ICCJ. Decizia nr. 2705/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2705/2008

Dosar nr. 308/46/2008

Şedinţa publică din 9 septembrie 2008

Asupra recursului de faţă;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rezoluţia nr. 468/P/2008 din 17 martie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. (4) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., neînceperea urmăririi penale faţă de intimaţii S.M. şi S.S., pentru infracţiunea de genocid prevăzută de art. 357 lit. c) C. pen.

Pentru a dispune în acest sens, procurorul a reţinut următoarele:

La data de 9 octombrie 2007, Asociaţia de proprietari nr. 15 din Municipiul Piteşti, reprezentată de către I.E. în calitate de preşedinte, a formulat plângere penală împotriva numiţilor S.M. şi S.S., solicitând efectuarea de cercetări pentru infracţiunea de genocid prevăzută de art. 357 lit. c) C. pen.

Din plângerea formulată, şi din declaraţia dată la procuror, I.E. susţine că cei doi soţi, care locuiesc în blocul nr. 1, pe de o parte, se opun înlocuirii conductei de termoficare prin care circulă agentul termic necesar încălzirii locuinţelor componente blocului, iar pe de altă parte, nu execută nici "inelul" exterior, aşa cum s-a dispus prin hotărâre judecătorească. Se menţionează că această atitudine poate avea drept consecinţă îmbolnăvirea din cauza frigului a locatarilor blocului.

Din actele premergătoare începerii urmăririi penale au rezultat următoarele:

Familia S.M. şi S.S. locuiesc în blocul 1, bloc care aparţine Asociaţiei de proprietari nr. 15. Alimentarea cu agent termic al întregului bloc se face printr-o conductă care trece pe sub apartamentul lor. După efectuarea unor demersuri la asociaţia de proprietari şi la SC T. SA, S.M. şi S.S. s-au adresat instanţei de judecată solicitând ridicarea conductei de agent termic ce traversează pe sub proprietatea lor şi efectuarea reparaţiilor apartamentului, precum şi obligarea la plata prejudiciului produs prin avarierea bunurilor din apartament.

Prin sentinţa civilă nr. 4129/15.08.2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti a fost admisă acţiunea formulată de reclamanţi, au fost obligate pârâtele Asociaţia de proprietari nr. 15 Piteşti şi SC T. SA, să ridice conducta ce traversează apartamentul reclamanţilor şi să efectueze reparaţiile necesare pentru aducerea apartamentului în starea sa. iniţială. Au fost obligaţi pârâţii să plătească reclamanţilor suma de 8.315 lei reprezentând prejudiciul produs.

Totodată, prin sentinţa civilă nr. 5272 din 30 noiembrie 2006, Judecătoria Piteşti a admis cererea formulată pe cale de ordonanţă preşedinţială de Asociaţia de proprietari nr. 15 Piteşti, şi au fost obligaţi pârâţii S.M. şi S.S. să permită accesul în apartament în vederea efectuării lucrărilor necesare înlocuirii conductei de termoficare. Prin Decizia civilă nr. 179/R/2007, pronunţată de Tribunalul Argeş, a fost admis recursul formulat de S.M. şi S.S., modificându-se sentinţa în sensul respingerii acţiunii.

Din declaraţiile date de S.M. şi S.S. rezultă că nu sunt de acord cu schimbarea conductei deoarece această operaţiune presupune pătrunderea echipei de lucrători în apartament şi transformarea apartamentului într-un şantier de lucru. Din aceleaşi declaraţii rezultă că ei nu s-au opus, şi chiar au fost de acord cu circulaţia agentului termic prin conducta existentă în scopul încălzirii apartamentelor, afirmând dimpotrivă că Asociaţia de proprietari a acţionat în acest sens. De asemenea, S.M. şi S.S. susţin că nefunctionarea instalaţiei de încălzire nu a avut consecinţe asupra vieţii sau sănătăţii locatarilor, iar dacă ar fi existat asemenea consecinţe, s-ar fi datorat Asociaţiei de proprietari care nu a consimţit la realizarea conductei exterioare.

Din investigaţiile făcute a rezultat că nu au fost cazuri de deces din cauza temperaturii scăzute din apartamente; la data de 9 decembrie 2007 a decedat locatarul D.G., în vârstă de 84 ani, însă din actele existente la dosar rezultă diagnosticul de ciroză hepatică decompensată cu virus C.

