ICCJ. Decizia nr. 1172/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1172/2009
Dosar nr. 9189/2/2007
Şedinţa publică din 31 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, prin sentinţa penală nr. 92 din 28 martie 2008, în temeiul art. 2781 pct. 8 lit. a) C. proc. pen. a respins ca nefondată plângerea petentei SC Z.M.G. SRL cu sediul în Bucureşti împotriva rezoluţiei dată la 25 octombrie 2007, în Dosarul nr. 631/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Pentru a hotărî astfel a reţinut următoarele:
SC Z.M.G. SRL Bucureşti, prin reprezentant legal, asociat unic P.C., a solicitat tragerea la răspundere penală a numitelor L.M., avocat şi M.A., pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la şantaj, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzute şi pedepsite de art. 25 raportat la art. 194 şi art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP) şi art. 291 C. pen.
În motivarea plângerii, s-a arătat că în cursul anului 2005 SC Z.M.G. SRL a avut un litigiu comercial cu SC M. SRL privind unele lucrări de reparaţii la un imobil situat în Bucureşti. În cauza comercială, SC M. SRL a fost reprezentată în faţa instanţei de judecată de numita M.A., deşi aceasta nu avea calitatea de consilier juridic, pe care şi-a arogat-o în mod abuziv.
Aceeaşi societate a fost asistată juridic în proces de avocat L.M. care a procedat la intimidarea şi şantajarea completului de judecată.
În urma verificărilor a rezultat că numitele L.A.M. şi L.M. sunt avocate în Baroul Bucureşti, membre ale acestui barou, însă au declarat că nu au acordat asistenţă juridică SC M. SRL şi nu cunosc nici pe reprezentantul legal al SC Z.M.G. SRL – P.C. şi nici pe numita M.A.
Petenta deşi citată de 4 ori pentru a da relaţii nu s-a prezentat şi nu a putut fi audiată.
Prin rezoluţia nr. 631/P/2007 din 25 octombrie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti s-a dispus în temeiul art. 278 alin. (6) C. proc. pen. raportat la art. 10 lit. a) din acelaşi cod neînceperea urmăririi penale sub aspectul comiterii infracţiunii prevăzută de art. 26 raportat la art. 194 C. pen., art. 246 şi art. 291 C. pen.
S-a motivat că aspectele sesizate nu se confirmă, ele nu sunt confirmate de niciun mijloc de probă iar petenta nu a înţeles să se prezinte şi să prezinte date care verificate să susţină acuzaţiile aduse celor două intimate.
Plângerea formulată de petentă, în temeiul art. 278 C. proc. pen. a fost respinsă prin rezoluţia din 5 decembrie 2007 dată în Dosarul nr. 1847/II/2/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.
Nemulţumită şi de această soluţie petenta a făcut plângere în temeiul art. 2781 C. proc. pen.
Prin plângere a criticat soluţia ca netemeinică susţinând că deşi existau date că SC M. SRL prin reprezentanta – asociat G.A. a înşelat-o în executarea unui contract de lucrări construcţii, neavând forţa de muncă necesară, nu este societate de profil, că în cursul procesului cu această societate asistenţa a fost asigurată de făptuitoarea avocat L.M. care urmează să câştige procesele, mergând la şantaj, intimidare ori „cumpărarea" magistraţilor, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale.
Prin sentinţa penală nr. 92 din 28 martie 2008 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, plângerea a fost respinsă ca nefondată.
S-a reţinut şi motivat că faptele reclamate de petentă nu se circumscriu infracţiunilor pentru care s-a făcut plângere, nefiind întrunite elementele constitutive ale vreunei infracţiuni.
Împotriva acestei sentinţe, a declarat recurs, în termenul legal, petenta SC Z.M.G. SRL, care nu şi-a motivat recursul şi nici nu s-a prezentat să-l susţină. După dezbatere a fost depusă la dosar o cerere transmisă prin fax prin care P.C. a solicitat amânarea cauzei pentru imposibilitate de a se prezenta.
Recursul este nefondat.
Din cuprinsul actelor şi lucrărilor aflate la dosarul cauzei rezultă că hotărârea primei instanţe este legală şi temeinică.
Petenta reprezentantă a societăţii comerciale SC Z.M.G. SRL, nemulţumită de modul în care se desfăşoară mai multe procese în care figurează pârâtă – a reclamat avocaţii şi reprezentanţii părţii adverse.
Din rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale ca şi din plângerea formulată în temeiul art. 2781 C. proc. pen. rezultă că petenta se plânge deoarece avocata L.M., apărătoarea societăţii adversare urmează să câştige procesele societăţii pe orice cale mergând până la şantajarea, intimidarea sau „cumpărarea" judecătorilor.
Afirmaţiile pe care le face nu sunt susţinute de nici o dovadă, ba mai mult, citată de procuror de 4 ori nu s-a prezentat pentru a furniza relaţii, citată de prima instanţă nu s-a prezentat şi în fine deşi hotărârea este dată în anul 2008 luna martie, nu a făcut nici un efort să-şi motiveze recursul declarat la 7 aprilie 2008 şi nici nu s-a prezentat să-l susţină. Cum rezultă şi din rezoluţia nr. 1847/II/2/2007 din 7 decembrie 2007 prin care procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a respins plângerea împotriva soluţiei de neîncepere a urmăririi penale – rezoluţia a fost adoptată pe baza unei plângeri confuze şi incomplete, formulate cu încălcarea dispoziţiilor art. 222 alin. (2) C. proc. pen. potrivit cărora plângerea penală trebuie să cuprindă, între altele, descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea mijloacelor de probă, etc. În plus, lucru care rezultă şi din plângerea adresată instanţei în temeiul art. 2781 C. proc. pen., se constată cu fiecare plângere pe care o face petenta că sesizează noi fapte penale, ceea ce nu este de acceptat.
Potrivit dispoziţiilor art. 222 C. proc. pen. petenta are posibilitatea să adreseze plângeri penale pentru orice fapte şi orice persoană în mod separat.
Hotărârea pronunţată fiind legală şi temeinică urmează ca în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul să fie respins ca nefondat.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara SC Z.M.G. SRL împotriva sentinţei penale nr. 92 din 28 martie 2008 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1164/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1173/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
