ICCJ. Decizia nr. 1190/2009. Penal

Decizii penale ICCJ 2009

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 1190/2009

Dosar nr. 8951/110/2008

Şedinţa publică din 31 martie 2009

Asupra recursurilor penale de faţă;

Prin sentinţa penală nr. 216/D/2008 din 21 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, în temeiul art. 119 din Legea nr. 302/2004 s-a recunoscut pe cale incidentală sentinţa penală nr. 101/2005 a Tribunalului Penal nr. 14 din Madrid – Spania prin care inculpatul A.C.C., actualmente N.G.C., a fost condamnat la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru comiterea delictului de „jaf continuat", prevăzut de art. 237, art. 238 alin. (4), art. 239 ultimul aliniat şi art. 240 C. pen. spaniol, cu aplicarea art. 74 C. pen. spaniol şi în consecinţă:

În temeiul art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică pentru inculpatul N.C.C. din infracţiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002, art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. în infracţiunile prevăzute de art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP) şi a art. 33 lit. a) C. pen.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a art. 74 lit. c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul N.C.C, fost A. la pedeapsa de 3(trei) luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen. şi a art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup organizat a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 (doi)ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi a art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reţinerii şi arestarea preventivă a inculpatului N.C.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen., s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi a art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul D.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup organizat a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. şi a art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi l (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reţinerii şi arestarea preventivă a inculpatului D.A. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul A.I.C. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) şi 3 în referire la art. 2 lit. a), b), lit. c), pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup organizat a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa închisorii durata reţinerii şi arestarea preventivă a inculpatului A.I.C. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul F.I. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea, mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reţinerii şi arestarea preventivă a inculpatului F.I. de la 9 noiembrie 2007 la zi.

În temeiul art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c) art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup organizat a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani şi 6 luni închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reţinerii inculpatului Z.D.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În temeiul art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a revocat măsura obligării de a nu părăsi ţara pentru inculpatul Z.D.A.

În temeiul art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), a art. 74 lit. a) şi c) C. pen. şi a art. 76 lit. e) C. pen. pentru săvârşirea infracţiunii de deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronice a fost condamnat inculpatul B.A. la pedeapsa de 5 luni închisoare.

În temeiul art. 7 alin. (1) şi (3) în referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 lit. a) şi c), art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 pentru săvârşirea infracţiunii de constituire grup organizat a fost condamnat acelaşi inculpat la pedeapsa 2 ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) şi art. 35 alin. (1) C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 2 ani închisoare şi 1 (un) an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen.

În temeiul art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsă închisorii durata reţineri inculpatului B.A. din data de 9 noiembrie 2007.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. s-a dispus confiscarea sumei 7.500 euro de la inculpatul D.A., a sumei de 500 euro de la inculpatul A.I.C., a sumei de 2.500 euro de la inculpatul F.I., a sumei de 1.400 euro de la inculpatul Z.D.A. şi a sumei de 300 euro de la inculpatul B.A. dobândiţi din activitatea infracţională.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea bunurilor folosite de inculpaţi la comiterea faptelor după cum urmează:

1) De la inculpatul D.A. - a unui HDD marca W.D., capacitate 80 GB, HDD laptop marca IBM, capacitate 20 GB, HDD marca M. capacitate 80 GB; HDD marca W.D., capacitate 20 GB; memory stick marca S. capacitate 512 MB; 12 CD numerotate de la 1 la 12; un mini CD-RW M.; 3 CD „MPLAB" şi un floppy-disc inscripţionat P.P. şi a telefonului mobil.

2) De la inculpatul B.A. - HDD marca S., capacitate 400 GB; HDD W.D. capacitate 200 GB, HDD marca S. capacitate 160 GB; memory stick culoare roşu-argintiu; floppy-disc inscripţionat P.P. şi a telefonului mobil.

3) De la inculpatul Z.D.A. - HDD laptop marca H.T., capacitate 40 GB; un memory stick S., un CD T. cu inscripţia olografă P.; un mini CD inscripţionat CD DRIVER şi a telefonului mobil.

4) De la inculpatul F.I. - un mini CD cu inscripţia olografă XXX, un CD marca S. şi un CD marca T. şi a telefonului mobil.

În temeiul art. 118 lit. a) C. pen. s-a dispus confiscarea a două dispozitive tip „gură de bancomat" ridicate de la inculpatul N.C.C.

În temeiul art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea unui telefon ridicat de la inculpatul N.C.C.

S-a constatat că inculpaţii au fost asistaţi de avocaţi aleşi la urmărirea penala şi la cercetarea judecătorească.

În temeiul art. 191 alin. (1) şi (2) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata a câte 7.000 lei RON fiecare către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunţa această soluţie s-au reţinut următoarele:

S-a constatat faptul că sursa principală şi continuă de procurare de dispozitive, folosite la fraudarea de A.T.M.-uri din afara graniţelor ţării, a fost inculpatul D.A., care, la locuinţa personală din municipiul Roman, jud. Neamţ, începând cu anul 2004 a început să confecţioneze artizanal echipamente specifice, pe care le vindea altor persoane, care vizau extrageri neautorizate de pe cârduri valide.

O perioadă mare de timp, sus-numitul, contracost, a pus la dispoziţia multor clienţi dispozitive de citire a benzii magnetice (skimmer), respectiv unui anume C., fost vecin, în prezent acesta locuind în Canada, către numiţii S.D., P.C.V. zis H., R.C., precum şi inculpatului A.I.C. zis C., inculpatului F.I., inculpatului Z.D.A., inculpatului N.C.C. şi altor persoane, cetăţeni români, care acţionau ilicit sub aspectul activităţii de fraudare bancomate, pe toate continentele.

Iniţiativa frauduloasă de confecţionare a acestor dispozitive, aşa cum subliniază inculpatul D.A., a aparţinut coinculpatului A.I.C., aceştia stabilind în baza cunoştinţelor tehnice şi electronice pe care le aveau, să-şi împartă atribuţiile de confecţionare, primul realizând partea mecanică, iar cel de al doilea partea electronică şi cea de programare (software). Cei doi s-au înţeles ca după confecţionarea acestor echipamente, să realizeze ulterior distribuirea către diferiţi clienţi interesaţi, iniţial inculpatul A.I.C.,aducând şi modele de realizare, respectiv forme de aluminiu ce imitau fanta de bancomat, precum şi microcipurile electronice, ce conţineau programele necesare funcţionării dispozitivelor în cauză.

Inculpatul A.I.C. a pus la dispoziţia inculpatului D.A., atât programele software de funcţionare a dispozitivelor electronice, aplicaţiile hardware folosite la programarea microcontrolerelor (MP-Lab), precum şi diferite componente electronice (rezistenţe, cuarţuri, microcipuri) şi multiple documentaţii de utilizare a acestora, desfăşurând împreună astfel întreaga activitate infracţională la locuinţa inculpatului D.A.

Faptul că inculpatul A.I.C. asigura componente electronice pentru confecţionarea de către inculpatul D.A. rezultă din nota sintetică privind convorbirea telefonică dintre aceştia din data de 29 octombrie 2007, ora 17⁴⁷. Astfel, în urma discuţiei purtate A. îi cere lui C. să-i cumpere baterie şi cuartz. Mufă de 25 de pini nu mai are nevoie deoarece a găsit deja. Important este ca timer-ul bateriei să fie foarte bun, precis pentru că altfel va da eroare. În cele din urmă Alexandru îi spune lui C. să nu uite să facă rost şi de o interfaţă (vol. IV, fila 139).

De asemenea, în sublinierea aceleiaşi idei, se are în vedere şi convorbirea aceloraşi, din data de 31 octombrie 2007, ora 09⁰⁰, discuţie în cursul căreia inculpatul A.I.C. îi dă inculpatului A.D. explicaţii detailate cu privire la activitatea desfăşurată, modul de lucru, rezultatele obţinute şi măsurile necesare pentru a asigura succesul operaţiunii (vol. IV, filele 147-148 ).

