ICCJ. Decizia nr. 3951/2009. Penal

Prin sentința penală nr. 206 din 26 iunie 2009 a Tribunalului Hunedoara s-a dispus condamnarea inculpaților:

1. A.N.L., fiul lui I. și M., cunoscut cu antecedente penale, deținut în Penitenciarul Aiud, la:

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri prev. și ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. c) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen. pe durata unui termen de 2 ani;

- 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri prev. și ped. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. a) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen. pe durata unui termen de 2 ani.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen. pe durata unui termen de 2 ani.

2. L.A.M., fiul lui C. și E., aflat în Penitenciarul Aiud, la:

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri prev.și ped.de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 alin. (1) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. c) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri prev.și ped.de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 alin. (1) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. a) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani.

3. D.A., fiul lui N. și A., deținut în Penitenciarul Aiud, la:

- 2 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri prev.și ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 alin. (1) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. c) C. pen. și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani.

- 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri prev.și ped.de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. și art. 74 lit. c) C. pen. rap. la art. 76 lit. a) C. pen. și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani.

în baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II - a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen., pe durata unui termen de 2 ani.

Inculpații au fost privați de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen. și art. 64 lit. b) C. pen. pe durata și în condițiile art. 71 C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpaților, iar potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) a fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada de timp executată în reținere și arestare preventivă de la 26 octombrie 2008 până la 26 iunie 2009.

A fost respinsă cererea de expulzare a inculpatului D.A. formulată de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara.

în baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 10.737 g rezină de cannabis, aflată la Camera de Corpuri Delicte, Droguri și Precursori din cadrul I.G.P.R. București.

Inculpații A.N.L. și D.A. au fost obligați la plata sumei de câte 3220 lei și de 2666,6 euro fiecare (sau contravaloarea în lei a acestei sume, la data rămânerii definitive a hotărârii), și pe inculpatul L.A.M. la plata sumei de 3420 lei și de 2666,6 euro (sau contravaloarea în lei a acestei sume, la data rămânerii definitive a hotărârii), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (3000 lei și 8000 euro din faza de urmărire penală și 660 lei din faza de judecată).

Pentru a pronunța această soluție instanța de fond a reținut următoarele considerente:

în fapt, inculpații A.N.L. și L.A.M. locuiesc în zona Văii Jiului din județul Hunedoara, nu realizează venituri licite, motiv pentru care desfășoară activități de transport persoane și pachete pe ruta România - Italia contra cost.

Astfel, inculpatul A.N.L. deține un autoturism marca V.W.P.V., cu care realizează activitatea menționată mai sus.

în urmă cu aproximativ 6 luni, autoritățile italiene i-au interzis să mai conducă autoturisme pe teritoriul Italiei, datorită săvârșirii unei contravenții.

în aceste condiții, inculpatul A.N.L., zis N.O. l-a cooptat în activitatea pe care o desfășura și pe inculpatul L.A.M., acesta din urmă conducând autoturismul pe teritoriul Italiei și Austriei, în timp ce primul inculpat conducea în România și Ungaria.

1. în cursul lunii septembrie 2008, cu ocazia unei deplasări la Bologna, în Italia, cei doi inculpați l-au cunoscut, prin intermediul altui cetățean român, pe nume L., pe inculpatul D.A. cetățean italian, care locuiește în localitatea Medicina, situată la câțiva kilometri de Bologna.

Inculpatul italian cunoaște foarte bine limba română, trăind circa doiani în concubinaj cu o româncă.

Pe la mijlocul lunii septembrie 2008, aflându-se în Italia, inculpatul A.N.L. s-a întâlnit în mai multe rânduri cu acest L., în localitatea Bologna și s-a deplasat împreună cu acesta și în localitatea Medicina, aflată în apropiere, unde cetățeanul român neidentificat are rude.

Cu ocazia unei astfel de deplasări în localitatea Medicina, L. i-a cerut inculpatului să oprească autoturismul, atunci când a văzut staționat pe dreapta un autoturism marca BMW de culoare neagră. Sus numitul s-a urcat în autoturism și când a revenit în mașina inculpatului A.N.L., care l-a așteptat, i-a spus acestuia că a primit de la proprietarul autoturismului BMW o bucățică de hașiș de câteva grame, pe care intenționa să o dea unui cetățean albanez.

Ulterior, cei doi s-au deplasat în Bologna, numitul L. a rupt bucățica de hașiș, dându-i o parte unei persoane necunoscute, probabil un cetățean albanez.

