ICCJ. Decizia nr. 2264/2009. Penal. Infracţiuni la legea societăţilor comerciale (Legea nr. 31/1990). Contestaţie în anulare - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2264/2009
Dosar nr. 1353/44/2008
Şedinţa publică din 15 iunie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin Decizia penală nr. 402 din 19 decembrie 2007 a Tribunalului Vrancea, a fost admis apelul declarat de procuror, a fost desfiinţată Sentinţa penală nr. 989 din 31 martie 2006 a Judecătoriei Focşani şi, rejudecând, s-a dispus între altele, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetarea procesului penal împotriva inculpatului T.D.M. (fiul lui D. şi E., născut la 1 ianuarie 1971, în comuna Vrâncioaia, jud. Vrancea, domiciliat în Bucureşti) pentru infracţiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 290 C. pen. şi condamnarea aceluiaşi inculpat în baza art. 215 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) şi art. 75 lit. a) C. pen. la 6 ani şi 6 luni închisoare.
S-au aplicat dispoziţiile art. 71 şi art. 64 lit. a), b) şi c) C. pen.
În fapt, s-a reţinut că inculpatul împreună cu alte persoane, condamnate în cauză, a obţinut la 3 şi 11 noiembrie 1998 şi apoi în ianuarie 1999, prin instigarea la falsificarea unor înscrisuri şi prin inducerea în eroare a unor persoane, credite de la B. SA.
Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, prin Decizia penală nr. 609 din 30 octombrie 2008 a respins recursurile declarate de inculpat şi de alte persoane condamnate împotriva deciziei arătate.
Împotriva acestei decizii s-a formulat de către inculpatul T.D.M., în baza art. 386 lit. e) C. proc. pen., contestaţie în anulare, care a fost respinsă prin Decizia penală nr. 268 R din 17 aprilie 2009 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală.
Pentru a pronunţa această soluţie a constatat că motivul de contestaţie invocat nu poate fi primit, întrucât neaudierea inculpatului de către instanţa de recurs s-a datorat refuzului acestuia de a face declaraţii, el prevalându-se de dispoziţiile art. 70 alin. (2) C. proc. pen.
În contra deciziei de respingere a contestaţiei în anulare a declarat recurs inculpatul T.D.M. care a susţinut că hotărârea atacată este nelegală şi netemeinică.
Recursul declarat nu este admisibil.
Din examinarea dispoziţiilor art. 392 C. proc. pen. se constată că hotărârea pronunţată asupra contestaţiei poate fi atacată cu recurs numai în ipoteza întemeiată pe dispoziţiile art. 386 lit. d) din acelaşi cod, respectiv când împotriva unei persoane s-au pronunţat două hotărâri definitive pentru aceeaşi faptă.
Cum în cauză au fost invocate ca temei de contestaţie, dispoziţiile art. 386 lit. e) C. proc. pen., decizia instanţei de recurs învestită cu soluţionarea contestaţiei în anularea propriei hotărâri date în judecarea unui recurs este definitivă şi nu poate fi atacată cu recurs.
Faţă de cele ce preced, Curtea, în baza art. 38515 pct. 1 lit. a) şi a art. 192 alin. (2) C. proc. pen. urmează a respinge recursul, ca inadmisibil, cu obligarea contestatorului T.D.M. la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de contestatorul T.D.M., împotriva Deciziei penale nr. 268/R din 17 aprilie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Galaţi, secţia penală.
Obligă recurentul contestator la plata sumei de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 iunie 2009
| ← ICCJ. Decizia nr. 2261/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1439/2009. Penal → |
|---|
