ICCJ. Decizia nr. 4086/2008. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4086/2008
Dosar nr. 10222/1/200.
Şedinţa publică din 9 decembrie 2008
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 5 decembrie 2008 Curtea de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, în dosarul nr. 2538/54/2008 în baza art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008 a dispus arestarea , în vederea executării mandatului european de arestare, a persoanei solicitată P.F.V. pe o perioadă de 5 zile, începând cu 05 decembrie 2008 şi până la 09 decembrie 2008, inclusiv, şi a dispus emiterea mandatului de arestare.
S-a reţinut că a fost sesizată Curtea de Apel Craiova la data de 04 decembrie 2008, în procedura prevăzută de art. 89 din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008, privind arestarea persoanei solicitate P.F.V., faţă de care s-a emis mandat european de arestare, de către Tribunalul de „Primă Instanţă Instrucţie nr. 2 din Cadet Valencia , în baza mandatului de arestare preventivă nr. 21/08 din 06 octombrie 2008, pentru o infracţiune de atac asupra unor ofiţeri de poliţie , conform art. 550 şi art. 551 ; o infracţiune de vătămare corporală, prevăzută de art. 617.1 din codul penal spaniol, având corespondent în legea română art. 181 alin. (1) C. pen. şi art. 239 alin. (2) şi (3) din acelaşi cod, pedepsele prevăzute de legea penală spaniolă, fiind de 1 an şi 6 luni închisoare, iar de legea penală română de până la 5 ani( pentru art. 181), respectiv 6 ani închisoare (pentru art. 239 C. pen.).
Persoana solicitată a fost reţinută la data de 4 decembrie 2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, prin ordonanţa nr. 29/2008, în procedura prevăzută de art. 88/3 din legea nr. 302/2004, modificată, astfel instanţa a dispus arestarea sa pe o perioadă de 5 zile, de la 05 decembrie 2008 şi până la 09 decembrie 2008, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 90 alin. (1) şi (2) din lege privitor la identitatea persoanei solicitate şi respectarea procedurii prevăzute de art. 88/3 din legea menţionată mai sus.
Prin încheierea din 5 decembrie 2008 Curtea de Apel Craiova, în baza art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004, modificată prin Legea nr. 222/2008. a dispus arestarea, în vederea executării mandatului european de arestare, a persoanei solicitate P.F.V. pe o perioadă de 5 zile, începând cu 05 decembrie 2008 şi până la 09 decembrie 2008, inclusiv, şi a dispus emiterea mandatului de arestare.
Împotriva încheierii din 5 decembrie 2008 persoana solicitată P.F.V. a declarat recurs în termen legal şi a solicitat lăsarea sa în stare de libertate pana la momentul predării.
Înalta Curte, analizând încheierea atacată în raport de criticile formulate şi de dispoziţiile art. 3866 C. proc. pen. a constatat că recursul este nefondat pentru următoarele considerente:
Principiile generale ale cooperării judiciare internaţionale în materia penală stabilite prin Legea nr. 302/2004 ce constituie dreptul comun în această materie şi dispoziţiile art. 77 din Legea nr. 302/2004 definesc mandatul european de arestare ca o decizie judiciară emisă de autoritatea judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene, emis în scopurile indicate expres şi se execută pe baza principiului recunoaşterii şi încrederii reciproce în conformitate cu Decizia Cadru a Consiliului nr. 2002/584/JAJ din 13 iunie 2002.
De asemenea, Curtea de Apel Craiova, în considerente, a constatat că sunt îndeplinite condiţiile de executare a mandatului european de arestare prevăzute de art. 85 alin. (2) din Legea 302/2004, modificată, dubla incriminare, şi de art. 81 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 302/2004 modificată prin Legea nr. 222/2008, prin limita minimă a pedepsei.
Din examinarea dispoziţiilor art. 77, art. 88l, art. 89, art. 90 şi art. 94 din Legea nr. 302/2004 privitoare la punerea în executare a mandatului european de arestare se constată că judecătorul român hotărăşte asupra arestării şi predării persoanei solicitate, numai după ce, potrivit legii, a verificat în prealabil, dacă au fost respectate condiţiile necesare referitoare la emiterea mandatului, el neputându-se pronunţa cu privire la temeinicia urmăririi sau la oportunitatea arestării, decât cu atingerea principiului referitor la recunoaşterea hotărârilor penale, ceea ce nu este admisibil.
Din examinarea actelor dosarului se constată că în cauză a fost emis mandatul european de arestare a persoanei solicitate de către autorităţile judiciare spaniole, ceea ce constituie o decizie judiciară emisă de o autoritate judiciară competentă a unui stat membru al Uniunii Europene - Spania, care are la bază un mandat de arestare emis în condiţiile legii spaniole.
Se mai constată că măsura arestării a persoanei solicitată P.F.V. a fost luată cu respectarea dispoziţiilor evocate ale art. 89 din Legea nr. 302/2004, a drepturilor şi garanţiilor procesuale ale respectivei persoane.
În consecinţă, criticile formulate de recurentul persoană solicitată în sensul greşitei luări a măsurii arestării şi punerea sa în libertate până la momentul predării, nu pot fi primite.
Prin urmare, încheierea instanţei de fond este legală şi temeinică.
Faţă de considerentele arătate mei sus, constatând nefondat motivul de recurs invocat, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. pen. urmează să respingă ca nefondat recursul declarat de persoana solicitată P.E.V.
Totodată, în baza dispoziţiilor art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul persoană solicitată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de persoana solicitată P.F.V. împotriva încheierii din 5 decembrie 2008 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în dosarul nr. 2538/54/2008.
Obligă recurenta persoană solicitată să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 decembrie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4064/2008. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4101/2008. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
