ICCJ. Decizia nr. 2130/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2130/2009
Dosar nr. 194/44/2009
Şedinţa publică din 5 iunie 2009
Asupra recursului penal de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Petentul M.G. s-a adresat instanţei de judecată cu o plângere, întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen. împotriva Rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 566/P/2008 din 16 decembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi.
În susţinerea plângerii, petentul a arătat că în luna aprilie 2008 a încheiat contractul de asistenţă juridică din 10 aprilie 2008 cu intimatul P.F.C., avocat în cadrul Baroului Brăila şi a plătit un onorariu de 800 RON, urmând ca avocatul să redacteze o plângere penală şi o acţiune în anulare a unui contract de vânzare-cumpărare.
A mai arătat că intimatul nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale asumate şi nici nu l-a contactat pentru a restitui suma de 800 RON, motiv pentru care petentul a depus la barou, o cerere de restituire a onorariului de avocat.
Totodată, petentul a mai susţinut că nu a existat nicio înţelegere privind redactarea, în compensare, a motivelor de recurs împotriva Deciziei civile nr. 88 din 25 aprilie 2004 a Tribunalului Brăila, arătând că pentru redactarea acestor motive i-a plătit avocatului suma de 200 RON, fără a-i fi eliberată chitanţă pentru această sumă.
Faţă de toate acestea, petentul a precizat că intimatul se face vinovat de comiterea infracţiunii de înşelăciune, motiv pentru care a solicitat admiterea plângerii formulate, desfiinţarea celor două rezoluţii şi trimiterea în judecată a numitului P.F.C. pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune.
Prin notele scrise depuse la dosar, petentul a precizat că avocatul i-a restituit suma de 800 RON, arătând că dacă nu ar fi promovat plângere, intimatul nu i-ar fi restituit banii din proprie convingere.
Petentul a solicitat, totodată, obligarea intimatului, la plata sumei de 100 milioane euro cu titlu de daune morale.
Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea de Apel a constatat următoarele:
Prin Rezoluţia nr. 566/P/2008 din 16 decembrie 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi s-a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de făptuitorul P.F.C., avocat în cadrul Baroului Brăila, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 215 alin. (1), (3) C. pen., în baza art. 228 alin. (4) cu referire la art. 10 lit. b) C. proc. pen.
Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a reţinut următoarele:
La data de 25 noiembrie 2008, persoana vătămată M.G. a depus o plângere penală la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, prin care solicita efectuarea de cercetări faţă de făptuitorul P.F.C., avocat în cadrul Baroului Brăila, sub aspectul infracţiunii de înşelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen.
În conţinutul plângerii penale, persoana vătămată şi-a exprimat nemulţumirea faţă de făptuitorul P.F.C. deoarece după ce s-a încheiat contractul de asistenţă juridică din 10 aprilie 2008 şi a plătit onorariu în sumă de 800 RON, pentru redactarea unei plângeri penale şi a unei acţiuni de anulare a unui contract de vânzare-cumpărare, aceasta nu şi-a respectat obligaţiile contractuale.
Din actele premergătoare începerii urmăririi penale administrate în prezenta cauză, au rezultat următoarele:
În luna aprilie 2008, persoana vătămată a solicitat făptuitorului P.F.C. să-i acorde asistenţă juridică, pentru întocmirea unei plângeri penale şi pentru redactarea unei acţiuni în anulare a unui contract de vânzare-cumpărare.
În acest sens, făptuitorul şi persoana vătămată au încheiat contractul de asistenţă juridică din 10 aprilie 2008. În aceeaşi zi, persoana vătămată M.G. a plătit făptuitorului P.F.C., suma de 800 RON, cu titlu de onorariu.
Fiind audiat, făptuitorul P.F.C. a declarat că a primit suma de 800 RON, cu titlu de onorariu, de la persoana vătămată M.G., în vederea redactării unei plângeri penale şi a unei acţiuni de anulare a contractului de vânzare-cumpărare.