Procurorul a apreciat că nu a fost săvârşită infracţiunea de genocid, aşa după cum a reclamat asociaţia de proprietari. Obiectul juridic al acestei infracţiuni îl reprezintă relaţiile sociale referitoare la existenţa şi securitatea colectivităţilor umane, precum si a grupurilor etnice, rasiale sau religioase. Chiar dacă locatarii blocului au fost afectaţi din cauza lipsei de căldură, S.M. şi S.S. nu au prevăzut, urmărit sau acceptat supunerea locatarilor la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea lor fizică, aşa cum prevede textul de lege menţionat.

Împotriva soluţiei adoptată de procuror s-a formulat plângere la procurorul ierarhic superior de către petenta Asociaţia de proprietari nr.15 Mărăşeşti, reprezentată de preşedinte I.E.

Motivele invocate au vizat netemeinicia rezoluţiei întrucât petenta consideră că nu s-a făcut o interpretare corectă a probelor dosarului, care, în opinia sa, conduceau la reţinerea vinovăţiei celor doi făptuitori pentru comiterea infracţiunii de ^genocid sau pentru comiterea altor fapte penale.

Prin rezoluţia nr. 355/ll/2/2008 din 6 mai 2008, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Piteşti, a respins ca neîntemeiată plângerea petentei pentru următoarele considerente:

Aşa cum rezultă din plângerea penală, Asociaţia de proprietari nr.15 Mărăşeşti din municipiul Piteşti a solicitat a efectuarea cercetări pentru infracţiunea de genocid, faptă prevăzută de art. 357 alin. (1) lit. c) C. pen., invocându-se refuzul numiţilor S.M. şi S.S. de a permite înlocuirea conductei de termoficare prin care circulă agentul termic necesar, lipsa încălzirii apartamentelor având drept consecinţă decesul unei persoane.

Or, infracţiunea de genocid presupune săvârşirea de acţiuni susceptibile să conducă la distrugerea totală sau parţială a unei colectivităţii umane. în acest caz, persoana umană este privită ca membru al unei colectivităţi sau a unui grup naţional, etnic, rasial ori religios. în cazul genocidului, autorul infracţiunii urmăreşte, prin distrugerea persoanei fizice, să ajungă la desfiinţarea totală sau parţială a colectivităţii. în raport de motivele invocate de reclamantă, în mod corect procurorul a avut în vedere varianta prevăzută de art. 357 lit. c) C. pen., respectiv supunerea colectivităţii ori grupului la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugere fizică.

Actele premergătoare efectuate nu au fost de natură să contureze elementul material al infracţiunii, respectiv acţiunea de crearea unui pericol grav pentru existenţa colectivităţii. în speţă, s-a avut în vedere refuzul intimaţilor, proprietari ai apartamentului nr. 1 din imobilul aparţinând Asociaţiei de proprietari nr.15 Mărăşeşti, de a permite înlocuirea conductei prin care se furnizează agentul termic, conductă situată sub apartamentul acestora. Aspectul respectiv a constituit cauza mai multor litigii civile intervenite între asociaţia de proprietari şi intimaţi. De asemenea, litigiul a format obiectul atenţiei organelor abilitate, punându-se problema efectuării unei lucrări de către SC T. SA constând în montarea unui inel exterior apartamentului celor doi intimaţi, situaţie ce ar fi rezolvat starea conflictuală creată, însă acest lucru nu s-a putut realiza din cauza refuzului celorlalţi colocatari.

În acest sens, la dosarul cauzei a fost depusă copia sentinţei civile nr. 4129 din 15 august 2007 pronunţată de Judecătoria Piteşti, prin care a fost admisă acţiunea reclamanţilor S.M. şi S.S. şi obligatele pârâtele Asociaţia de proprietari nr.15 Mărăşeşti şi SC T. SA să ridice conducta de agent termic ce traversează apartamentul reclamanţilor şi să efectueze reparaţiile necesare pentru aducerea apartamentului în stare iniţială (anterioară ridicării conductei şi reabilitarea sistemului de termoficare prin amplasarea unui inel exterior), iar în caz de refuz au fost autorizaţi reclamanţii să efectueze lucrările respective pe cheltuiala pârâţilor.

De asemenea, pârâtele au fost obligate la plata către reclamanţi a sumei de 8315 lei reprezentând prejudiciul produs reclamanţilor prin avarierea bunurilor acestora ca urmare a inundării prin perforarea conductei de agent termic în locuinţa reclamanţilor.