Conform declaraţiilor aceloraşi inculpaţi, se reţine că, la un moment dat, inculpatul A.I.C. a predat inculpatului D.A. şi o unitate de calculator, astfel asigurând confecţionarea în continuare a dispozitivelor specifice, întrucât, în ultimul timp, comenzile erau tot mai multe sub aspect cantitativ. Relevantă sub aspectul constatării colaborării ilicite în cadrul grupului infracţional organizat, evidenţiind contacte - delict între tehnician, softist şi terţ client este şi discuţia telefonică între inculpatul D.A. (X) şi A.N. C.C., identificat în persoana inculpatului A.I.C., purtată în ziua de 09 octombrie 2007, ora 16²⁵, din care rezultă că cel din urmă are o comandă terţiară, el urmând să se ocupe de partea electronică, iar D.A. de partea mecanică a dispozitivului de citire a benzii magnetice a cârdurilor, vizat a fi confecţionat în comun.

În sublinierea aceleiaşi idei de cooperare neechivocă infracţională dintre cei doi inculpaţi, în componenţă organizată, sunt şi discuţiile telefonice purtate de aceştia în zilele de 21 octombrie 2007, ora 22⁵²; 23 octombrie 2007, ora 21¹⁵; 25 octombrie 2007, ora 20³⁷; 27 octombrie 2007, ora 21⁰⁰, rezultând că sunt interesaţi să obţină cât mai multe informaţii în domeniu, să fie cât mai iscusiţi în acţiunile ilicite, totodată constatându-se că inculpatul A.I.C. suplimentar se angajează să procure alte componente specifice necesare confecţionării de dispozitive tip skimmer (folosit la citirea benzii magnetice a unor cârduri valide). După identificarea acestora, s-a stabilit că numele de C. era folosit de A.I.C. iar X era D.A. Dialogul purtat de cei doi inculpaţi demonstrează cooperarea neechivocă a acestora pe segmentul infracţional de anvergură la care erau angrenaţi (vol. IV, filele 129-130).

Împrejurarea că inculpatul A.I.C. avea clienţi cărora le vindea dispozitive electronice de fraudare bancomate, pe care le realiza în cooperare cu inculpatul D.A., rezultă din convorbirea telefonică avută de acesta (A.N.C. zis C.) cu o persoană neidentificată (X), în data de 26 octombrie 2007, ora 13³¹ (vol. V, fila 103).

Din discuţia telefonică din data de 02 noiembrie 2007, ora 22⁵², dintre inculpatul A.I.C. zis C.C. şi o persoană neidentificată (X), rezultă că acesta deja a distribuit trei guri de bancomat şi referitor la acestea, întrucât se constată aspecte de nefuncţionalitate, se înţeleg să procedeze la remedierea comună a dispozitivelor. În depoziţia inculpatului D.A., coroborată cu susţinerile coinculpatului Z.D.A., se reţin aspecte de detaliu privind conexiunea infracţională a acestuia şi cu un anume Solomon Dan, acesta din urmă acţionând în cadrul anturajului infracţional pe segmentul de implicare directă împreună cu alţi complici pe celula de folosire a dispozitivelor electronice de copiere a datelor valide de pe instrumente de plată electronică, obţinute de la D.A., rezultând că aceştia s-au cunoscut prin intermediul inculpatului A.I.C., în anul 2005.

Ulterior, în cadrul grupului infracţional organizat s-a identificat implicarea evidentă a coinculpatului F.I., începând cu luna decembrie 2006, care a mers împreună cu inculpatul A.I.C. la locuinţa inculpatului D.A.. Inculpatul F.I. obţinea, urmare a comenzilor date, dispozitive confecţionate de inculpatul D.A. în cooperare cu inculpatul A.I.C., pe care le comercializa diferitelor grupări de cetăţeni români, care acţionau ilicit cu acest specific în străinătate.

Conform discuţiilor telefonice dintre inculpatul D.A. (A.N. X sau A.) şi F.I. (I.) purtate în zilele de 20 august 2007, ora 13²⁹, 16 octombrie 2007, ora 19²⁹, 29 octombrie 2007, ora 12⁰², 30 octombrie 2007, ora 09²¹ rezultă că cel din urmă se interesează dacă comanda de dispozitive de fraudare dată este finalizată, dând şi alte comenzi ulterioare, totodată rezultând şi aspecte privind plata în bani pentru dispozitivele solicitate. Conform declaraţiei date de inculpatul F.I., rezultă că acesta, începând cu luna februarie anul 2007, s-a implicat în activitatea de distribuire de echipamente de fraudare bancomate, având cunoştinţă de activitatea desfăşurată de inculpatul D.A. de la un anume M., căruia i-a intermediat predarea unui dispozitiv preluat de la coinculpatul D.A., cumpărând-o cu suma de 500 de euro şi vânzând-o cu 1.000 euro. Ulterior, acesta a mai făcut o comandă, pentru un alt solicitant, de două astfel de „guri de bancomat", pe care le-a vândut cu 1.500 de euro, pentru care i-a plătit inculpatului D.A. 1.000 de euro.

În vara anului 2007, inculpatul F.I. a mai obţinut un dispozitiv tip „gură de bancomat" confecţionat de către inculpatul D.A., pe care l-a cumpărat cu 500 de euro şi l-a vândut unui anume R. din Bacău, cunoscut cu astfel de preocupări, pentru suma de 1.500 euro. În luna septembrie 2007, inculpatul F.I. a mai comercializat 2 astfel de dispozitive confecţionate de acelaşi inculpat D.A., unui anume M., tot din Bacău, pentru suma de 2.000 euro, plătindu-i inculpatului D.A. 1.000 euro.

Identificând faptul că cererea de asemenea dispozitive de fraudare este în continuă creştere şi apreciind că se obţin bani în mod facil din această activitate, inculpatul F.I., spre sfârşitul lunii septembrie 2007, a făcut o comandă proprie de un dispozitiv de fraudare la coinculpatul D.A., căruia i-a plătit 500 de euro, ridicând la 08 noiembrie 2007 produsul finit.

Conform declaraţiilor date de inculpatul N.C.C., rezultă că acesta l-a identificat pe inculpatul D.A. ca sursă de furnizare de dispozitive de fraudare bancomate, în vara anului 2007, prin colaborarea cu inculpatul F.I.

Inculpatul N.C.C., aşa cum susţine în declaraţiile date, a obţinut succesiv de la inculpatul D.A. şase „guri de bancomat", cu ultimele două fiind identificat în flagrant, în dimineaţa zilei de 09 noiembrie 2007, reuşind să facă o plată parţială de 2.000 euro acestuia din urmă.

De menţionat că inculpatul D.A. subliniază că în colaborarea infracţională avută cu inculpatul N.C.C., i-a predat acestuia, în mai multe rânduri, un număr de 12 dispozitive tip „gură de bancomat". Conform probaţiunii intruzive administrate în cauză rezultă că contactele ilicite dintre cei doi au fost multiple şi succesive, respectiv inculpatul N.C.C. obţinând spre comercializare mult mai multe echipamente de fraudare bancomate decât cele recunoscute de ambii inculpaţi. Regula era ca pentru confecţionarea mâţelor şi gurilor de bancomat, N.C.C. să pună la dispoziţia lui D.A. diferite componente de asamblare, de altfel şi ceilalţi inculpaţi procedau de aceeaşi manieră. Relevante în acest sens sunt notele de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul N.C.C. (C.) şi inculpatul D.A. (X) (vol. 2 filele 15 şi 19, vol. 4 filele 4-6). În cadrul aceleiaşi discuţii, rezultă că cei doi vorbesc despre necesarul de componente utilizabile la confecţionarea dispozitivelor de fraudare, inculpatul N.C.C. angajându-se să-i aducă inculpatului D.A. butoane de resetare, 30 bucăţi, de diferite forme, conform indicaţiilor date de cel din urmă.

Ulterior, într-o altă convorbire, la ora 20²³ cei doi discută din nou despre alte subansambluri specifice, precum şi referitor la alte comenzi privind confecţionarea de dispozitive folosite la falsificarea instrumentelor de plată, inculpatul N.C. tatonând perspectivele de cooperare infracţională. De asemenea, inculpatul D.A. şi N.C.C. poartă o discuţie la data de 13 august 2007 privind preocupările infracţionale verificate în cauză, din care rezultă că acesta din urmă insistă să i se finalizeze o altă „comandă", subliniind că vor urma şi altele odată cu plata contravalorii dispozitivelor (vol. 4 fila 34).

Din discuţiile telefonice din data de 07 octombrie 2007 orele 11⁰⁹, respectiv 08 octombrie 2007, orele 10⁵⁵ între aceleaşi persoane, rezultă că D.A. a confecţionat 2 dispozitive pentru N.C.C. şi urmează să confecţioneze încă alte 5 asemenea echipamente, cel din urmă angajându-se şi la plata pentru munca prestată de primul (vol. IV, filele 73-76).

Alte discuţii telefonice care subliniază cooperarea infracţională dintre cei doi privind confecţionarea de dispozitive de către D.A. la comenzi date de N.C.C. sunt cele purtate în zilele de 20 octombrie 2007, ora 14⁰⁷, 16⁴⁹; 22 octombrie 2007, ora 17⁰³; 31 octombrie 2007, ora 10¹³; 07 noiembrie 2007, ora 16¹⁶, 19⁰⁰; 08 noiembrie 2007, ora 15⁴⁶ şi 20⁴³, (vol. 4 filele 105-106).

S-a stabilit că inculpatul N.C.C. avea în cadrul grupului misiunea de a vinde în mod repetat dispozitive electronice de fraudare bancomate, la preţuri impuse de el clienţilor, constatându-se că acesta obţinea substanţiale beneficii financiare.

În acest sens, edificatoare este cea mai parte a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul N.C.C. cu numeroase persoane neidentificate după datele de stare civilă (X, G.), care îl contactau în calitate de clienţi ai dispozitivelor confecţionate artizanal de inculpatul D.A., dintre care subliniem următoarele convorbiri purtate în zilele de 21 iulie 2007, orele 14³⁷; 22 iulie 2007, ora 22²⁴; 23 iulie 2007, ora 20³⁹; 29 iulie 2007, ora 23⁵¹; 30 iulie 2007, ora 16²⁴; 31 iulie 2007, ora 16⁰⁵; 01 august 2007, orele 15²² şi 18⁴⁷; 03 august 2007, ora 13⁰⁰; 05 august 2007, ora 16⁴⁶; 06 august 2007, ora 14³³; 23 august 2007, ora 23⁵⁶; 06 septembrie 2007, ora 17⁰²; 01 noiembrie 2007, ora 19⁴³.

Conexiunea ilicită concretă a inculpatului Z.D.A. în cadrul acestei grupări infracţionale a început cu anul 2007, când prin intermediul unui anume S.D., cunoscut în Marea Britanie ca fraudator de bancomate, având echipe care lucrau pentru acesta, a luat legătura cu inculpatul D.A. în scopul obţinerii ulterioare de noi astfel de dispozitive.

Astfel, inculpatul Z.D.A. s-a implicat în această activitate infracţională, asigurând transferul de echipamente din ţară în străinătate, de la inculpatul D.A. la numitul S.D., iniţial pentru un număr de 8 „guri de bancomat", ulterior onorând şi alte comenzi, respectiv încă alte 6 dispozitive electronice tip „mâţe", pe care le-a preluat cu concursul unui complice R.C. şi a soţiei acestuia D., cu care s-a deplasat la domiciliul lui D.A. Ulterior, comanda a fost suplimentată pentru alte 3 echipamente electronice tip „mâţă", care au ajuns la aceeaşi destinaţie în străinătate, respectiv la dispoziţia lui S.D. Aceste aspecte rezultă din declaraţiile date de inculpat, care se coroborează cu declaraţia inculpatului D.A.

În mod concret, s-a identificat intruziv că inculpatul Z.D.A.(A.) dădea comenzi lui D.A.(A.) şi pentru alte persoane, cu care se aflau în legătură, relevante în acest sens sunt discuţiile dintre cei doi, din datele de 25 octombrie 2007, ora 12²⁴ şi 29 octombrie 2007, ora 10⁰²(Vol. IV, filele 137-138).

Legăturile infracţionale ale inculpatului Z.D.A. (A.) cu alte persoane interesate să obţină dispozitive de fraudare bancomate de la sursa iniţială de confecţionare, care era inculpatul D.A., rezultă şi din convorbirile telefonice ale sus-numitului cu aceşti clienţi (X, Z), din datele de 13 octombrie 2007, ora 17³⁹; 23 octombrie 2007, ora 15⁵³; 29 octombrie 2007, ora 12⁰⁹; 30 octombrie 2007, ora 11²²; 01 noiembrie 2007, ora 13⁰¹; 03 noiembrie 2007, ora 16⁵⁵ (vol. V, fila 17 şi vol. V, filele 55-56, vol. V, fila 65, vol. V, filele 68-69, vol. V, filele 84-85).

De menţionat este aspectul că anterior perioadei de colaborare ilicită dintre inculpaţii Z.D.A. şi D.A., primul dintre aceştia, mergând în Marea Britanie, în perioada anilor 2005-2006, a obţinut de la un anume P.C. un laptop şi un caiet ce conţinea date folosibile la întreaga activitate de fraudare a bancomatelor (respectiv programele software necesare funcţionării dispozitivelor destinate skimmingului, programele de compilare a datelor fraudate precum şi programele de scriere a acestor date pe cârduri donate, în scopul efectuării de extrageri neautorizate de la ATM-uri). Aceste bunuri le-a pus la dispoziţia coinculpatului D.A., împreună încercând să creeze dispozitive mai performante spre comercializare ilicită.

Inculpatul D.A. s-a arătat interesat de programul complex deţinut de coinculpatul Z.D.A., dorind să-l cumpere de la acesta, plătind parţial suma de 1.200 de euro, stabilind ca ulterior împreună să identifice cooperarea unui specialist în informatică. Astfel, inculpatul Z.D.A. l-a cooptat în luna august 2007 în activitatea infracţională pe inculpatul B.A. zis S. sau J. (această din urmă poreclă fiind identificată ca utilizată de cel din urmă inculpat în special în anturajul informatic), acesta lucrând la o firmă de calculatoare şi având cunoştinţe solide de informatică (hard şi soft).

Existenţa conexiunii infracţionale directe dintre inculpaţii D.A. (X) şi Z.D.A. (A.) şi intermediată cu B.A. rezultă din convorbirile telefonice purtate de primii doi în ziua de 12 octombrie 2007, la orele 13⁰¹ (vol. IV, filele 89-90). Conform discuţiilor dintre D.A. (A.N. - X) cu acelaşi coinculpat Z.D.A. (A.), din datele de 16 octombrie 2007, ora 20⁵², respectiv 17 octombrie 2007, ora 20¹⁴, rezultă că, urmare a sprijinului infracţional materializat de inculpatul B.A., inculpatul Z.D.A. şi-a însuşit unele cunoştinţe informatice de programare a PC-urilor, pe care i le-a împărtăşit şi lui D.A., cel din urmă reuşind să programeze un astfel de PIC folosind programul inculpatului Z.D.A. adus din Anglia (vol. IV, filele 95-99).

De programul deţinut iniţial de inculpatul Z.D.A. s-a arătat interesată şi o altă persoană, respectiv un anume C., vecin de-al inculpatului D.A., care în prezent locuieşte în Canada şi despre care au rezultat date că are aceleaşi preocupări infracţionale pe linia de fraudare de bancomate.

