ICCJ. Decizia nr. 2976/2009. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2976/2009
Dosar nr. 7421/1/2009
Şedinţa publică din 21 septembrie 2009
Examinând recursurile de faţă, constată următoarele.
Prin încheierea din 4 septembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 38096/32/2008 s-a dispus, între altele, menţinerea stării de arest a inculpaţilor R.D.S. şi L.N.
S-a reţinut că temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
S-a avut în vedere că inculpaţii sunt judecaţi pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic şi, respectiv, deţinere de droguri de mare risc, fapte, care în raport de circumstanţele concrete în care au fost comise, dar şi de urmările produse, prezintă un grad de pericol social deosebit de ridicat şi reflectă, totodată, o periculozitate sporită a inculpaţilor, existând riscul săvârşirii de noi astfel de fapte, cu atât mai mult cu cât ambii au dezvoltat o stare de dependenţă faţă de droguri. Faţă de toate aceste împrejurări, este justificată aprecierea că lăsarea în libertate a acestora este de natură să suscite acea reacţie socială negativă, acea „tulburare a ordinii publice" şi justifică detenţia preventivă.
S-a mai avut în vedere că menţinerea măsurii arestării preventive a inculpaţilor este în interesul unei bune desfăşurări a procesului penal, în acord cu dispoziţiile art. 136 alin. (1) C. proc. pen.
Inculpaţii au declarat recurs împotriva încheierii în motivarea căruia au susţinut că nu mai subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, că au recunoscut şi au regretat comiterea faptelor şi au colaborat cu organele de anchetă, astfel încât pot fi judecaţi în continuare în stare de libertate.
Examinând cauza în raport cu motivele de recurs invocate, dar şi sub toate aspectele conform art. 385/6 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursurile nu sunt fondate.
Conform art.160/b alin. (3) C. proc. pen., instanţa menţine arestarea preventivă atunci când constată, cu ocazia verificării legalităţii şi temeiniciei acestei măsuri preventive pe parcursul judecăţii, că temeiurile care au determinat luarea măsurii impun în continuare privarea de libertate a inculpatului.
Din actele dosarului rezultă că aceste condiţii, prevăzute de dispoziţia legală menţionată mai sus, sunt îndeplinite astfel încât menţinerea măsurii arestării preventive prin încheierea recurată este legală şi temeinică.
Se reţine, astfel că inculpaţii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi în primă instanţă, prin sentinţa penală nr. 529 din 20 mai 2009 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, după cum urmează:
1) R.D.S. la o pedeapsă rezultantă de 7 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) şi de art. 4 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinându-se, în esenţă, că, prin acte materiale repetate a procurat, deţinut heroină şi a cumpărat şi deţinut heroină şi metadonă pentru consum propriu.
2) L.N. la o pedeapsă rezultantă de 8 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 4 alin. (1) şi (2) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 85 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 şi art. 85 alin. (2) din OUG nr. 195/2002 şi art. 86 alin. (1) din OUG nr. 195/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), reţinându-se, în esenţă, că a procurat, deţinut, transportat şi vândut în mod repetat heroină, a cumpărat şi deţinut în mai multe rânduri heroină şi metadonă pentru consum propriu, a condus pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat, cu număr de înmatriculare fals şi fără a avea permis de conducere.
În prezent cauza se află în cursul judecării apelurilor declarate împotriva sentinţei de procuror şi de inculpaţi.
Se constată că din materialul dosarului rezultă indicii temeinice care justifică presupunerea că inculpaţii au comis faptele pentru care au fost trimişi în judecată, care sunt sancţionate de lege cu pedepse mai mari de 4 ani şi că, în raport de faptele în materialitatea lor, se menţine pericolul social pe care l-ar prezenta pentru ordinea publică lăsarea inculpaţilor în libertate.
Se reţine, de asemenea, că justificat, instanţa a apreciat că aceste temeiuri impun în continuare privarea de libertate a inculpaţilor.
Împrejurarea că inculpaţii au recunoscut comiterea faptelor şi au colaborat cu organele de anchetă nu este de natură a diminua pericolul pe care îl prezintă lăsarea acestora în libertate.
Reţinând că nu există nici motive de casare care să poată fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte va respinge recursurile ca nefondate conform art. 385/15 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen. fiecare inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpaţii L.N. şi R.D.S. împotriva încheierii din 4 septembrie 2009, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia II penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, în dosarul nr. 38096/3/2008.
Obligă recurenţii inculpaţi la plata sumei de câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică azi 21 septembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2922/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 2993/2009. Penal → |
|---|