Totodată, solicitarea Asociaţiei de proprietari privind înlocuirea conductei de termoficare, deşi a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 5272 din 30 noiembrie 2006 a Judecătoriei Piteşti, pe cale de ordonanţă preşedintială, ulterior, prin exercitarea căii ordinare de atac a recursului de către S.M. şi S.S., acţiunea a fost respinsă ca neîntemeiată, prin Decizia civilă nr. 179/R/2007 pronunţată de Tribunalul Argeş.

Potrivit rezoluţiei, s-a apreciat că nu sunt conturate acţiuni susceptibile să conducă la distrugerea unei colectivităţi umane, condiţie indispensabilă reţinerii uneia dintre alternativele elementului material al infracţiunii. Faptul că a intervenit decesul unei persoane, respectiv a fostului locatar D.G. (84 ani), diagnosticul medical fiind de "stare hepatică decompensată cu virus C", aşa cum rezultă din actele medicale existente la dosar, ori evidenţierea unor maladii, în ceea ce priveşte pe numita D.M. (foaie de prezentare din 23 ianuarie 2008) nu sunt elemente care să conducă la ideea comiterii infracţiunii de genocid. Totodată, s-a mai apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale altor fapte penale, aşa cum au fost menţionate de petentă în plângerea formulată, respectiv distrugere sau tulburarea folosinţei locuinţei, faptele concrete reclamate neputând fi reţinute în sfera penală.

În final, s-a concluzionat că înlăturarea situaţiei conflictuale este posibilă prin respectarea hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cauză şi adoptarea soluţiei tehnice propusă de organele de specialitate.

În temeiul art. 278/1 C. proc. pen., petenta s-a adresat instanţei competente.

Curtea de Apel Piteşti, prin sentinţa penală nr. 54/F din 22 mai 2008, a respins ca nefondată plângerea petentei.

în esenţă, pentru a dispune în acest sens, prima instanţă şi-a însuşit argumentele juridice expuse în soluţia procurorului adăugând şi pe acela că între părţi există un litigiu de natură civilă („obligaţia de a face" ce s-a născut în sarcina ambelor părţi), fapta intimaţilor de a se opune la executarea unei obligaţii neconstituind o infracţiune dintre cele reclamate de petentă.

Împotriva sentinţei petenta a declarat prezentul recurs.

În motivele scrise de recurs (fil. 7-14), precum şi în concluziile scrise (fil. 31-33), petenta a reiterat, în esenţă, criticile expuse în plângerea penală, plângerea adresată procurorului ierarhic superior şi plângerea adresată instanţei.

Recursul nu este fondat.

Obiectul plângerii şi limitele examinării de către judecător a soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror sunt prevăzute de art. 278/1 alin. (1) şi (4), alin. (7) şi, respectiv, alin. (8) C. proc. pen.

Infracţiunea de genocid, prevăzută de art. 357 C. pen., face parte din categoria infracţiunilor contra păcii şi omenirii, infracţiuni grupate în Titlul XI al Codului penal.

Înalta Curte apreciază ca întemeiate argumentele juridice expuse în rezoluţiile procurorilor cu privire la caracterizarea infracţiunii de genocid.

În cazul acestei infracţiuni deosebit de grave, care priveşte persoana, nu individual, ci ca parte a unei colectivităţi umane, intenţia este calificată prin scop: distrugerea în întregime sau în parte a colectivităţii sau grupului naţional, etnic, rasial sau religios prin supunerea acestora (colectivităţii sau grupului) la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică [art. 357 alin. (1) lit. c) C. pen.].

Or, actele premergătoare nu au relevat o astfel de poziţie subiectivă a intimaţilor.

Înalta Curte reţine şi argumentul juridic al primei instanţe, precum şi cel al procurorului, potrivit căruia, între părţi există un litigiu de natură civilă, cu drepturi şi obligaţii reciproce, care poate presupune, în primul rând, medierea sau, în caz contrar, intervenţia instanţei civile pentru soluţionarea acestuia prin respectarea drepturilor şi obligaţiilor fiecărei părţi, şi în condiţiile adoptării uneia dintre soluţiile tehnice propuse de specialiştii în domeniu, iar în final, prin respectarea hotărârilor judecătoreşti civile.

Faţă de cele constatate, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul urmează a fi respins ca nefondat.

În conformitate cu art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara Asociaţia de Proprietari nr. 15 împotriva sentinţei penale nr. 54/F din 22 mai 2008 a Curţii de Apel Piteşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 septembrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2705/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs