ICCJ. Decizia nr. 3598/2008. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3598/200.
Dosar nr. 26/35/2008
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 29/P/2008 din 23 aprilie 2008 Curtea de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în baza dispoziţiilor art. 278/1 alin. (8) lit. a) teza II C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarii K.A., K.F. şi K.C., împotriva rezoluţiei din 20 noiembrie 2007, emisă în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, menţinută prin rezoluţia din 10 decembrie 2007, dată de procurorul general de la Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în dosarul nr. 499/VIII. 1/2007.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Prin plângerea adresată Curţii de Apel Oradea de petenţii K.A., K.F. şi K.C. au solicitat desfiinţarea rezoluţiei nr. 499/VIII.1 din 10 decembrie 2007 a procurorului general de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea şi a rezoluţiei din 20 noiembrie 2007 dată în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea ca fiind nelegale şi netemeinice, întrucât făptuitoarele C.I.C. şi G.E. au săvârşit infracţiunile prevăzute şi pedepsite de art. 292, art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), prima, respectiv art. 25 sau art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) combinat cu art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen. În plângerea adresată instanţei petenţii au invocat faptul că notarul C.I.C. a întocmit un contract de întreţinere pe baza unor declaraţii false şi nu a respectat dispoziţiile art. 6 alin. (1) şi art. 2 din Legea notarilor publici, în complicitate cu avocatul G.E.
Faţă de plângerea formulată de petiţionarii K.A., K.K.L., K.A., A.K. şi K.F., prin rezoluţia penală nr. 208/P/2007 din 20 noiembrie 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (4), (6) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) şi art. 38 din acelaşi cod, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public C.I.C. şi avocatul G.E. şi a disjuns cauza privind pe făptuitorii H.A., K.K.Y., K.I., F.S., P.M. şi trimiterea la organul competent, Parchetul de pe lângă Judecătoria Satu Mare.
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că notarul C.I.C. a respectat întocmai toate atribuţiunile sale la încheierea şi autentificarea contractului de întreţinere autentificat sub nr. 2683 din 3 august 2006 încheiat între întreţinuta K.E. şi întreţinătorii K.K.Y.T. şi K.I., iar în sarcina avocatului G.E. s-a stabilit că nu poate fi reţinuta o fapta prevăzută de legea penală.
Împotriva rezoluţiei procurorului, petiţionarii K.A., K.F. şi K.C. au formulat plângere la procurorul ierarhic superior, şi prin rezoluţia dată în dosarul nr. 499/VIII. 1/2007 din 10 decembrie 2007 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea în temeiul art. 278 C. proc. pen. s-a dispus respingerea plângerii formulată de petiţionarii K.A., K.F. şi K.C. împotriva soluţiei adoptată în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu motivarea că soluţia adoptată de procuror este legală.
Împotriva celor două rezoluţii, petiţionarii K.A., K.F. şi K.C., au formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 2781 C. proc. pen., adresată Curţii de Apel Oradea şi au solicitat admiterea plângerii şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăriri penale faţă de cele două intimate, sub aspectul comiterii infracţiunilor prevăzute şi pedepsite de art. 289, art. 291 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), urmând ca procurorul căruia îi va fi repartizată cauza să administreze toate probele necesare aflării adevărului şi justei soluţionări a cauzei.
Curtea de Apel Ploieşti, examinând plângerea, a respins ca nefondată, plângerea petiţionarilor K.A., K.F., K.C. împotriva rezoluţiei din 20 noiembrie 2007, emisă în dosarul nr. 208/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, cu motivarea că faptele reclamate de către petenţi neexistând în materialitatea lor, în mod corect procurorul a apreciat că se impune neînceperea urmăririi penale faţă de notarul public C.I.C. şi faţă de avocat G.E..
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Ploieşti au declarat recurs petiţionarii K.A., K.F., K.A., A.K. şi K.C. şi au solicitat admiterea recursului şi trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale, întrucât sunt suficiente elemente din care rezultă săvârşirea infracţiunilor de fals, uz de fals, abuz în serviciu de către intimate.
Recursurile petiţionarilor K.A., K.F. şi K.C. sunt nefondate iar recursurile petiţionarilor K.A., A.K. sunt inadmisibile urmând a fi respinse ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv rezoluţiile atacate şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat s-au respins plângerea formulată de petiţionarii petiţionarilor K.A., K.F. şi K.C., faţă de notarul C.I., întrucât din probatoriul administrat în cauză, C. nu rezultă că la autentificarea contractului de întreţinere aceasta a nesocotit prevederile legale în materie, iar faţă de actele existente la dosarul cauzei şi declaraţia numitei K.E., mod corect, procurorul a apreciat că făptuitoarea G.E. nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunilor de care a fost acuzată de către petiţionari, acestea neexistând în materialitatea lor.
De asemenea, Curtea de Apel Oradea în mod corect a constatat, în urma analizării probelor, referitor la notarul C.I.C. că orice alegaţii referitoare la lipsa numitei K.E. cu ocazia încheierii contractului sau imposibilitatea acesteia de a-şi exprima un acord valabil sunt nefondate, fiind contrazise de actele şi lucrările aflate la dosar, inclusiv de raportul de constatare grafică, iar referitor la avocatul G.E. aceasta nu se face vinovată de săvârşirea infracţiunilor de care a fost acuzată de către petenţi.
Înalta Curte apreciază ca fiind legale şi temeinice argumentele expuse în cele două rezoluţii ale procurorului, cât şi în sentinţa recurată neimpunându-se reiterarea lor.
Faţă de recursurile petiţionarilor K.A., A.K., Înalta Curte constată că sunt inadmisibile, faţă de dispoziţiile art. 278/1 alin. (10) C. proc. pen., întrucât petiţionarii nu au uzat de toate căile de atac, nu au formulat plângere la procurorul ierarhic superior şi nu au atacat rezoluţia procurorului la instanţa de fond, astfel că, nu se pot adresa direct în calea de atac a recursului, fără să fi uzat de celelalte căi de atac.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursurile declarate de petiţionarii K.A., K.F. şi K.C. şi în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. Înalta Curte urmează să respingă ca inadmisibile, recursurile declarate de petiţionarii A.K. şi K.A.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de petiţionarii K.A., K.F. şi K.C. împotriva sentinţei penale nr. 29/P.I din 23 aprilie 2008 a Curţii de Apel Oradea, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Respinge, ca inadmisibile, recursurile declarate de petiţionarii A.K. şi K.A. împotriva aceleiaşi sentinţe.
Obligă recurenţii petiţionari K.A., K.F. şi K.C. la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurenţii petiţionari A.K. şi K.A. la plata sumei de câte 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3593/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3600/2008. Penal → |
|---|
