ICCJ. Decizia nr. 1516/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1516/2009
Dosar nr. 1971/122/2008
Şedinţa publică din 24 aprilie 2009
Asupra recursului penal, de faţă;
Prin sentinţa penală nr. 675 din 28 noiembrie 2008 a Tribunalului Giurgiu, secţia penală a fost condamnat inculpatul B.G. la 7 ani şi 6 luni închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. şi 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza a II-a şi b) C. pen., ca pedeapsă complementară şi la 3 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen.
În baza art. 33 lit. a) şi art. 34 lit. b) C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani şi 6 luni închisoare.
În baza art. 61 C. pen. s-au interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei închisorii, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
În baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 22 iulie 2008 la zi.
În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpatului.
Prin aceeaşi sentinţă, a fost obligat inculpatul să plătească părţii vătămate Ş.T. suma de 5.000 lei daune morale şi tot aceeaşi sumă tot cu titlu de daune morale către partea vătămată Ş.D.
Totodată, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această soluţie, prima instanţă a reţinut următoarea situaţie de fapt:
La data de 21 iulie 2008, inculpatul B.G., fiind sub influenţa băuturilor alcoolice, a avut altercaţii cu mai multe persoane care treceau prin faţa imobilului în care locuieşte, situat în municipiul Giurgiu.
În jurul orei 18,00, inculpatul a intrat în barul SC A. SRL, în interior aflându-se partea vătămată Ş.T.
Fără motiv, inculpatul a aplicat o lovitură cu pumnul părţii vătămate Ş.T., în zona feţei, spărgându-i arcada ochiului drept.
Între timp, membrii familiei părţii vătămate Ş.T. care locuiesc la etajul imobilului în care a avut loc incidentul descris mai sus, au aflat de agresiune şi au coborât în stradă, ocazie cu care între aceştia şi inculpat a avut loc un schimb de injurii.
La un moment dat, inculpatul B.G. a scos un cuţit şi s-a îndreptat în fugă către martorul Ş.P., acesta din urmă fugind spre un gang de la parterul imobilului.
Deşi a intervenit martorul C.N., pentru aplanarea conflictului, inculpatul a dat cu cuţitul pe lângă martor, lovind pe partea vătămată Ş.D., care ieşise în stradă pentru a vedea ce se întâmplă, în zona abdominală, ea neluând parte la desfăşurarea conflictului.
Potrivit raportului medico-legal nr. 307/E/II din 22 iulie 2008, emis de Serviciul Medico-legal Giurgiu, partea vătămată Ş.D. a prezentat leziuni ce au putut fi produse prin lovire cu corp dur tăietor-înţepător, cu lama de cel puţin 15 cm lungime, care au necesitat pentru vindecare 30 zile de îngrijiri medicale şi care i-au pus viaţa în primejdie.
În urma loviturilor primite, părţii vătămate Ş.T. i s-au produs leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale.
În drept, faptele inculpatului au fost încadrate în dispoziţiile art. 180 alin. (2) C. pen. (parte vătămată fiind Ş.T.) şi art. 20 raportat la art. 174, art. 175 lit. i) C. pen. (parte vătămată fiind Ş.D.).
Individualizarea pedepselor s-a făcut în raport de criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), apreciindu-se că scopul preventiv şi educativ al acestora se poate realiza prin executarea în cuantumul fixat şi, în condiţii, privative de libertate.
Apelul declarat de inculpat împotriva acestei sentinţe, a fost respins, de către Curtea de Apel Bucureşti, secţia I-a penală ca nefondat, prin Decizia penală nr. 27 din 11 februarie 2009.
Prin aceeaşi decizie a fost menţinută starea de arest a inculpatului, s-a dedus din pedeapsă, detenţia, la zi şi a fost obligat apelantul la plata sumei de 100 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs inculpatul, fără a-l motiva, în scris.
Ulterior, în şedinţa publică de azi 24 aprilie 2009, inculpatul, prin avocatul său, din oficiu, a criticat soluţia pentru netemeinicie, invocând art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii atacate şi, rejudecând, să se realizeze o nouă individualizare a pedepsei, constând în reducerea ei.
Recursul este nefondat.
Actele şi probele dosarului, arată că pedepsele stabilite inculpatului, pentru cele două infracţiuni comise, ca şi pedeapsa rezultantă aplicată, sunt judicioase în concordanţă, cu criteriile de individualizare, prevăzute de art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Instanţa a avut în vedere atât gradul de pericol social al faptei şi făptuitorului, cât şi împrejurările în care acesta a comis faptele, situaţia acestuia de a fi fost sub influenţa alcoolului, ca şi consecinţele grave ce se puteau produce, prin folosirea cuţitului.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 27 din 11 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I-a penală, ca nefondat şi a-l respinge, ca atare, menţinând astfel, hotărârea atacată.
Se va deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive, de la 22 iulie 2008 la 24 aprilie 2009.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat, inclusiv a plăţii onorariului de avocat, ce se va avansa din fondul M.J.L.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul B.G. împotriva Deciziei penale nr. 27 din 11 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Deduce din pedeapsa aplicată recurentului inculpat, durata reţinerii şi arestării preventive de la 22 iulie 2008 la 24 aprilie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1515/2009. Penal. Lovirile sau vătămările... | ICCJ. Decizia nr. 1525/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