Se impune a fi evidenţiată şi nota de sinteză între inculpatul D.A. (X) şi C., care evidenţiază preocupările infracţionale comune ale celor doi, coroborat cu probatoriul cauzei, rezultând că se face referire concretă la programul de compilare deţinut de inculpatul Z.D.A. În urma discuţiei purtate reiese că acest C. i-a trimis un pachet lui X care include o invitaţie pentru a veni în Canada. De asemenea acesta îl învaţă pe X ce să facă pentru a obţine viza. Din cele spuse de X, acesta ar părea interesat să plece către Canada unde ar urma să confecţioneze şi să asambleze dispozitive utilizate de falsificatorii de cârduri. Programul complet (tot ce este soft) de care aceştia au neapărat nevoie costă înjur de 20.000 de euro. Din cele povestite, Canada pare a fi un teritoriu virgin din acest punct de vedere, iar X îi reaminteşte lui C. că dispozitivele pot fi puse pe orice, mai ales că vor cumpăra acest program de compilare. (X: Ea este întreruptă. Poţi să o întrerupi de 20 de ori. Ea tot citeşte, ştii? De unde rămâne ea tot citeşte în continuare până la sfârşit. Cât trage afară, ea tot citeşte. Nu pierde absolut nimic, randamentul e de 99%. La 10 bucăţi, randamentul e de 100%.). Se gândesc cum să facă rost de bani pentru a cumpăra programul şi soluţia ar fi să se cupleze mai mulţi băieţi pentru a aduna o sumă mai mare. Deja X a dat una asamblată lui N. (n.n. se referă la inculpatul N.C.C. şi din 20 de cartoane a tras 20 - vol. IV, fila 66). De subliniat că, dat fiind preocupările infracţionale a cetăţeanului român din Canada, acesta special s-a deplasat în România şi a luat legătura cu inculpatul D.A. pentru a obţine programul la care s-a făcut referire şi, pe criteriul că acesta era prea scump şi greu de accesat de o persoană fără cunoştinţe avansate de informatică, tranzacţia nu s-a mai realizat. În această împrejurare, inculpatul D.A. i-a predat intermediat 28 de PC-uri (microcontrolere electronice - componente ale dispozitivelor de fraudare ATM-uri), conţinând vechiul program de funcţionare utilizat de inculpatul D.A. la toate dispozitivele realizate, program procurat de la inculpatul A.I.C.

Susţinerile inculpatului D.A. privind livrarea celor 28 de PC-uri, care trebuiau să ajungă în Canada la C., prin intermediul unui anume Liviu, se coroborează probaţional cu datele reţinute în formă sintetică din procesele verbale de redare în formă scrisă a convorbirilor telefonice (filele 34-36 dosar vol. IV).

Elocventă este şi o altă discuţie între acelaşi inculpat D.A. cu numitul C.(Z) din Canada, purtată în ziua de 20 august 2007, orele 17¹⁹, din care rezultă că primul s-a asigurat de funcţionalitatea unor microcontrolere, urmând a fi puse la dispoziţia solicitantului cu care poartă discuţia telefonică, totodată aceştia făcând schimb de informaţii privind preocupările infracţionale comune (vol. IV filele 40-45).

În sublinierea aceleiaşi idei, este şi convorbirea telefonică purtată între aceleaşi persoane la data de 31 august 2007, ora 19³⁷, cei doi schimbând informaţii privind modalităţi de asamblare a dispozitivelor şi vizând o colaborare cât mai strânsă, constatându-se că inculpatul D.A. a fost invitat în Canada, unde să continue activitatea infracţională, dat fiind cunoştinţele de specialitate care le deţine (vol. V, filele 35-36).

În concret, din convorbirile telefonice a rezultat şi faptul că inculpatul Z.D.A. a colaborat cu inculpatul B.A. Astfel acesta din urmă a descărcat programul iniţial în calculatorul personal deţinut la domiciliu şi, având la dispoziţie piesele necesare de asamblare furnizate de inculpatul Z.D.A., a realizat integratele de componenţă a unui dispozitiv de fraudare a bancomatelor, tip „mâţă". Acest PIC (microcontroler) era piesa centrală a echipamentului de fraudare finalizat de coinculpatul D.A., prin asamblarea acestuia în carcasa specifică, ulterior verificările de viabilitate a dispozitivului final fiind efectuate de către inculpatul B.A., constatându-l ca fiind funcţional. Acest dispozitiv încărcat cu programul obţinut de inculpatul Z.D.A. din Anglia, a ajuns în final în străinătate, în cursul lunii septembrie 2007, la dispoziţia lui S.D., prin intermediul lui R.C., şi a soţiei acestuia, D. Ulterior, inculpatul Z.D.A., identificând performanţele noului program (care avea un randament şi acurateţe privind stocarea datelor vizate a fi fraudate) accesat de inculpatul B.A., a hotărât să plece în Marea Britanie, să se implice împreună cu alţi complici în activităţi directe de fraudare bancomate, sens în care i-a solicitat inculpatului D.A. să-i realizeze un dispozitiv special, mai performant atât din punct de vedere fizic (fiind de dimensiuni mai reduse, greu de depistat de eventualele victime care accesau ATM-ul fraudat şi realiza o etanşare mai bună pe bancomat), cât şi funcţional. Scopul inculpatului Z.D.A. de a pleca în străinătate pentru a continua activităţi ilicite pe linia comerţului electronic este evidenţiat prin convorbirile telefonice purtate de acesta (AN A.) cu alte persoane (X). În acest sens, se face referire la convorbirile telefonice din datele de 25 octombrie 2005, ora 20⁵⁴; 29 octombrie 2007, ora 12⁰⁹; 08 noiembrie 2007, ora 11⁴⁰ (vol. V, filele 59-60, vol. V, fila 65, vol. V, filele 90-95). Preocupările constante ale inculpatului Z.D.A.(A.), concretizate în obţinerea cât mai multor informaţii privind fraudarea bancomatelor, rezultă din convorbirilor telefonice ale acestuia, cu două persoane neidentificate (X şi Y), din zilele de 20 octombrie 2007, ora 17³² şi 19²⁸, rezultând date în detaliu că acesta se interesează prin accesarea internetului, de imagini cu referire la ATM-uri, precum şi la alte dispozitive necesare copierii codului PIN al cardurilor bancare, (vol. V, filele 44-45). Cu atât mai mult, referitor la acelaşi inculpat, se identifică materializarea intenţiei de a continua traseul infracţional şi sub aspectul compilării datelor obţinute în mod fraudulos, aspecte ce sunt relevate printr-o convorbire telefonică avută cu numitul C., cetăţeanul român din Canada, care se afla în legătură infracţională şi cu inculpatul D.A.. În acest sens, relevantă este nota de redare scrisă privind dialogul telefonic dintre cei doi din data de 21 octombrie 2007, ora 11⁵² (vol. V, filele 46-48). Inculpatul B.A. a confecţionat cel de-al doilea dispozitiv electronic încărcând microcipul cu date de compilare, ulterior fiind pus la dispoziţia inculpatului D.A. – echipament care a fost identificat cu ocazia percheziţiei domiciliare efectuate la locaţia sa – intermediat de către inculpatul Z.A., spre asamblare finală.

De menţionat, că urmare a verificărilor specifice cu concursul specialiştilor, s-a constatat că şi acest din urmă dispozitiv respecta parametrii de funcţionalitate, în raport de stadiul de realizare. Coinculpaţii Z.D.A. şi D.A. au hotărât continuarea colaborării ilicite şi recompensarea inculpatului B.A., pentru activitatea infracţională desfăşurată (respectiv confecţionarea a 2 dispozitive de fraudare a bancomatelor tip „mâţă" şi verificarea viabilităţii mai multor microcipuri, constatate ca funcţionale) cu suma de 300 euro, bani care i-au fost predaţi direct de către primul dintre aceştia, în mai multe tranşe. Astfel a rezultat faptul că inculpatul D.A. avea o piaţă largă de desfacere a acestor dispozitive de fraudare, concretizate în pic-urile („mâţele") care se montau în fanta bancomatului, cât şi echipamentul final, conţinând picurile în carcasa de asamblare („vampirii").

Dispozitivele în forma finală, conţinând şi programul de funcţionare, erau predate în principal coinculpaţilor N.C.C., Z.D.A., F.I., A.I.C., iar ulterior aceştia le transferau contracost către alţi diferiţi clienţi, respectiv persoane interesate să asigure transferul acestora în străinătate, unde în conexiune cu alte persoane cu care conlucrau în anturajul ilicit, efectuau operaţiunile de skimming şi extrageri neautorizate de la ATM-uri, cu rezultat de prejudiciere a titularilor legali de carduri. Printre „clienţii" inculpatului A.I.C., conform declaraţiei acestuia, se identifică un anume M.M., intruziv constatându-se şi alte conexiuni cu alte persoane, până în prezent neidentificate.

Inculpatul N.C.C. avea şi acesta propria lui „reţea" de distribuţie, şi „clienţi" fideli, tot invaziv rezultând legătura acestuia delictuasă cu S., care acţiona infracţional în ultima perioadă pe relaţia Italia, un anume H., alte persoane din Galaţi, o persoană cunoscută după porecla J.

