ICCJ. Decizia nr. 2903/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.2903/2009
Dosar nr. 3477/2/2009
Şedinţa publică din 2 septembrie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 13 aprilie 2009 , numitul G.I.C. a sesizat Curtea de Apel Bucureşti cu privire la faptul că nu au fost desfăşurate cercetările conform legii şi că a formulat mai multe cereri către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, întrucât a fost victima mai multor abuzuri din partea mai multor ofiţeri din penitenciarul Giurgiu, iar până în prezent nu s-au desfăşurat cercetări. A solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să fie obligată Administraţia Naţională a Penitenciarelor să dispună transferarea sa la Penitenciarul Rahova.
Prin adresa nr. 95/P/2009 din 21 aprilie 2009, aflată la filele 7-8 din dosarul Curţii de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a învederat că în urma verificărilor efectuate rezultă că în dosarul penal nr. 1452/P/2007 având ca obiect plângerea penală a numitului G.I.C. formulată împotriva numiţilor A.M., M.V.M., T.C.L., la data de 16 iunie 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul infracţiunilor de neglijenţă în serviciu prevăzută de art. 249 alin. (1) C. pen., supunerea la rele tratamente prevăzută de art. 267 C. pen. şi instigare la tortură prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 267/1 alin. (1) C. pen., iar împotriva soluţiei petiţionarul G.I.C. nu a formulat plângere conform dispoziţiilor art. 278 alin. (1) C. pen.; în dosarul penal nr. 95/P/2009 având ca obiect plângerea penală formulată de G.I.C. împotriva mai multor angajaţi ai Penitenciarului Galaţi, Penitenciarului Jilava, Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău şi Inspectoratului de Politie al Judeţului Buzău se efectuează acte premergătoare sub aspectul infracţiunii de rele tratamente prevăzută de art. 267 C. pen.
Prin sentinţa penală nr. 110 din 24 aprilie 2009, Curtea de Apel Bucureşti, secţia I a penală, a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petiţionarul G.I.C. şi l-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat , cu motivarea că plângerea petentului nu vizează o rezoluţie sau ordonanţă de netrimitere în judecată care să poată fi cenzurată de instanţă în condiţiile art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen., iar pe de altă parte solicitarea acestuia de pronunţare a unei hotărâri judecătoreşti prin care să fie obligată Administraţia Naţională a Penitenciarelor să dispună transferarea sa din Penitenciarul Giurgiu, în Penitenciarul Rahova excede obiectului de competenţă al instanţelor judecătoreşti.
Împotriva hotărârii Curţii de Apel Bucureşti, la data de 18 mai 2009, petiţionarul G.I.C. a declarat recursul de faţă, în susţinerea căruia a arătat că nu a formulat plângere, ci a formulat o contestaţie pentru ca a dorit să rămână în Penitenciarul Rahova.
Recursul este nefondat urmând a fi respins ca atare pentru următoarele considerente:
Procedând la examinarea sentinţei atacate în raport cu notele scrise de recurs precum şi din oficiu, sub toate aspectele de legalitate temeinicie, Înalta Curte constată că soluţia dată de Curtea de Apel Bucureşti, în sensul respingerii plângerii ca inadmisibilă, este legală şi temeinică.
Astfel, dispoziţiile art. 278/1 C. proc. pen. instituie limitativ controlul judiciar numai asupra temeiniciei soluţiilor de netrimitere în judecata în raport cu cercetările efectuate în cazul actelor premergătoare sau al urmăririi penale, fiind evident că în cazul celorlalte măsuri sau acte ale procurorului, sau efectuate pe baza dispoziţiilor date de acesta, un asemenea control din partea judecătorului nu poate avea loc. S-a stabilit ca în măsura în care nu sunt vizate prevederile art. 278/1 C. proc. pen., orice alte măsuri sau acte ale procurorului ori efectuate în baza dispoziţiei sale nu sunt supuse plângerii ce se poate adresa judecătorului în temeiul acestui text de lege.
Astfel, în mod corect a constatat Curtea de Apel Bucureşti că plângerea petentului nu vizează o rezoluţie sau ordonanţă de netrimitere în judecată care să poată fi cenzurată de instanţă în condiţiile art. 278/1 alin. (1) C. proc. pen. şi totodată că, solicitarea acestuia în sensul ca Administraţia Naţională a Penitenciarelor să fie obligată să dispună transferarea sa din Penitenciarul Giurgiu în Penitenciarul Rahova, excede obiectului de competenţă al instanţelor judecătoreşti.
Faţă de cele expuse, în cauză neconstatându-se motive care să justifice casarea sentinţei instanţei de fond, Înalta Curte, în conformitate cu prevederile art. 385/15 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondat recursul declarat de petiţionarul G.I.C.
Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen. va obliga recurentul petiţionar la plata cheltuielilor judiciare către stat;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionarul G.I.C. împotriva sentinţei penale nr. 110 din 24 septembrie 2009 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia I penală.
Obligă recurentul petiţionar la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 2 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2891/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 2922/2009. Penal → |
|---|