Laurențiu a purtat mai multe discuții telefonice în prezența inculpatului A.N.L., cu persoana care îi dăduse drogurile și care avea autoturismul BMW, în aceste ocazii inculpatul auzind că această persoană se numește A.

Ulterior, când a mers la locuința cetățeanului italian, a văzut și autoturismul BMW și și-a dat seama că persoana care îi dăduse drogurile lui L. era chiar inculpatul D.A.

Imediat după ce s-au întâmplat toate acestea, inculpatul A.N.L. a revenit în România, la domiciliul său din Vulcan, iar după câteva zile s-a întâlnit cu L., care venise și el din Italia și 1-a contactat telefonic când a ajuns în municipiul Deva.

Cei doi s-au întâlnit, iar L. i-a dat cealaltă bucățică de hașiș primită de la inculpatul D.A., inculpatului A.N.L.

La sfârșitul lunii septembrie, identificând o persoană care era interesată de cumpărarea de droguri și care, de fapt, era investigator sub acoperire, autorizat sub numele de cod R., inculpatul A.N.L. a vândut bucata de hașiș investigatorului acoperit, la data de 29 septembrie 2008.

Din raportul de constatare tehnico științifică din 03 octombrie 2008, întocmit de către Laboratorul de Analiză și profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca, filele 294-296, reiese că drogul vândut investigatorului sub acoperire este rezină de cannabis, fiind în cantitate de 0,9 grame.

2. După câteva zile, inculpatul A.N.L. a plecat din nou în Italia cu autoturismul său împreună cu inculpatul L.A.M., cunoscându-l amândoi pe inculpatul D.A.

Cei trei inculpați au purtat mai multe discuții, la un moment dat inculpații de naționalitate română aflând că inculpatul D.A. deține o cantitate mare de droguri de risc, respectiv de hașiș, acesta lăudându-se că are chiar și cocaină.

Inculpatul italian le-a spus celorlalți că este dispus să vândă droguri în România și dacă sunt interesați, îi va plăti cu 500 euro la fiecare kilogram de rezină de cannabis comercializat în România contra sumei de 4000 euro.

Inculpatul A.N.L. i-a spus investigatorului acoperit că poate aduce cantități mari de hașiș la prețul de 4000 euro/kilogram.

în urma înțelegerii cu investigatorul acoperit, pe la mijlocul lunii septembrie 2008, inculpații A.N.L. și L.A.M. s-au deplasat în Italia cu autoturismul și au cumpărat circa 700 grame hașiș de la un cetățean italian cu ajutorul inculpatului D.A., care i-a și împrumutat cu o parte din banii necesari cumpărării drogurilor, respectiv cu 400 euro. Drogurile erau sub formă de tablete, cu dimensiunea de circa 10 cm/ 5 cm/ 1,5 cm, învelite fiecare în folie din material plastic transparentă, cinci bucăți fiind legate cu bandă adezivă, iar alte două asemenea bucăți fiind legate separat.

Inculpații A.N.L. și L.A.M. s-au întors în România, iar înainte de vama Nădlac, inculpatul L. a coborât din autoturism, inculpatul A.N.L. trecând frontiera singur.

Inculpatul L. a fost luat la autostop de către un cetățean necunoscut și, astfel, a trecut frontiera de stat având asupra sa drogurile într-o borsetă atârnată la piept.

După ce în data de 13 octombrie 2008, cei doi inculpați au mers până în zona Văii Jiului, în data de 14 octombrie 2008 s-au deplasat în municipiul Arad, unde s-au întâlnit cu investigatorul acoperit, la Hotelul Arad.

Inculpatul A.N.L., zis N.O., a urcat singur în camera 106, unde s-a întâlnit cu investigatorul acoperit și i-a spus că are 700 grame hașiș, pe care le vinde cu 3500 euro. Când a văzut că investigatorul acoperit este de acord cu propunerea sa, a plecat din camera hotelului, l-a contactat telefonic pe inculpatul L., i-a spus că poate să dea drumul taximetrului în care se afla în apropiere și să urce în camera hotelului. L-a asigurat că el se va afla în apropierea hotelului și dacă i se pare ceva suspect, îl va apela pe telefonul mobil, caz în care inculpatul L. trebuia să înțeleagă că sunt probleme.

Inculpatul L.A.M. a predat drogurile investigatorului acoperit și a primit cei 3500 euro.

Anterior, inculpatul A.N.L., în data de 14 octombrie 2008, ora 11:13:43 a contactat o persoană cu numele C., întrebând-o dacă îi poate recomanda pe cineva căruia să îi vândă drogurile aduse din Italia (filele 134-135).