Cu referire la inculpatul Z.D.A. s-a identificat că acesta avea cooperări infracţionale, în afara celor cu coinculpaţii D.A. şi A.C.I. aşa cum rezultă din declaraţia acestuia, pe segmentul ulterior de distribuţie a dispozitivelor de fraudare a bancomatelor, cu persoane care acţionau în străinătate, respectiv R.C., S.D., rezultând intruziv date că, spre finalul colaborării infracţionale, înainte de intervenţia organelor de anchetă, acesta viza să plece în străinătate, în Anglia, unde împreună cu alţi complici să materializeze activităţi de obţinere de carduri contrafăcute, cu programe de compilare şi ulterior, efectuare de operaţiuni neautorizate de extrageri de numerar, în scopul obţinerii de beneficii financiare ilicite.

A rezultat şi faptul că inculpatul F.I. comercializa dispozitivele artizanale de fraudare a bancomatelor obţinute de la inculpatul D.A., identificându-se cooperarea directă a acestuia şi cu coinculpatul N.C.C. şi schimb de logistică privind preocupările infracţionale comune, precum şi cu un anume P. care avea legături cu numitul S., rezultând şi date că avea interesul de a recruta aşa zişi „muncitori" care urmau să acţioneze în concret ilicit la extragerile neautorizate de numerar. De altfel, inculpatul F.I., urmare a audierii, a indicat în declaraţiile date că a vândut în concret trei dispozitive artizanale de fraudare a bancomatelor către M., R., M.

Astfel, având în vedere aspectele reţinute mai sus, instanţa a apreciat că gruparea infracţională din care fac parte inculpaţii D.A., N.C.C., A.I.C., F.I., Z.D.A. şi B.A., întruneşte toate elementele constitutive ale infracţiunii de constituire/aderare la un grup infracţional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât, aşa cum s-a descris anterior, exista o organizare strictă a grupului, inculpaţii identificându-se pe segmente de traseu infracţional ca acţionând în cadrul unor celule specializate, cu reguli de acţionare şi o repartizare a rolurilor acestora, aceştia înţelegând să-şi alăture eforturile într-un consens ilicit neechivoc, pentru o durată îndelungată, în vederea realizării unui scop infracţional comun (confecţionarea, achiziţionarea şi deţinerea de echipamente de skimming utilizate la fraudarea bancomatelor), pentru obţinerea de importante venituri materiale. În aceste condiţii susţinerea inculpaţilor că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 ori că această infracţiune nu există, sunt nefondate. Aşa cum s-a reţinut mai sus, probele administrate în cauză au relevat o organizare de tip grup infracţional organizat, în care membrii acestui anturaj ilicit, în funcţie de abilităţile specifice, realizau întregul traseu infracţional. Pe segmente de comportament infracţional, s-a identificat în calitate de tehnician inculpatul D.A. - care se ocupă de confecţionarea, adaptarea sau montarea dispozitivelor pentru copierea datelor de pe banda magnetică a unui card şi vizualizarea codului PIN, iar specialiştii colaboratori ai acestuia fiind inculpaţii A.C.I., Z. şi B. - care au acţionat şi în domeniul operării pe calculator. De asemenea, au fost relevate fără nici o îndoială activităţile de distribuire, valorificare şi comercializare a ansamblurilor realizate de întreg grupul inculpaţilor trimişi în judecată în colaborare directă ori intermediată cu grupul inculpaţilor pentru care s-a dispus disjungerea cauzei.

A rezultat, de asemenea, că săvârşirea acestei infracţiuni, a presupus o anumită organizare infracţională, o coordonare pe atribuţii, o interdependenţă a actelor ilicite şi constatarea unui consens neechivoc al persoanelor angrenate pe acest traseu infracţional, specific crimei organizate.

Organizarea infractorilor în vederea săvârşirii acestor infracţiuni, modurile de operare folosite, etnicitatea celor implicaţi, demonstrează un caracter transfrontalier, vădit prin modul de manifestare sau comitere al acestor infracţiuni.

Conceptul ataşat de infracţiune transfrontalieră şi conexiunile acestuia cu criminalitatea organizată, fac trimitere la ceea ce specialiştii numesc carding – termen definit ca tranzacţionare ilicită şi/sau utilizare frauduloasă de informaţii furate privind cardurile de credit. Skimming-ul se identifică ca o fiind o subdiviziunea carding-ului, metodă ilicită utilizată pentru obţinerea informaţiilor proprii cardurilor, de către persoanele implicate în acest gen de infracţionalitate.

Reţeaua de carding - emanaţie a unei asocieri infracţionale riguros coordonate - utilizează echipamente şi ateliere specializate pentru realizarea de dispozitive specifice de fraudare carduri de credit şi producere de carduri contrafăcute, care au un sistem corespunzător pentru realizarea datelor de cont obţinute ilegal.

Această reţea infracţională cu specific de grup infracţional organizat, de cele mai multe ori cu caracter transfrontalier, nu are neapărat o structură ierarhică clară, dar în ciuda acestui fapt, lucrează într-un mod bine organizat, utilizând celule specializate pe funcţii specifice.

Mai mult, limitele şi dimensiunile reţelei sunt mari, având în vedere că există câteva niveluri de acţiune, cu referire la asociaţi, clienţi, angajatori şi contacte. Diferitele celule ale reţelei infracţionale funcţionează pe baze simple, membrii cunoscând doar ceea ce trebuie să facă, astfel încât într-o celulă individuală infractorii aveau doar câteva cunoştinţe despre activitatea celorlalte celule.

Se lucrează într-o manieră proprie afacerilor, astfel încât datele cumpărate sau vândute între celule trebuie să fie plătite înainte de livrarea lor, deşi celulele între care se face tranzacţia ilegală pot fi părţi ale aceleaşi reţele. Caracteristic structurii unei astfel de reţele infracţionale este faptul că întreprinzătorii particulari formează o celulă, care are o funcţie specifică şi care profită de pe urma cooperării cu una sau mai multe celule.

Reţeaua infracţională, în directă legătură cu activitatea de carding, implicit şi sub diviziunea skimming, întruneşte elementele de bază ale criminalităţii organizate.

În concret, se au în vedere următoarele criterii specifice conceptului de grup infracţional organizat, ca aparţinând criminalităţii organizate, respectiv colaborarea între mai mult de două persoane, fiecare membru are stabilite sarcini proprii în funcţie de abilităţile infracţionale pe care le materializează, organizarea pentru o perioadă de timp îndelungată (acest criteriu priveşte stabilitatea şi durabilitatea potenţială a grupului) identificarea comiterii unei infracţiuni concret indicată în textele de incriminare, respectiv dispoziţiile art. 2, lit. b), pct. 18, foloseşte structura asemănătoare proprie afacerilor, urmărind obţinerea unor benefici materiale. Cercetările penale efectuate în cauză au subliniat aspectul că persoanele în sarcina cărora s-au reţinut indicii de vinovăţie penală conform prevederilor Legii nr. 365/2002 şi Legii 39/2003 prilej al activităţii ilicite privind comerţul electronic şi pe componenta de crimă organizată, au folosit ca segment infracţional metoda specifică de fraudare a cardurilor bancare, respectiv skimmingul, care la ora actuală, reprezintă un fenomen global şi are cea mai însemnată contribuţie la creşterea rapidă a fraudei în industria cardurilor bancare.

Dispozitivele electronice disponibile în comerţ au fost adaptate de infractori pentru a fi folosite ca dispozitive de skimming. Din punct de vedere al construcţiei acestora, sunt dispozitive externe şi interne, în speţă constatându-se că inculpaţii au folosit echipamente de primul tip, respectiv având încorporate în principal un cititor de bandă magnetică, o baterie şi un memory chip.

Dispozitivele de skimming identificate asupra unora dintre inculpaţi au încorporate elemente destinate să şteargă informaţiile în eventualitatea captării sau alterării datelor stocate, asigurându-se că orice date descărcate nu mai pot fi folosite/citite fără codul corect respectiv parola (identificată intruziv şi prin audieri, ca fiind: „curata", „căluţi", „carton"). În cauză au fost efectuate percheziţii domiciliare, în baza autorizaţiilor emise de către Tribunalul Bacău în dosarul nr. 6096/110/2007 la locuinţele inculpaţilor D.A., N.C., Z.D.A., B.A., F.I., A.I.C., ocazie cu care s-au ridicat mai multe bunuri ce au prezentat interes judiciar.

Totodată, s-a efectuat percheziţie şi asupra autoturismului aparţinând inculpatului N.C., ocazie cu care s-a constatat că acesta, deţinea într-un obiect de îmbrăcăminte personal, două dispozitive confecţionate artizanal din material de tip textolit de culoare gri, ce aveau aplicate pe partea din spate circuite electronice, echipamentele respective imitând fante de bancomat, acestea fiind conţinute într-un înveliş de hârtie de culoare roz. Aşa cum rezultă din probatoriul cauzei, aceste două echipamente de fraudare (care erau de tipul celor denumite, în cadrul limbajului infracţional, „vampiri"), inculpatul N.C.C. le-a obţinut contra-cost de la inculpatul D.A. şi intenţiona să le vândă unor alţi clienţi, care aşteptau onorarea acestei comenzi.

Bunurile identificate urmare a percheziţiilor menţionate, au fost puse la dispoziţia specialiştilor din cadrul I.T.A. Bucureşti, pentru efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice.

Dispozitivele tip bancomat, ridicate de la N.C.C. şi D.A. prezintă caracteristicile mecanice şi electrice care le fac apte să poată fi folosite la copierea, stocarea şi transmiterea datelor aflate pe pista a doua a cardurilor magnetice folosite în sistemele bancare.

Conform resurselor arhitecturale ale dispozitivelor analizate, după achiziţia datelor pe bandă magnetică prin intermediul unui cap magnetic şi a unui circuit integrat cititor de cap magnetic, stocarea acestora în memoria nevolatilă şi transmiterea lor prin intermediul interfeţei seriale a microcontrolerului, datele de pe cardurile magnetice pot ajunge în memoria unui calculator personal, care a fost conectat prin intermediul portului serial la aceste dispozitive.

Toate dispozitivele analizate prezintă caracteristici similare, indicând aceiaşi sursă de provenienţă. De asemenea, caracteristicile mecanice şi electronice le fac apte să poată fi ataşate cu uşurinţă peste panoul frontal al unor echipamente bancare, fără a atrage în mod evident atenţia utilizatorilor legitimi ai acestor sisteme de plată electronică.

Între dispozitivele tip gură de bancomat analizate, cele două aflate la inculpatul N.C.C. (anexa 1 fig. 97 şi 98), sunt complete atât din punct de vedere mecanic cât şi electronic, prezentând toate resursele arhitecturale necesare utilizării şi sunt apte de funcţionare. Astfel aceste dispozitive pot achiziţiona, stoca şi transmite, printr-o interfaţă de tip serial, datele achiziţionate de pe banda magnetică a cardurilor care tranzitează prin fanta acestora.

Pentru a testa funcţionalitatea acestor două dispozitive s-a folosit programul „Serial Comunicator" precum şi cablul de date identificat la N.C.C. (anexa 1 figura 99), cu ajutorul căruia s-au conectat pe rând cele două dispozitive la portul serial al unul calculator personal. S-a constatat că pentru a putea descărca datele din aceste dispozitive, trebuia transmisă o anumită parolă către ele. După mai multe încercări s-a constatat că parola la care cele două dispozitive răspund este formată din 6 caractere şi anume „curată". După transmiterea acestei parole, dispozitivele au transmis pe interfaţa serială conţinutul memoriei lor, după care aceste memorii s-au şters automat.

Conţinutul memoriei unuia dintre aceste dispozitive a putut fi salvat şi este redat în anexa 1 fig. 123. Din analizarea acestui conţinut s-a constatat că el reprezintă o succesiune de înregistrări a datelor de pe pista a doua a unor carduri bancare. Pentru a constata că dispozitivele pot realiza şi înregistrări, s-au trecut prin fanta unuia din dispozitive mai multe carduri de test. S-a transmis din nou parola „curata" şi s-a constatat că înregistrările din memoria dispozitivului sunt identice cu datele de pe pista a doua a cardurilor de test.

Un alt montaj similar cu cel inscripţionat PIC 02, a fost găsit şi la inculpatul B.A., (anexa 1 fig. 107). Cele două dispozitive inscripţionate „PIC Start Plus" (anexa 1 fig. 70) găsite tot la D.A. permit înscrierea aplicaţiilor în microcontrolerele de tip PIC prin conectarea la un calculator personal.

La inculpatul Z.D.A. au fost identificate componente care ar putea fi folosite la construcţia unor dispozitive de tip gură de bancomat (ex. circuite electronice) dar şi un cablu care prezintă caracteristici similare celor folosite pentru descărcarea datelor din astfel de dispozitive (anexa 1 fig. 88).

De asemenea, tot la inculpatul Z.D.A. au fost identificate şi 16 plăcuţe metalice (12 şi respectiv 4) cu dimensiuni similare celor folosite la tastaturile unor echipamente bancare (anexa 1 fig. 90 reper A şi B).

La inculpatul B.A. au fost identificate mai multe componente electronice care pot fi utilizate pentru construirea dispozitivelor de tip gură de bancomate cum ar fi 4 microcontrolere, 6 microcontrolere, cristale cuarţ, un cap magnetic introdus într-un ansamblu mecanic marcat cu care mai are ataşat un mic circuit electronic.

Tot la inculpatul B.A. a mai fost identificată şi o platformă electronică inscripţionată PIC - (anexa 1 fig. 107) cu ajutorul căreia pot fi dezvoltate aplicaţiile software necesare microcontrolerelor de tip PIC precum şi un montaj artizanal realizat pe un cablaj de test (anexa 1 fig. 108) pe care se pot implementa aplicaţii similare celor care sunt implementate în dispozitivele de tip gură de bancomat.

La individualizarea judiciară a pedepselor instanţa a avut în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)

În cea ce priveşte pericolul social concret sporit al faptelor, instanţa a apreciat că acesta rezultă nu numai din gravitatea faptelor descrise mai sus, avută în vedere după criteriul sancţiunii prevăzută de legiuitor, ci şi datorită contextului infracţional, constând în aceea că, infracţiunea de deţinere a echipamentelor în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, reprezintă infracţiunea scop a constituirii ori aderării la grupul infracţional organizat a celor 6 inculpaţi şi, în acelaşi timp, este infracţiunea mijloc pentru săvârşirea altor infracţiuni mai grave, respectiv cea de copiere şi falsificare a instrumentelor de plată electronice, ce urmau a fi comise în străinătate de către alţi membri din cadrul reţelei infracţionale.

De asemenea, trebuie avut în vedere şi impactul pe care îl are în societate săvârşirea acestui gen de infracţiuni - infracţiuni de pericol - asupra încrederii publice în utilizarea mijloacelor de plată electronice, în securitatea sistemului. Nu este de neglijat nici faptul că, în afara graniţelor ţării, România este prezentată ca fiind cea mai cunoscută ţara din care provin infractorii specializaţi în fraude bancare, ceea ce reprezintă un stigmat pentru cetăţenii români. Referitor la faptele penale ce li se impută, inculpaţii au avut o conduită procesuală finală de recunoaştere, având în vedere probatoriul, care a subliniat în mod indubitabil vinovăţia penală privind contextul infracţional identificat. De menţionat este aspectul că inculpaţii s-au limitat în declaraţiile date, sub aspectul identificării amplorii activităţii infracţionale, ţinând sub tăcere toate conexiunile infracţionale, unele dintre acestea fiind identificate intruziv. Inculpaţii au solicitat aplicarea dispoziţiilor de reducere a pedepselor prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, apreciind că au avut disponibilităţi de cooperare judiciară în perspectiva beneficiului aplicabil concret în cauză. Aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile însă în cauză deoarece condiţiile prevăzute de art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 nu sunt îndeplinite. Aşa cum s-a arătat mai sus, inculpaţii au recunoscut faptele limitat, negând existenţa grupului şi acceptând o arie restrânsă a deţinerii de echipamente destinate falsificării de instrumente de plată electronice, atât la urmărirea penală cât şi la cercetarea judecătorească.

Pe de altă parte din actele dosarului rezultă că la data de 20 martie 2007, lucrătorii din cadrul B.C.C.O. Bacău s-au sesizat din oficiu, cu referire la faptul că numiţii: M.O.R., Z.Q.I., P.G.V., desfăşoară activităţi infracţionale privind legea comerţului electronic (Legea nr. 365/2002), respectiv infracţiuni de falsificare a instrumentelor de plată electronică, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos, acţionând în cadrul unui grup organizat şi ca urmare a acestor date au ajuns să depisteze pe inculpaţi.