În aceeaşi zi, părţile implicate au încheiat şi un contract de asistenţă juridică, urmând ca persoana vătămată să revină cu actele necesare în vederea redactării celor două acte procedurale.
Făptuitorul P.F.C. a declarat că, după ce a văzut actele pe care le deţinea persoana vătămată, a hotărât că nu era cazul să formuleze plângere penală şi acţiunea în anulare a contractului de vânzare-cumpărare, deoarece nu aveau suport juridic.
Ulterior, făptuitorul P.F.C. a fost de acord cu cererea persoanei vătămate de a redacta motivele de recurs împotriva Deciziei civile nr. 88 din 25 aprilie 2008, pronunţată în Dosarul cu nr. 540/113/2008 al Tribunalului Brăila.
În final, făptuitorul P.F.C. a declarat că va restitui suma de 800 RON persoanei vătămate.
De altfel, persoana vătămată a depus o cerere, la data de 25 noiembrie 2008, la conducerea Baroului Brăila prin care a solicitat ca făptuitorul P.F.C. să-i restituie onorariul plătit, precum şi aplicarea unei sancţiuni disciplinare faţă de acesta.
În motivarea rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale s-a reţinut că, fapta sesizată de persoana vătămată nu este prevăzută de legea penală, fiind vorba doar, de nerespectarea unor obligaţii contractuale.
Plângerea formulată de petent împotriva Rezoluţiei nr. 566/P/2008 din 16 decembrie 2008 a fost respinsă, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, ca nefondată.
Atât împotriva primei rezoluţii cât şi împotriva celei de-a doua, prin care s-a statuat că fapta sesizată de petent, nu este prevăzută de legea penală, petentul s-a adresat cu plângere instanţei de judecată, în conformitate cu dispoziţiile art. 2781 C. proc. pen.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a respins, prin Sentinţa penală nr. 54/F din 27 martie 2009, plângerea, ca nefondată, menţinând rezoluţiile atacate şi obligând pe petent, la 80 RON cheltuieli judiciare către stat.
S-a reţinut că, în speţă, aşa cum corect a reţinut procurorul de caz, e incident cazul prevăzut de art. 10 lit. b) C. proc. pen., care împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale, faţă de intimat că, în speţă, nu există dovedită intenţia făptuitorului de a-l înşela pe petent fiind nerespectate doar unele obligaţii contractuale care nu întrunesc elementele constitutive ale unei fapte prevăzute de legea penală.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs petentul, susţinând că, totuşi, fapta reclamată, ar constitui infracţiunea de înşelăciune, încât se impune admiterea recursului, casarea sentinţei şi trimiterea cauzei la procuror pentru începerea urmăririi penale, ca urmare a admiterii plângerii, împotriva rezoluţiilor atacate.
Recursul petiţionarului este nefondat.
Analiza cauzei, sub toate aspectele, relevă că, în speţă, atât soluţia dată de procurorul de caz, de neînceperea urmăririi penale, infirmată de procurorul ierarhic superior, cât şi soluţia primei instanţe sunt temeinice şi legale, intimatul, în calitatea sa de avocat, încheind contractul cu petentul, în mod legal, fără nicio intenţie frauduloasă. Faptul că, ulterior, contractul nu s-a putut executa, petentul nedeţinând actele şi probele necesare fundamentării acţiunii judiciare, nu justifică punerea bunei credinţe a acestuia la îndoială şi privirea acesteia, ca o intenţie de înşelare a petiţionarului.
În raport cu cele arătate, Curtea va trebui să privească recursul de faţă, declarat de petiţionarul M.G. împotriva Sentinţei penale nr. 54/F din 27 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, ca nefondat şi să-l respingă, ca atare.
Văzând şi reglementarea plăţii cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul petiţionar M.G. împotriva Sentinţei penale nr. 54/F din 27 martie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul petiţionar la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 5 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 943/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 945/2009. Penal → |
|---|
