ICCJ. Decizia nr. 63/2006. Penal. Plângere recurs. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.63/2006
Dosar nr. 21958/1/2005
(nr. vechi 6600/2005)
Şedinţa publică din 9 ianuarie 2006
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la 25 aprilie 2005 părţile vătămate G.I. şi G.E. au solicitat cercetarea numiţilor P.Şt.M., procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi, D.V., S.D. şi C.M., lucrători de poliţie, pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor şi violare de domiciliu, susţinând că aceştia, la 28 octombrie 2004, cu ocazia unei percheziţii la domiciliul lui S.E. (ginerele persoanelor vătămate) au pătruns în mod abuziv şi în locuinţa petiţionarilor.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin rezoluţia nr. 143/P/2005 din 23 mai 2005, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de aceste persoane constatând inexistenţa faptelor penale reclamate.
Prin rezoluţia nr. 2429/II/2/2005 din 20 iunie 2005 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova a fost respinsă plângerea petiţionarilor G.I. şi G.E. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale.
Împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale petiţionarii au formulat plângere.
Curtea de Apel Craiova, secţia penală, prin sentinţa penală nr. 87 din 10 octombrie 2005, a respins plângerea petiţionarilor cu motivarea că, în baza actelor premergătoare efectuate nu s-a constatat existenţa infracţiunilor de abuz în serviciu şi violare de domiciliu, rezultând că percheziţia din 28 octombrie 2004 a fost efectuată cu respectarea legii.
În contra acestei hotărâri, au declarat recurs petiţionarii G.I. şi G.E., care invocând dispoziţiile art. 3859 alin. (1) pct. 9, 17 şi 18 C. proc. pen., au susţinut că faptele reclamate există şi au solicitat trimiterea cauzei la procuror pentru efectuarea urmăririi penale.
Recursul declarat este neîntemeiat.
Din examinarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că rezoluţiile procurorului de neîncepere a urmăririi penale faţă de intimaţii P.Şt.M. procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Filiaşi; D.V. inspector principal de poliţie, S.D. şi C.M., agenţi de poliţie, toţi din cadrul Poliţiei oraşului Filiaşi sunt corecte.
Astfel, potrivit actelor premergătoare, magistratul procuror şi lucrătorii de poliţie nu au săvârşit acte ori gesturi cărora să le fie conferită semnificaţia juridică a unei conduite abuzive de natură a încălca drepturile persoanei ori inviolabilitatea domiciliului; percheziţia din 28 octombrie 2004 fiind efectuată cu respectarea cerinţelor art. 100 şi următoarele C. proc. pen.
A reieşit din actele dosarului că percheziţia domiciliată a fost legal încuviinţată prin încheierea din 28 octombrie 2004 a Judecătoriei Filiaşi, că ea a fost efectuată numai la locuinţa lui S.E., cercetat în dosarul penal nr. 356/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Filiaşi, pentru infracţiunile de complicitate la tăierea şi furtul de arbori din fondul forestier naţional, fiind prezent avocatul acestuia şi că nu s-a efectuat vreo descindere în locuinţa veche, de la aceeaşi adresă, ocupată de petiţionari.
Rezultatul percheziţiei a fost negativ, nefiind găsite obiecte sau bunuri provenite din arborii tăiaţi ilegal.
În consecinţă, soluţia primei instanţe de respingere a plângerii petiţionarilor împotriva rezoluţiilor de netrimitere în judecată a intimaţilor este legală şi temeinică.
Se mai constată că instanţa de fond a motivat corespunzător soluţia, că nu a făcut o greşită aplicare a legii şi nici nu a comis vreo eroare gravă de fapt la pronunţarea hotărârii de menţinere a rezoluţiilor procurorului.
Întrucât motivele de casare invocate sunt nefondate, iar la examinarea din oficiu a întregii cauze, nu se constată aspecte de nelegalitate ori netemeinicie care pot fi luate în considerare, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge recursul cu obligarea petiţionarilor la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii G.I. şi G.E. împotriva sentinţei penale nr. 87 din 10 octombrie 2005 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală.
Obligă recurenţii petiţionari la plata sumelor de câte 80 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 ianuarie2006.
| ← ICCJ. Decizia nr. 627/2006. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 649/2006. Penal. Contestaţie în anulare.... → |
|---|