S-a mai reţinut, de asemenea, că iniţial s-au obţinut informaţii despre preocupările infracţionale ale membrilor grupului, urmare a audierii martorului protejat M.C., care a detaliat împrejurări cunoscute în mod direct sau indirect, privind activitatea acestui anturaj de conivenţă, referitor la efectuarea de fraude la bancomate, care a acţionat în principal în străinătate, în ţări ca Marea Britanie, Franţa, Olanda şi Italia. În speţă însă nici unul dintre inculpaţi nu a denunţat în timp util pe vreun membru al grupului înainte ca organele judiciare să fi depistat prin mijloace proprii existenţa, structura şi componenţa acestuia. Pe de altă parte, s-a constatat că inculpaţii au oferit unele date după ce au fost descoperiţi, prinşi ori arestaţi şi numai după ce organele judiciare le-au demonstrat, prin probe, implicarea în activitatea infracţională. În aceste împrejurări, instanţa a apreciat că în cauză nu sunt incidente dispoziţiile art. 9 alin. (2) C. pen.

Având în vedere aspectele constatate privind conduita inculpaţilor D.A., Z.D.A., A.I.C., B.A. şi F.I. instanţa a reţinut în favoarea acestora circumstanţele judiciare atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) şi c) C. pen. prin efectul cărora pedepsele cu închisoarea ce s-au stabilit pentru fiecare infracţiune comisă au fost coborâte sub minimul special. În cea ce priveşte modalitatea de executare a pedepsei închisorii, având în vedere gravitatea faptelor aşa cum a fost subliniată mai sus, instanţa a apreciat că se impune executarea prin privare de libertate.

Împotriva sentinţei penale au declarat apel, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău şi inculpaţii.

În motivarea apelului său, parchetul a arătat următoarele:

Sentinţa penală este nelegală şi netemeinică în ceea ce priveşte cuantumul pedepsei de 2 ani aplicată inculpatului N.C.C. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) şi (3) cu referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 41 NCP), a art. 74 lit. c) şi art. 76 lit. b) C. pen. şi art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în raport cu ceilalţi inculpaţi, având în vedere starea de recidivă a acestuia şi contribuţia substanţială a acestuia la desfăşurarea activităţii infracţionale. Inculpatul este cel care l-a identificat pe inculpatul D.A. ca sursă de furnizare de dispozitive de fraudare bancomate în vara anului 2007, prin colaborare cu inculpatul F.I.

Acesta punea la dispoziţia lui D.A. diferite componente de asamblare pentru confecţionarea „mâţelor" şi a „gurilor de bancomat", el ocupându-se şi de comercializarea acestora. Contactele ilicite dintre cei doi inculpaţi (N.C.C. şi D.A.) au fost multiple şi succesive, respectiv inculpatul N.C.C. a comercializat un număr de 12 dispozitive de tip „gură de bancomat" numărul acestora fiind mult mai mare decât cele recunoscute de către ambii inculpaţi (pag. 19-41 din rechizitoriu).

De asemenea, instanţa a omis confiscarea de la inculpat, în baza prevederilor art. 118 lit. e) C. pen. cu referire la art. 13 din Legea nr. 39/2003, a sumei de 18.000 euro, identificat ca rezultat infracţional.

Inculpaţii nu şi-au motivat în scris apelurile, iar cu ocazia dezbaterilor, prin apărători, au solicitat achitarea pentru săvârşirea infracţiunii de constituire în grup infracţional, întrucât nu sunt realizate elementele constitutive ale acestei infracţiuni şi suspendarea condiţionată a executării pedepsei conform art. 81 C. pen. pentru cea de a doua infracţiune.

Prin Decizia penală nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău împotriva sentinţei penale nr. 216/D/21 aprilie 2008 a Tribunalului Bacău, care a fost desfiinţată în parte şi rejudecând:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului N.C.C. în pedepsele componente şi s-a majorat pedeapsa aplicată pentru infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) şi (3) cu aplicarea art. 2 lit. a), b) pct. 18, lit. c), pct. 4 din Legea nr. 39/2003, de la 2 ani închisoare la 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele şi s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 118 lit. e) C. pen. cu aplicarea art. 13 din Legea nr. 39/2003 s-a dispus confiscarea de la inculpatul N.C.C. a sumei de 18.000 euro şi a fost obligat inculpatul la plata sumei către stat.

S-au menţinut celelalte dispoziţii ale sentinţei şi s-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpaţii F.I., B.A., Z.D.A., N.C.C., D.A. şi A.I.C.

Instanţa de prim control judiciar a reţinut că pedeapsa aplicată inculpatului N.C.C. este prea mică în raport cu starea de recidivă şi contribuţia esenţială a acestuia, astfel că se impune majorarea acesteia în raport cu prevederile art. 72 şi art. 52 C. pen.

Prima instanţă a omis să confişte de la inculpatul N.C.C. suma de 18.000 euro, în baza art. 118 lit. e) C. pen., pe care a dobândit-o în urma săvârşirii infracţiunilor.

Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul a dobândit această sumă, din care o parte a fost găsită la percheziţia efectuată şi depusă la camera de corpuri delicte, conform dovezii aflate la pagina 634 dosar urmărire penală.

Nu pot fi primite cererile inculpaţilor de a se dispune achitarea pentru infracţiunea de constituire în grup infracţional prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, întrucât din probele administrate în cauză şi care au fost arătate pe larg de prima instanţă rezultă în mod cert existenţa acestei infracţiuni.

Motivarea făcută de instanţa de fond şi pe care şi-a însuşit-o şi instanţa de apel arată în mod detaliat considerentele pentru care sunt realizate elementele constitutive ale acestei in fracţiuni.

În ce priveşte pedepsele aplicate inculpaţilor, cu excepţia inculpatului N.C.C., acestea au fost bine individualizate conform art. 72 şi art. 52 C. pen., reţinându-se şi circumstanţe atenuante, astfel că nu se impune reducerea acestora şi nici aplicarea art. 81 C. pen. privind suspendarea condiţionată.

Gravitatea infracţiunilor săvârşite, modul cum au fost realizate, consecinţele pe care le-au avut şi starea de pericol pe care o prezintă impun ca executarea pedepselor să se facă cu privare de libertate, neexistând garanţia că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia, inclusiv pentru inculpaţii B.A. şi Z.D.A., care au fost judecaţi în stare de libertate şi care au tergiversat soluţionarea cauzei, fapt ce a atras nemulţumirea inculpaţilor arestaţi.

Împotriva Deciziei penale nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, în termen legal au declarat recurs inculpaţii Z.D.A. şi B.A., criticând-o pentru nelegalitate şi netemeinicie.

O primă critică formulată de inculpaţi vizează greşita încadrare juridică a faptei în infracţiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a), b), pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003, aceasta putând fi încadrată în drept în dispoziţiile art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu raportare la art. 2 pct. 18 lit. c), faptă pentru care solicită achitarea.

A doua critică priveşte netemeinicia pedepselor aplicate, pe care inculpaţii le consideră prea aspre, solicitându-se aplicarea dispoziţiilor art. 86¹ C. pen., pentru inculpatul Z.D.A. şi a dispoziţiilor art. 81 C. pen. pentru inculpatul B.A.

În drept, inculpaţii au invocat cazurile de casare prevăzute de art. 385⁹ pct. 14 şi pct. 17 C. proc. pen.

Examinând recursurile formulate în cauză prin prisma motivelor invocate, Înalta Curte reţine că acestea sunt nefondate pentru considerentele ce urmează:

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale şi cercetării judecătoreşti s-a reţinut corect situaţia de fapt, expusă pe larg de prima instanţă şi care nu se impune a fi reluată, dispunându-se condamnarea inculpaţilor pentru infracţiunile pentru care au fost trimişi în judecată, nefiind comisă de instanţe o gravă eroare de fapt ce ar avea drept consecinţă pronunţarea unei hotărâri greşite de condamnare.

