ICCJ. Decizia nr. 2178/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2178/2009
Dosar nr. 4743/1/2009
Şedinţa publică din 9 iunie 2009
Asupra recursului de faţă,
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin încheierea din 15 aprilie 2009, pronunţată în dosarul nr. 12713/301/2008, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a menţinut starea de arest preventiv a inculpatului recurent S.M. S-a dispus totodată ca onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 lei să fie avansat din fondul Ministerului Justiţiei.
Pentru a se pronunţa astfel, s-a reţinut că prin sentinţa penală nr. 1/2009 pronunţată de Judecătoria Sectorului 3, a fost condamnat inculpatul S.M., la pedeapsa de 7 ani închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 211 alin. (1) şi (2) lit. b) şi c) şi alin. (21) C. pen. S-a reţinut în sarcina acestuia că, în data de 27 iunie 2008, în jurul orei 23,30, a deposedat-o pe partea vătămată C.E. de geanta pe care o ţinea pe umăr, în care se aflau acte de identitate, telefon mobil şi bani.
Prin Decizia penală nr. 113 din 16 februarie 2009 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia I penală, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat, fiind menţinută starea de arest a acestuia, conform art. 350 C. proc. pen.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a fost sesizată urmare a recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale mai sus menţionată.
Analizând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 148 lit. f) C. proc. pen., în temeiul art. 3002 cu referire la art. 160b alin. (3) C. proc. pen., având în vedere şi dispoziţiile art. 136 C. proc. pen., privind scopul măsurilor preventive, a menţinut starea de arest preventiv a acestuia.
Împotriva încheierii din 15 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, a declarat recurs inculpatul S.M.
La data fixată pentru judecarea recursului, Înalta Curte, din oficiu, a pus în discuţie excepţia inadmisibilităţii recursului declarat de inculpat.
În legătură cu această excepţie, concluziile părţilor au fost consemnate în practicaua prezentei decizii.
Asupra excepţiei de inadmisibilitate a recursului declarat de inculpat.
Potrivit art. 141 alin. (1) C. proc. pen., încheierea dată în primă instanţă şi în apel, prin care se dispune luarea unei măsuri preventive, revocarea, înlocuirea sau încetarea de drept a măsurii preventive, precum şi împotriva încheierii prin care se dispune menţinerea arestării preventive, poate fi atacată cu recurs de procuror sau de inculpat.
Rezultă din conţinutul textului de lege mai sus menţionat că sunt supuse căii de atac a recursului numai încheierile ce privesc menţinerea măsurii arestării preventive pronunţată de către prima instanţă şi de instanţa de apel.
Întrucât încheierea atacată cu recurs priveşte o încheiere de menţinere a arestării preventive pronunţată de către o instanţă care judecă cauza ca instanţă de recurs, urmează a se constata că o astfel de încheiere, prin voinţa legiuitorului, nu este supusă nici unei căi de atac, fiind definitivă.
Pentru considerentele arătate, urmează a se constata că recursul declarat de inculpatul S.M. împotriva încheierii din 15 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 12713/301/2008 este inadmisibil şi urmează a fi respins, ca atare, potrivit dispozitivului prezentei decizii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpatul S.M. împotriva încheierii din 15 aprilie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în dosarul nr. 12713/301/2008.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărătorul din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 iunie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2155/2009. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 219/2009. Penal → |
|---|