După aceea, inculpatul A.N.L. a trimis un sms învinuitului B.G.C., zis B., chiar în data de 14 octombrie 2008, ora 14:17:58, cu următorul conținut:

"B., am ciocolata bună rău acum un kilogram la bani buni" (fila 136). La ora 14:48.58, îi trimite un nou sms, pentru a vedea dacă învinuitul era interesat în achiziționarea drogurilor, cu conținutul: "frate, mai facem ceva sau nu" (fila 139). La ora 16,00, inculpatul A.N.L. l-a contactat telefonic pe învinuitul Beuran, dar acesta i-a spus că pe moment nu poate să dea un răspuns cu privire la droguri, decât în cursul serii de 14 octombrie 2008, inculpatul replicând că, în aceste condiții, se duce și la vinde la Arad. în acea discuție, cei doi au făcut referire și la cocaină de o calitate foarte bună (fila 144-145).

La ora 14:20:05 inculpatul A.N.L. a contactat-o telefonic pe numita A., care folosea o cartelă P.P. (fila 137-138), în timpul discuției cu aceasta auzindu-se și discuția purtată de inculpat la un alt telefon, cu o altă persoană, din conținutul acesteia rezultând că de fapt inculpatul a adus din Italia un kg de hașiș din care vânduse deja până la ora discuției telefonice, 300 de grame și oferea spre vânzare diferența de 700 grame, spunând totodată că dacă nu este interesată acea persoană, le va vinde la Deva, fiind vorba de investigatorul sub acoperire.

Ulterior, în aceeași zi, la ora 15:06:25, inculpatul A.N.L. trimite un alt sms unei persoane neidentificate, care folosea o cartelă P.P., cu conținutul : "tati, am un kg. de ciocolată la bani buni" (fila 140).

Doar după ce a constatat că nu poate vinde cele 700 gr. hașiș persoanelor pe care le-a contactat telefonic și cărora le-a trimis sms-uri, inculpații A. și L. s-au deplasat în municipiul Arad și au vândut drogurile investigatorului sub acoperire.

Din raportul de constatare tehnico științifică din 17 octombrie 2008, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca (filele 299-302), rezultă că drogul vândut investigatorului sub acoperire este rezină de cannabis, fiind în cantitate de 680,6 grame.

3. Inculpații A.N.L. și L.A.M. au plecat din nou în Italia, unde au primit de la inculpatul D.A. aproximativ un kg. de hașiș, de asemenea sub formă de tablete ambalate, ca și la transportul precedent.

în data de 21 octombrie 2008, inculpații români au plecat spre România, în apropierea frontierei de stat a țării noastre, inculpatul L. coborând din nou din autoturismul inculpatului A., având asupra sa drogurile.

Astfel, la ora 11:37:54, inculpatul A.N. l-a contactat telefonic pe celălalt inculpat, acesta din urmă spunându-i că imediat ajunge în gara din Arad și solicitându-i primului inculpat să-1 ia cu mașina de acolo (filele 173-174).

Din discuția telefonică purtată de cei doi inculpați la ora 12:27:20 (fila 175), rezultă ca inculpatul A.N. a trecut frontiera pe la punctul de trecere de la Vărșand și nu reușea să găsească drumul spre Arad, fiind astfel evident că cei doi se despărțiseră înainte de trecerea frontierei, inculpatul L.A.M. trecând frontiera cu o mașină de ocazie pe la punctul de trecere de la Nădlac.

în data de 21 octombrie 2008, inculpații au vândut drogurile de risc investigatorului acoperit contra sumei de 4500 euro, procedând în mod absolut identic în ceea ce privește tranzacția în sine și modalitatea de introducere a rezinei de cannabis în țară, ca și data precedentă.

Inculpații au fost foarte bucuroși că nu s-a întâmplat nimic, sunându-l și comunicându-i acest lucru și inculpatului D.A., pe care l-au asigurat că vor putea vinde o cantitate foarte mare clientului, respectiv investigatorului acoperit.

Dintr-o bucată de hașiș, inculpatul A. a rupt un fragment de câteva grame.

în cursul aceleiași zile, la ora 18:46:00, inculpatul A. a contactat pe învinuitul B.G.C., comunicându-i că a doua zi se va întâlni cu el la București și îi va aduce acel fragment de hașiș pentru a vedea dacă acesta reușește să vândă astfel droguri în București (filele 197-198).