Săvârşirea infracţiunilor de către inculpaţi rezultă din declaraţiile acestora coroborate cu declaraţiile coinculpaţilor N.C.C., D.A., A.I.C., F.I. şi ale martorilor G.G., A.E.A., M.N.C., D.S.E., C.M., B.M., B.A.M., C.F., raportul de constatare tehnico-ştiinţifică din 28 ianuarie 2008, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate de inculpaţi, procesele-verbale de percheziţie domiciliară, procesele verbale de redare în formă scrisă a imaginilor, procesele-verbale de efectuare a percheziţiilor în sisteme informatice şi rapoartele privind efectuarea percheziţiilor informatice, raportul de constatare tehnico-ştiinţifică nr. 2116114 din 8 ianuarie 2008, procesele-verbale de percheziţie a autoturismelor inculpaţilor N.C.C. şi F.I., proces-verbal de percheziţie corporală a inculpaţilor N.C.C. şi D.I., procesul-verbal de audiere a martorului cu identitate protejată M.C.

În speţă s-a făcut şi o corectă încadrare juridică a faptelor săvârşite de inculpaţi, acestea întrunind elementele constitutive ale infracţiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a), b) pct. 18 lit. c) pct. 4 din Legea nr. 39/2003 şi respectiv art. 25 din Legea nr. 365/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), în cazul inculpatului B.A.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin „grup infracţional organizat" se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă şi acţionează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material; nu constituie grup infracţional organizat grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracţiuni şi care nu au continuitate sau o structură determinată ori roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Inculpaţii au făcut parte dintr-un grup infracţional organizat, astfel cum este definit acesta de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, grup ce a existat pentru o perioadă de timp, având o structură determinată, care a acţionat coordonat în scopul comiterii unei infracţiuni grave, conform pct. 18 art. 2 din aceeaşi lege, pentru a obţine beneficii financiare importante.

Astfel, inculpaţii D.A. şi A.I.C. colaborau în activitatea infracţională de confecţionare a dispozitivelor electronice necesare citirii benzii magnetice a cardurilor bancare, în sensul că inculpatul D. realiza partea mecanică, iar inculpatul A. partea electronică şi cea de programare, urmând ca acestea să fie distribuite contra cost diferiţilor clienţi interesaţi.

Ulterior, în această activitate s-a implicat şi inculpatul F.I., acesta obţinând, potrivit comenzilor pe care le avea, dispozitivele confecţionate de inculpaţii D. şi A., pe care le comercializa diferiţilor cetăţeni români.

Inculpatul N.C.C., la rândul său, a colaborat cu inculpatul D., obţinând de la acesta spre comercializare, contra cost, mai multe echipamente de fraudare bancomate.

Pentru confecţionarea „mâţelor" şi a „gurilor de bancomat" inculpatul N. punea la dispoziţia inculpatului D. diferite componente de asamblare.

Inculpatul Z.D.A. l-a cunoscut pe inculpatul D.A. prin intermediul numitului S.D., acesta din urmă fiind cunoscut în Marea Britanie ca fondator de bancomate.

Rolul inculpatului Z.D.A. era acela de identificare a persoanelor interesate de achiziţionarea unor echipamente de fraudare bancomate, transmiterea de comenzi inculpatului D.A. pentru confecţionarea acestora, transferarea acestor echipamente din ţară în străinătate şi distribuirea lor, contra cost, celor care le-au comandat.

Probele administrate au concluzionat că inculpatul Z.D.A. a „procurat" în această modalitate 9 echipamente electronice tip „mâţă" şi un număr de 8 „guri de bancomat" pentru numitul S.D., însă în afara acestora a procurat astfel de dispozitive şi pentru alte persoane cu care se afla în legătură.

Inculpaţii D.A. şi Z.D.A. au încercat să creeze dispozitive mai performante în vederea comercializării, sens în care acesta din urmă i-a pus la dispoziţie inculpatului D. un laptop şi un caiet ce conţineau datele necesare în activitatea de fraudare a bancomatelor – programele software necesare funcţionării dispozitivelor destinate skimmingului, programele de compilare a datelor fraudate precum şi programele de scriere a acestor date pe carduri clonate, în scopul efectuării de extrageri neautorizate de la ATM-uri.

În luna august 2007, inculpatul Z.D.A. l-a cooptat în activitatea infracţională pe inculpatul B.A., ce avea cunoştinţe de informatică, desfăşurându-şi activitatea la o firmă de calculatoare.

În baza datelor puse la dispoziţie şi a pieselor necesare asamblării furnizate de inculpatul Z.D.A., inculpatul B. a realizat integratele de componenţă ale unui dispozitiv de fraudare a bancomatelor tip „mâţă", ulterior, inculpatul D. finalizând echipamentul de fraudare, verificările de viabilitate fiind efectuate de inculpatul B. Acest dispozitiv încărcat cu programul obţinut de inculpatul Z.D.A. din Anglia a ajuns la dispoziţia numitului S.D.

Inculpatul B.A. a confecţionat şi cel de al doilea dispozitiv electronic, încărcând microcipul cu date de compilare, ulterior acesta fiind pus la dispoziţia lui D.A.

Pentru activitatea desfăşurată în cadrul grupului inculpatului B.A. a fost recompensat cu suma de 300 euro.

Faţă de cele expuse, nu se poate reţine că acest grup a fost format ocazional, în scopul comiterii imediate a unei infracţiuni, că nu avea continuitate şi roluri prestabilite pentru membrii săi.

Aşa cum s-a arătat, inculpatul D.A. a confecţionat dispozitivele de fraudare a bancomatelor, în ultima perioadă inculpatul, conlucrând în activitatea infracţională cu inculpatul B.A. şi folosindu-se de programul informatic obţinut de inculpatul Z.D.A. din Anglia.

Aceste dispozitive în forma finală, precum şi programele de funcţionare erau predate inculpaţilor N., Z.D., F. şi A., care le vindeau persoanelor interesate de fraudarea bancomatelor, aceştia având practic la rândul lor alte reţele de distribuţie, atât în ţară, cât şi în străinătate.

Cea de a doua critică formulată de inculpaţi, privitoare la netemeinicia pedepselor aplicate este, de asemenea, nefondată, nefiind incidente dispoziţiile art. 385⁹ pct. 14 C. proc. pen.

La individualizarea pedepselor au fost avute în vedere toate criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, împrejurările săvârşirii acestora, amploarea activităţii infracţionale, urmările produse, cate care circumstanţiază persoana inculpaţilor, atitudinea procesuală a acestora.

Astfel, inculpatul Z.D.A. nu este cunoscut cu antecedente penale, este elev la frecvenţă redusă, caracterizat pozitiv la locul de muncă, a recunoscut faptele comise.

Inculpatul B.A. este, de asemenea, la prima încălcare a legii penale, este încadrat în muncă, cu o bună conduită, a recunoscut faptele reţinute în sarcina sa.

Având în vedere însă pericolul social ridicat al faptelor comise şi amploarea activităţii infracţionale, instanţele au apreciat corect că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de dispoziţiile art. 81 sau 86¹ C. pen., pentru a se dispune suspendarea condiţionată sau sub supraveghere a executării pedepsei, scopul acesteia putându-se realiza prin privarea de libertate a inculpaţilor.

În favoarea inculpaţilor au fost deja reţinute circumstanţe atenuante, iar o nouă reducere a pedepselor nu ar mai fi în măsură să asigure scopul educativ şi preventiv al pedepsei.

În ceea ce priveşte solicitarea inculpaţilor de a fi reţinute dispoziţiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, Înalta Curte constată că aceste dispoziţii legale nu sunt aplicabile în cauză, întrucât inculpaţii, în cursul urmăririi penale sau al judecăţii, nu au denunţat şi facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracţional organizat, organele de urmărire penală depistând prin mijloace specifice existenţa, componenţa, structura şi activitatea grupului.

Faţă de considerentele expuse, Înalta Curte, în baza dispoziţiilor art. 385¹⁵ pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge recursurile ca nefondate, iar conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. îi va obliga pe inculpaţi la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpaţii Z.D.A. şi B.A. împotriva Deciziei penale nr. 148 din 25 noiembrie 2008 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi de familie.

Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică, azi 31 martie 2009.

← ICCJ. Decizia nr. 1173/2009. Penal. Plângere împotriva...		ICCJ. Decizia nr. 1201/2009. Penal. Menţinere măsură de... →

ICCJ. Decizia nr. 1190/2009. Penal

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1190/2009. Penal