ICCJ. Decizia nr. 1232/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1232/2009
Dosar nr. 4152/114/200.
Şedinţa publică din 2 aprilie 200.
Examinând recursul de faţă constată:
Prin încheierea din 16 decembrie 2008, pronunţată de Tribunalul Buzău, s-a dispus scoaterea de pe rol a cauzei având ca obiect cererea de revizuire formulată de condamnatul C.G. împotriva sentinţei penale nr. 1691/2001 a Judecătoriei Buzău şi trimiterea acesteia la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău pentru a efectua cercetări conform art. 399 C. proc. pen.
Condamnatul a declarat recurs împotriva acestei încheieri susţinând că în mod greşit cererea a fost trimisă la parchet pentru a se efectua cercetări deoarece se impunea rejudecarea cauzei de către Curtea de Apel Ploieşti şi audierea tuturor persoanelor menţionate în plângere.
Prin Decizia penală nr. 85 din 30 ianuarie 2009 Curtea de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a respins recursul ca nefondat, obligându-l pe recurent la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Instanţa de recurs a reţinut că după rămânerea definitivă a sentinţei penale nr. 1691 din 2 noiembrie 2001 a Judecătoriei Buzău, prin care C.G. a fost condamnat la 6 luni închisoare cu suspendarea condiţionată a executării pedepsei, condamnatul a formulat la 28 august 2008 o cerere „pentru suspendarea executării vremelnice", în care a susţinut că hotărârea de condamnare este rezultatul unor erori judiciare determinate de săvârşirea unor fapte prevăzute de legea penală de către alte persoane şi a solicitat audierea unor martori pentru confirmarea nevinovăţiei sale.
Aşa fiind, instanţa de recurs a constat că în mod judicios tribunalul a observat că inculpatul C.G. a parcurs căile ordinare de atac prevăzute de lege împotriva hotărârii de condamnare, astfel încât cererea sa nu putea fi calificată decât drept cale extraordinară de atac, respectiv o cerere de revizuire care, în raport de motivele invocate îşi găseşte temeiul în dispoziţiile art. 394 alin. (1) lit. a) C. proc. pen.
În consecinţă s-a constat că în mod corect s-a trimis cererea la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău în vederea îndeplinirii procedurii prevăzute de art. 399 C. proc. pen.
Revizuientul a declarat recurs împotriva deciziei pronunţate de Curtea de Apel Ploieşti.
Recursul nu este admisibil.
Deciziile pronunţate de curţile de apel ca instanţă de recurs nu se numără printre hotărârile care pot fi atacate cu recurs art. 385/1 C. proc. pen.
Mai mult decât atât, conform art. 417 lit. c) C. proc. pen., Decizia atacată a rămas definitivă la data la care a fost pronunţată, astfel încât nu este supusă nici unei alte căi ordinare de atac.
În consecinţă recursul va fi respins ca inadmisibil conform art. 385/15 pct. 1 lit. a) C. proc. pen.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de revizuientul C.G. împotriva deciziei penale nr. 85 din 30 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Ploieşti, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.
Obligă recursul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică la 2 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1227/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1244/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
