales ale martorului M.S., mecanic de locomotivă, care, susţine că a observat doi tineri consumând băuturi alcoolice pe peronul liniei 26, tineri ce, la un moment dat au început să se îmbrâncească, iar unul din aceştia l-a lovit pe celălalt în spate, cu un cuţit pe care îl avea în mână.
Faptul că inculpatul şi victima au fost persoanele care s-au aflat pe peronul liniei 26, la data şi ora faptei, este susţinut şi de martorul V.A., dar şi de recunoaşterile parţiale ale inculpatului, care nu neagă că, în locul şi la data menţionată a avut un conflict cu partea vătămată B.G.
Nici susţinerea inculpatului în sensul că instanţa de fond nu ar fi administrat corespunzător probe în apărarea sa, nu poate fi reţinută în condiţiile în care inculpatul nu a propus administrarea altor probe decât cele efectuate în cursul urmăririi penale.
În raport de această situaţie, Curtea va trebui să observe că recursul inculpatului apare ca nefondat şi se impune a fi respins, ca atare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., menţinându-se astfel hotărârea atacată.
Conform art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive.
Văzând şi reglementarea cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a celei referitoare la plata onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul G.L.N. împotriva deciziei penale nr. 333 din 31 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, timpul arestării preventive de la 10 februarie 2005 la 27 ianuarie 2006.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 220 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 100 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 27 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 518/2006. Penal. întrerupere executare. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 53/2006. Penal → |
|---|
