ICCJ. Decizia nr. 2698/2009. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2698/2009
Dosar nr. 6140/1/2009
Şedinţa publică din 24 iulie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 2 iunie 2009, la Tribunalul Timiş, inculpatul A.O.C. a solicitat revocarea arestării preventive, iar în subsidiar înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea. Prin aceeaşi cerere a solicitat şi liberarea provizorie sub control judiciar.
Prin sentinţa penală nr. 367/PI din 12 iunie 2009, Tribunalul Timiş şi-a declinat competenţa de soluţionare a cererilor în favoarea Tribunalului Caraş Severin.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs inculpatul A.O.C., cauza fiind înregistrată la Curtea de Apel Timişoara la data de 30 iunie 2009.
La termenul din data de 1 iulie 2009, inculpatul a invocat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42, art. 39 şi art. 30 C. proc. pen. raportat la art. 16, art. 21, art. 53 şi art. 129 din Constituţia României, precum şi art. 6 şi art. 13 din CEDO.
În motivare se arată că prin stabilirea ca definitivă a hotărârii de declinare a competenţei este încălcat liberul acces la justiţie al inculpatului, care astfel nu are posibilitatea de a cenzura această hotărâre.
Prin încheierea din 8 iulie 2009, Curtea de Apel Timişoara, secţia penală, în baza art. 29 alin. (6) din Legea nr. 44/1992, a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, formulată de inculpatul A.O., fixând termen de judecată la 15 iulie 2009.
Împotriva acestei încheieri a declarat recurs inculpatul A.O., solicitând prin apărătorul desemnat din oficiu, admiterea recursului şi trimiterea cauzei la Curtea Constituţională.
Examinând încheierea atacată, Înalta Curte constată că recursul este nefondat pentru următoarele motive:
Cu privire la termenul de declarare a recursului, Înalta Curte constată că acesta a fost formulat în termen, data introducerii lui fiind data comunicării prin fax, respectiv 10 iulie 2009.
Asupra recursului, Înalta Curte constată că acesta vizează hotărârea luată de Tribunalul Timiş la data de 12 iunie 2009 prin care a declinat competenţa de soluţionare în favoarea Tribunalului Caraş Severin.
În cadrul recursului declarat de inculpat împotriva acestei hotărâri de declinare a competenţei s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale sus-menţionate.
Or, cum potrivit dispoziţiilor art. 42 C. proc. pen., hotărârea de declinare a competenţei nu este supusă apelului şi recursului, excepţia de neconstituţionalitate a fost invocată în afara unui cadru procesual, respectiv într-o cale de atac neprevăzută de lege.
Aşa încât, hotărârea prin care Curtea de Apel Timişoara a respins, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, invocată de inculpatul A.O., fiind temeinică şi legală, recursul declarat de acelaşi inculpat împotriva acestei hotărâri apare ca nefondat, urmând a fi respins ca atare.
În temeiul dispoziţiilor art. 192 alin. (2) raportat la art. 189 alin. (1) C. proc. pen., va fi obligat recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.O.C. împotriva încheierii din 8 iulie 2009 Curţii de Apel Timişoara, secţia penală, pronunţată în dosarul nr. 3518.1/30/2009.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 24 iulie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2674/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2891/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
