ICCJ. Decizia nr. 596/2006. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.596/2006
Dosar nr. 1368/2006
Şedinţa publică din 30 ianuarie 2006
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din data de 10 ianuarie 2006, pronunţată în dosarul nr. 8257/2005, Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în temeiul art. 3002, raportat la art. 160b C. proc. pen., a menţinut măsura arestării preventive a inculpaţilor M.D. şi L.M., condamnaţi de prima instanţă, respectiv Tribunalul Sibiu pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) alin. (21) lit. a) C. pen.
Curtea de apel a reţinut că, întrucât subzistă temeiurile care au determinat luarea măsurii arestării preventive a inculpaţilor, se impune menţinerea acestei măsuri, în condiţiile legii.
Împotriva încheierii din 10 ianuarie 2006 a declarat recurs inculpatul M.D., fără să-l motiveze în scris.
Recursul este nefondat.
Potrivit art. 160b alin. (3) C. proc. pen., când instanţa constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate sau că există temeiuri noi care justifică privarea de libertate, dispune menţinerea acestei măsuri.
În cauză, verificând actele şi lucrările din dosar, Înalta Curte reţine că inculpatul a săvârşit infracţiunea de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. c) alin. (21) lit. a) C. pen., infracţiune care este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani şi că există probe care arată că lăsarea sa în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Înalta Curte reţine, de asemenea, că în cauză a intervenit o hotărâre de condamnare a inculpatului (sentinţa penală nr. 305 din 25 noiembrie 2005 a Tribunalului Sibiu, secţia penală) prin care s-a reţinut vinovăţia acestuia pentru faptele deduse judecăţii, dosarul aflându-se în prezent la instanţa de apel.
Faţă de cele reţinute, urmează a se constata că în cauză nu au dispărut împrejurările care au justificat luarea măsurii arestării preventive, şi că nu există temeiuri noi care să determine revocarea acestei măsuri.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul declarat de inculpat va fi respins, ca nefondat.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, din care onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul M.D. împotriva încheierii din 10 ianuarie 2006 pronunţată de Curtea de Apel Alba Iulia, secţia penală, în dosarul nr. 8257/2005.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 120 RON (1.200.000 lei), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat din care, suma de 40 RON (400.000 lei), reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 30 ianuarie 2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 593/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 597/2006. Penal → |
|---|
