ICCJ. Decizia nr. 2151/2009. Penal. Strămutare (art. 55 şi următoarele C.p.p.). Contestaţie în anulare - Fond
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2151/2009
Dosar nr. 3671/1/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2009
Asupra contestaţiei în anulare de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea introdusă la 28 aprilie 2009, contestatorul G.M.I. a formulat contestaţie în anulare împotriva încheierii nr. 516 din 13 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală, arătând că la Tribunalul Ialomiţa nu are parte de o judecată dreaptă şi că a formulat mai multe cereri de revocare şi contestare a mandatului de arestare preventivă, întrucât în mod abuziv a fost încadrat la infracţiunea de tentativă la omor.
La instanţa supremă, discutându-se admisibilitatea în principiu a contestaţiei, potrivit dispoziţiilor art. 391 alin. (1) C. proc. pen., apărătorul din oficiu desemnat pentru contestatorul aflat în stare de arest, a lăsat la aprecierea instanţei admiterea contestaţiei, faţă de motivele invocate în cererea scrisă de către acesta, iar pe fond a solicitat admiterea cererii şi strămutarea cauzei.
Contestaţia în anulare este inadmisibilă.
Analizându-se, în principiu, contestaţia în anulare, se constată că motivele invocate de contestator nu se încadrează în nici unul din cazurile prevăzute expres şi limitativ de art. 386 C. proc. pen.
Potrivit dispoziţiilor art. 386 C. proc. pen. se poate face contestaţie în anulare, în următoarele cazuri:
a) când procedura de citare a părţii pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs nu a fost îndeplinită conform legii.
b) când partea dovedeşte că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanţa de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta şi de a încunoştinţa instanţa despre această împiedicare.
c) când instanţa de recurs nu s-a pronunţat asupra unei cauze de încetare a procesului penal din cele prevăzute în art. 10 lit. f)-i)1, cu privire la care existau probe în dosar.
d) când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanţa de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1) C. proc. pen.
Conform disp. art. 387 alin. (2) C. proc. pen., în cererea de contestaţie în anulare pentru motivele prevăzute de art. 386 lit. a)-c), trebuie să se arate toate cazurile de contestaţie pe care le poate invoca contestatorul şi toate motivele aduse în sprijinul acesteia.
În cauză, contestatorul nu a menţionat niciunul din motivele prevăzute de art. 386 C. proc. pen., iar cele arătate de el în cererea de contestaţie în anulare nu se încadrează în niciunul din motivele prevăzute de lege.
În consecinţă, contestaţia în anulare formulată de contestator, este inadmisibilă şi urmează a se respinge ca atare şi a-l obliga pe acesta la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibilă, contestaţia în anulare formulată de contestatorul G.M.I. împotriva încheierii nr. 516 din 13 martie 2009 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia penală.
Obligă contestatorul la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată, în şedinţă publică, azi 9 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2141/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2177/2009. Penal → |
|---|
