ICCJ. Decizia nr. 3601/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.3601/200.
Dosar nr. 667/42/200.
Şedinţa publică din 6 noiembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 122 din 3 septembrie 2008 Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarul C.A. domiciliat în Buzău, judeţul Buzău, împotriva rezoluţiei nr. 158/P/2008 din 30 mai 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în dosarul cu acelaşi număr, şi a menţinut rezoluţia atacată.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut următoarele:
Petiţionarul C.A. a formulat plângere penală prin care a învederat că intimatul T.D.D., nu şi-a îndeplinit în mod corespunzător atribuţiile ce-i reveneau în calitate de avocat în dosarul civil nr. 10065/2006 aflat pe rolul Judecătoriei Buzău, cauza fiind şi la această suspendată.
Prin rezoluţia penală nr. 158/P/2008 din 20 mai 2008 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, în temeiul dispoziţiilor art. 224 alin. (4) C. proc. pen., raportat la art. 10 lit. a) din acelaşi cod, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de T.D.D., avocat în cadrul Baroului de Avocaţi Buzău, pentru infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), întrucât fapta nu există.
Prin rezoluţia mai sus menţionată s-a reţinut că imposibilitatea soluţionării dosarului civil nu s-a datorat activităţii culpabile a făptuitorului, ci unei cauze obiective determinată de faptul că A.L., în calitate de moştenitoare a reclamantei T.A., nu a reuşit să obţină actul solicitat de instanţă pentru repunerea cauzei pe rol.
Împotriva rezoluţiei procurorului, petiţionarul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior, şi prin rezoluţia dată în dosarul nr. 1075/II//2/2008 din 24 iunie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti în temeiul art. 278 C. proc. pen. s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de petiţionarul A.C. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale adoptată în dosarul nr. 158/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, cu motivarea că soluţia adoptată de procuror este legală şi temeinică.
Împotriva celor două rezoluţii, petiţionarul, a formulat plângere, în termen legal, în temeiul art. 278l C. proc. pen., adresată Curţii de Apel Ploieşti şi a învederat că este nemulţumit de soluţia adoptată.
Curtea de Apel Ploieşti, examinând plângerea, a respins ca nefondată, plângerea petiţionarului C.A. împotriva rezoluţiei nr. 158/P/2008 din 30 mai 2008 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti cu motivarea că din actele premergătoare efectuate s-a stabilit că aspectele sesizate de petent nu se confirmă şi ne soluţionarea dosarului civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău nu s-a datorat activităţii culpabile a intimatului, ci unei cauze obiective determinată de faptul că A.L.G., în calitate de moştenitoarea reclamantei T.A., nu a obţinut şi nu a prezentat actul solicitat de instanţă pentru repunere cauzei pe rol.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Ploieşti a declarat recurs petiţionarul C.A. prin care a arătat că este nemulţumit de hotărârea pronunţată întrucât nu s-a ţinut cont de argumentele sale.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Analizând actele şi lucrările dosarului, inclusiv ordonanţele atacate şi hotărârea primei instanţe se constată că în mod justificat s-a respins plângerea formulată de petiţionarul C.A. întrucât, în cauză nu rezultă niciun fel de indiciu că intimatul T.D.G., avocat, ar fi comis infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Curtea de Apel Ploieşti în mod corect a constatat, în urma analizării probelor, că intimatul T.D.D. a discutat în mai multe rânduri cu petiţionarul C.A. despre stadiul dosarului şi despre problemele legate de soluţionarea acestuia, dar peteiţionarul nu i-a dat avocatului niciun fel de ajutor în vederea procurării actelor necesare pentru soluţionarea dosarului fiicei sale A.L.G.
Faptul că petiţionarul este nemulţumit de activitatea intimatului, nu constituie o vătămare a intereselor legale, pentru a fi aplicabile dispoziţiile art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), iar din analiza actelor existente la dosarul cauzei rezultă că ne soluţionarea dosarului civil aflat pe rolul Judecătoriei Buzău nu s-a datorat activităţii culpabile a intimatului.
Pentru a fi îndeplinite elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor din punct de vedere al laturii obiective elementul material al acestei infracţiuni constă în „neîndeplinirea" sau „îndeplinirea unui act în mod defectuos" ce are ca urmare imediată cauzarea unei vătămări a intereselor legale ale persoanei fizice, fapte ce trebuie săvârşite cu intenţie directă sau intenţie indirectă, însă, în prezenta cauză nu sunt îndeplinite condiţiile privind latura obiectivă şi nici latura subiectivă a infracţiunii prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)
Împrejurarea că petiţionarul este nemulţumit de activitatea prestată de intimatul avocat T.D.G., respectiv de faptul că acesta nu a făcut demersuri legale necesare pentru soluţionarea dosarului nr. 10065/2006 al Judecătoriei Buzău nu poate duce la concluzia întrunirii elementelor constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
În temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte urmează să respingă recursul declarat de petiţionarul C.A., ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul C.A. împotriva sentinţei penale nr. 122 din 3 septembrie 2008 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 noiembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3600/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 3603/2008. Penal → |
|---|
