ICCJ. Decizia nr. 1156/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr.1156/2009

Dosar nr. 6767/2/2008

Şedinţa publică din 30 martie 200.

Examinând recursul de faţă constată:

Prin sentinţa penală nr. 12 din 20 ianuarie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia I penală, s-a respins ca nefondată plângerea formulată de petiţionarul L.I. împotriva rezoluţiei nr. 1607/11/2/2008 din 15 octombrie 2008 a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti şi s-a dispus obligarea petiţionarului la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Instanţa a reţinut că petiţionarul a formulat plângere penală împotriva procurorului V.C. de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu şi subinspectorului D.A. din cadrul Poliţiei oraşului Pantelimon pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246, art. 248, art. 250 şi art. 264 C. pen.susţinând că la data de 31 ianuarie 2006 a fost audiat într-o cauză penală cu încălcarea prevederilor procedurale care garantează dreptul la apărare, i s-a refuzat nejustificat administrarea tuturor probelor pentru aflarea adevărului şi s-au exercitat violenţe asupra sa cu ocazia punerii în executare a mandatului de aducere emis de procuror.

S-a mai reţinut că prin ordonanţa nr. 867/P/2007 din 12 iunie 2008 emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus neînceperea urmării penale faţă de cele două persoane reclamate reţinându-se că faptele fie nu există, fie nu întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni. Prin aceeaşi ordonanţă s-a disjuns cauza cu privire la alte persoane şi s-a declinat competenţa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti.

Plângerea formulată de petiţionar împotriva ordonanţei a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluţia procurorului general din 15 octombrie 2008.

Petiţionarul a formulat plângere la instanţă susţinând că se impune restituirea cauzei la parchet deoarece nu au fost administrate probe.

Examinând actele dosarului instanţa a reţinut că petiţionarul a fost cercetat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ilfov în dosarele 1504/2006, 1526/P/2006. La data de 7 noiembrie 2006, în urma reorganizării Parchetului de pe lângă Judecătoria Ilfov cauzele au fost declinate la Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu fiind înregistrate sub nr. 712/P/2006 şi respectiv 710/P/2006.

La data de 31 octombrie 2006, întrucât petiţionarul nu a dat curs citaţiei de a se prezenta pentru a i se aduce la cunoştinţă învinuirea, procurorul a emis un mandat de aducere care a fost pus în executare de Poliţia Pantelimon, activitate la care a participat şi subinspectorul D.A.

Cu această ocazie subinspectorul nu a pătruns în imobil şi nu a exercitat violenţe asupra petiţionarului sau membrilor familiei sale. De altfel petiţionarul nu a putut face nici o dovadă a faptului că a suferit vreo vătămare de orice fel.

S-a mai reţinut că la aceeaşi dată i s-au adus petiţionarului la cunoştinţă învinuirile în dosarele 710/P/2006 şi 712/P/2006, întocmindu-se procese verbale pe care acesta Ie-a semnat şi în care s-a consemnat că, după ce i s-a adus la cunoştinţă că are dreptul la asistenţă juridică, nu a dorit să fie asistat de un avocat.

În aceleaşi împrejurări L.I. a fost audiat în alte cauze, iar din actele dosarului rezultă că a refuzat să dea declaraţie în cauza 555/P/2006, iar în cauza 1504/P/2006 şi-a expus punctul de vedere cu privire la faptele pentru care era cercetat.

Instanţa a mai reţinut că, la dosarul nr. 7107P/2006 au fost conexate dosarele 711/P/2006 şi 713/P/2006, iar la 23 ianuarie 2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului L.I. şi aplicarea unei amenzi administrative pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 C. pen.şi scoaterea de sub urmărire penală pentru infracţiunile prevăzute de art. 192, art. 192, art. 217 şi art. 220 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 256 NCP)

Soluţia dispusă nu a fost atacată cu plângere de L.I.

Având în vedere cele expuse instanţa a reţinut că este neîntemeiată susţinerea petiţionarului că în cauză nu au fost efectuate cercetări.

De asemenea s-a reţinut că din acte nu rezultă existenţa infracţiunilor prevăzute de art. 250 şi art. 264 C. pen.şi că intimaţii au respectat toate normele procedurale în exercitarea atribuţiilor profesionale astfel încât nu subzistă nici infracţiunea prevăzută de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP)

S-a concluzionat că plângerea formulată nu este întemeiată.

Petiţionarul L.I. a declarat recurs împotriva sentinţei la data de 18 februarie 2009.

Examinând actele dosarului Curtea constată că recursul a fost declarat după expirarea termenului prevăzut de lege.

Astfel, din încheierea din 13 ianuarie 2009, când au avut loc dezbaterile, rezultă că petiţionarul a fost prezent.

În această situaţie, conform art. 3853 raportat la art. 363 alin. (3)C. proc. pen., termenul 10 zile, în care petiţionarul putea să declare recurs potrivit legii, a început să curgă de la data pronunţării sentinţei, respectiv la 20 ianuarie 2009.

Având în vedere dispoziţiile art. 186 alin. (1), (2) şi (4) C. proc. pen., referitoare la calculul termenelor procedurale, Înalta Curte reţine că ultima zi în care petiţionarul putea declara recurs a fost luni 2 februarie 2009.

Cum petiţionarul a declarat recurs ulterior acestei date, respectiv la 18 februarie 2009, recursul va fi respins ca tardiv conform art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul petiţionar va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca tardiv, recursul declarat de petiţionarul L.I. împotriva sentinţei penale nr. 12 din 20 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.

Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică la 30 martie 2009.

4

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1156/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs