ICCJ. Decizia nr. 1574/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1574/2009
Dosar nr. 3551/1/200.
Şedinţa publică din 28 aprilie 200.
Asupra recursului penal de faţă;
Prin încheierea de şedinţă din 3 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 1705/87/2008 (2781/2008); în baza art. 300/2 rap. la art. 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. s-a menţinut starea de arest a inculpaţilor G.M. şi G.V.A.
Instanţa a constatat că sunt îndeplinite condiţiile prev. de art. 143 şi art. 148 lit. f) C. proc. pen. şi că nu au intervenit împrejurări noi care să modifice în vreun fel temeiurile avute în vedere iniţial, la luarea măsurii arestării preventive.
S-au avut de asemenea în vedere atitudinea nesinceră manifestată de inculpaţi pe parcursul procesului penal, circumstanţele personale ale acestora, precum şi rezonanţa socială a faptelor reţinute în sarcina lor, fapte ce creează un sentiment de insecuritate în rândul societăţii civile.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul G.V.A., solicitând revocarea măsurii arestării preventive şi judecarea în stare de libertate întrucât temeiurile care au dus la luarea acestei măsuri nu se mai menţin în prezent.
Examinând încheierea atacată prin prisma criticii formulate şi din oficiu conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Curtea constată că recursul este nefondat.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că inculpatul G.V.A. este cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de tentativă la omor calificat lovire şi alte violenţe şi violare de domiciliu. fapte constând în aceea că în perioada decembrie 2007-martie 2008,împreună cu alţi coinculpaţi, a exercitat violenţe asupra mai multor persoane (într-unul dintre cazuri cauzând leziuni ce au pus în primejdie viaţa victimei), pătrunzând totodată în curtea locuinţei unei alte persoane, fără a avea consimţământul acesteia.
Curtea constată că temeiurile de fapt şi de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive subzistă şi la acest moment întrucât pe de o parte în cauză există mai mult decât o presupunere rezonabilă în sensul săvârşirii de către inculpat a faptelor ce i se impută (fiind de altfel şi condamnat în primă instanţă), iar pe de altă parte natura acestora (fiind vorba despre infracţiuni contra vieţii şi libertăţii persoanei). Împrejurările în care au fost comise, ca şi urmările produse (fiind pusă în primejdie viaţa victimei) justifică aprecierea că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, făcând necesară cercetarea sa în continuare în stare de arest, aşa cum corect a stabilit instanţa de apel.
În consecinţă, recursul inculpatului este nefondat şi va fi respins conform art. 385/15 pct. l lit. b) C. proc. pen., cu obligarea recurentului la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul G.V.A. împotriva încheierii din 3 februarie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală, pronunţată în dosarul nr. 1705/87/2008 (2781/2008).
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 28 aprilie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1565/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1597/2009. Penal. Menţinere măsură de... → |
|---|
