ICCJ. Decizia nr. 2044/2009. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2044/2009
Dosar nr. 1820/104/2008
Şedinţa publică din 1 iunie 2009
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 128 din 21 octombrie 2008, inculpatul N.G.D. - fiul lui N. şi F.E., a fost condamnat la 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de omor calificat prev. de art. 174-175 lit. i) C. pen. cu aplic.art. 73 lit. b) C. pen. şi 4 ani interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) şi b) C. pen., cu aplic.art. 57 C. pen.
În baza art. 71 C. pen. s-au interzis drepturilor prev. de art. 64 lit. a) şi b) C. pen.
S-a dedus din pedeapsa aplicată durata arestării preventive de la 27 decembrie 2007.
Inculpatul a fost obligat la 696,71 lei despăgubiri civile către Spitalul Clinic jud.de Urgenţă Craiova şi 3500 lei despăgubiri civile către partea civilă V.M.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că la data de 25 decembrie 2007, victima N.C. împreună cu fiul, fratele şi ginerele său, respectiv martorii N.I., N.V. şi M.Ş. au mers la barul din comuna Călui, jud.Dolj, unde au consumat bere.
În local a intrat şi inculpatul N.G.D. împreună cu alte 3 persoane, iar patronul localului N.I. i-a atras atenţia să nu provoace scandal, cunoscându-i comportamentul violent.
La un moment dat, între inculpat şi fratele victimei N.C., N.V. a avut loc un incident, în cursul căruia cei doi s-au lovit reciproc, a intervenit martorul N.I., care a transportat apoi pe membrii familiei N. cu autoturismul său la domiciliul acestora.
La scurt timp, victima N.C. s-a întors în bar, împreună cu fiica sa – M.M., a cumpărat bere şi apoi au plecat.
Martorul N.I. a sugerat inculpatului şi persoanelor ce îl însoţeau să îi transporte la domiciliu pentru a evita un nou scandal, dar a fost refuzat, din bar plecând apoi numai tatăl inculpatului, N.N.
Ulterior a plecat şi inculpatul, s-au întâlnit toţi pe drum, la aproape 30 m de casa victimei, au fost ajunşi din urmă de acesta şi fiul său, primul având în mână o secure, iar celălalt o lopată.
Victima N.C. a lovit în zona capului pe tatăl inculpatului, N.N. fiind apoi deposedat de secure de inculpat, care l-a lovit cu aceasta, de mai multe ori peste cap şi corp.
După incident, victima N.C. a fost transportată la spital, unde a decedat.
Raportul medico-legal nr. 77/A9 din 9 mai 2008, concluzionează că moartea victimei a fost violentă, cauzată de un traumatism cranio-cerebral forte cu multiple fracturi ale oaselor bolţii şi bazei craniului, produse prin loviri repetate, cu muchia unui corp tăietor-despicător, probabil secure.
Tribunalul a reţinut că fapta inculpatului constituie infracţiunea de omor calificat, comisă în stare de provocare.
Împotriva sentinţei a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Olt, inculpatul N.G.D. şi partea civilă V.M.
Parchetul a solicitat desfiinţarea în parte a sentinţei şi majorarea pedepsei, precum şi interzicerea unor drepturi prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.
Partea civilă a solicitat înlăturarea dispoziţiilor art. 73 lit. b) C. pen., cu consecinţa majorării pedepsei şi a despăgubirilor civile, iar inculpatul reducerea pedepsei.
Apelurile au fost respinse de Curtea de Apel Craiova, cu motivarea că situaţia de fapt a fost corect stabilită, fapta s-a comis în stare de provocare, iar pedeapsa aplicată corespunde criteriilor de individualizare prev.de art. 52 C. pen.
De asemenea, corect a fost interzis inculpatului şi dreptul de a alege, în raport de natura faptei săvârşite.
Împotriva deciziei, au declarat recurs - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, recurentul inculpat N.G.D. şi recurenta parte civilă V.M.
Recursurile sunt nefondate.
Parchetul a solicitat majorarea pedepsei cu menţinerea însă a circumstanţei atenuante a scuzei provocării, fapta prezentând un pericol social ridicat şi în consecinţă, necesită un tratament sancţionator sever, motiv de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.
De asemenea, a solicitat interzicerea unor drepturi de a alege, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, ca pedeapsă accesorie, invocând jurisprudenţa C.E.D.O. în materie.
Partea civilă V.M. a solicitat casarea celor două hotărâri şi înlăturarea circumstanţei atenuante a scuzei provocării, majorarea pedepsei aplicate inculpatului şi a cuantumului despăgubirilor civile - motive de casare prev.de art. 3859 pct. 17 şi 14 C. proc. pen.
Inculpatul N.G.D. a solicitat reducerea pedepsei aplicate, fapta fiind săvârşită sub imperiul unei puternice tulburări.
Din examinarea probelor administrate în cauză, rezultă că instanţele au stabilit corect situaţia de fapt şi încadrarea juridică, inculpatul acţionând sub imperiul unei puternice tulburări determinată de agresiunea exercitată de victimă asupra tatălui său.
Pedeapsa de 8 ani închisoare, sub minimul special, de 15 ani închisoare, este în măsură să răspundă scopului preventiv educativ special şi general al pedepsei, ea reflectând pericolul social concret al faptei - infracţiuni contra vieţii- persoanei infractorului, dar şi condiţiile în care fapta s-a comis, astfel că recursurile formulate de parchet, partea civilă şi inculpat –în temeiul motivului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., sunt nefondate.
Cât priveşte motivul vizând greşita interzicere a dreptului de a alege, prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, Curtea constată că şi acesta este nefondat.
Este adevărat că interzicerea dreptului de a alege - ca pedeapsă accesorie - nu este obligatoriu a fi aplicat de instanţă, dar judecătorul este liber în a aprecia că, în raport de fapta comisă, condiţiile săvârşirii ei, şi persoana inculpatului, iar în speţă, aceasta se impunea.
Inculpatul a comis o infracţiune gravă contra vieţii, iar împrejurarea că s-a comis în stare de provocare nu îi diminuează pericolul social generic, circumstanţa atenuantă relevată având relevanţă însă sub aspectul reducerii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Faţă de aceste considerente, se constată că în mod temeinic şi legal i-a fost interzis dreptul prev.de art. 64 lit. a) teza a II-a C. proc. pen., astfel că motivul de casare invocat de procuror este nefondat.
Examinând din oficiu temeinicia şi legalitatea hotărârilor, se constată că nu există motive care să determine casarea hotărârilor, astfel că recursurile vor fi respinse ca nefondate, conform dispoziţiilor art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Se va deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 27 decembrie 2007 la 1 iunie 2008.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, de recurentul inculpat N.G.D. şi de recurenta parte civilă V.M. împotriva Deciziei penale nr. 55 din 16 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori şi familie.
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, durata arestării preventive de la 27 decembrie 2007 la 1 iunie 2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Obligă recurenta parte civilă la plata sumei de 100 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 1 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1774/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2346/2009. Penal. înşelăciunea (art. 215... → |
|---|