A doua zi, în data de 22 octombrie 2008, inculpatul A. s-a întâlnit cu învinuitul B.G.C. la restaurantul B. din București, situat lângă hotelul S., ocazie cu care inculpatul i-a înmânat învinuitului bucățica de hașiș învelită într-o folie transparentă de la un pachet de țigări.

învinuitul B.G.C. îi cunoștea de mai mult timp pe doi frați de origine irakiană stabiliți în București, pe nume A.F.S.A.A. și F.S.H. și din discuțiile purtate cu aceștia aflase că învinuitul F. S.H. este interesat să cumpere droguri pe care să le revândă unor cunoscuți din București.

De fapt, în restaurantul B., învinuitul B.G.C. era însoțit de învinuitul F.S.H., printre alte persoane.

Când cei doi învinuiți au plecat din local spre Otopeni, primul i-a înmânat celui de-al doilea bucățica de hașiș primită de la inculpatul A., înțelegerea dintre cei doi fiind ca învinuitul irakian să o prezinte clienților săi, pentru ca aceștia să vadă dacă sunt mulțumiți de calitatea hașiș-ului.

Din declarația învinuitului F.S.H. rezultă că acesta de fapt intenționa să cumpere hașiș pentru consum propriu și că doar îi spusese învinuitului B. că intenționează să îl revândă.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la locuința numitului A.F.S.A.A., s-a prezentat acolo și învinuitul F.S.H. și a predat bucățica de hașiș pe care o avea în autoturismul său, organelor de poliție.

Cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la locuința surorii învinuitului B.G.C., unde acesta locuia, a fost găsit și un pistol pe care învinuitul recunoaște că îl deține de circa 4 ani, cumpărându-l de la o persoană de sex masculin pe care nu o cunoaște.

Din raportul de constatare tehnico științifică din 24 octombrie 2008, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca (filele 306-309), rezultă că drogul vândut investigatorului sub acoperire este rezină de cannabis, fiind în cantitate de 982,5 grame.

Din raportul de constatare tehnico științifică din 03 noiembrie 2008, întocmit de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca (filele 335-339), rezultă că drogul vândut investigatorului sub acoperire este rezină de cannabis, fiind în cantitate de 1,5 grame.

Din raportul de constatare tehnico științifică din 31 octombrie 2008, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Hunedoara (filele 409-413), rezultă că revolverul marca O. 38, fără serie, de calibru 9 mm K, este în stare de funcționare și face parte din categoria armelor neletale, destinate startului în competiții sportive.

4. La câteva zile, inculpații români s-au deplasat din nou în Italia, i-au dat inculpatului D.A. suma de 3000 euro, împărțind între ei diferența de 1500 euro. Inculpatul italian le-a spus celorlalți că este dispus să vândă 10 kilograme de hașiș la prețul de 4000 euro/kilogram, comunicându-le în același timp că este hotărât să se deplaseze el însuși în România, neavând suficientă încredere că inculpații români se vor întoarce cu suma de 30.000 euro, care era partea lui, conform înțelegerii.

în după amiaza zilei de 25 octombrie 2008, inculpații au plecat spre România, inculpatul A. în autoturismul său împreună cu inculpatul L., iar inculpatul D.A. conducând un autoturism C., împrumutat de la o cunoștință de a sa.

Pe tot timpul transportului, drogurile s-au aflat în autoturismul V.W.P., bucățile de hașiș fiind ascunse în cauciucul roții de rezervă. înainte de punctul de trecere a frontierei de stat a României de la Nădlac, inculpatul A. a coborât din autoturismul său și s-a urcat pe locul din dreapta față al autoturismului condus de inculpatul italian, pretextând că a făcut acest lucru pentru ca inculpatul italian să nu adoarmă la volan, întrucât condusese autoturismul pe toată distanța din Italia până acolo și să-i indice drumul în cazul în care va pierde contactul cu autoturismul condus de inculpatul L.

După ce au trecut frontiera de stat a României în aceste condiții, inculpații au oprit într-o parcare din Arad, inculpatul italian D.A. l-a ajutat pe inculpatul A. să taie cauciucul roții de rezervă a autoturismului V.W.P., au scos drogurile pe care le-au pus în plase de culoare albă și le-au mutat în autoturismul marca C. împreună cu inculpatul L., inculpatul A. s-a deplasat până în fața hotelului P., unde urma să se întâlnească cu investigatorul acoperit, fiind urmat la distanță mică de inculpatul italian.

Inculpatul L. a rămas acolo, iar inculpatul A. a mers până la o stație P. situată în apropiere, de unde urmărea ceea ce se întâmplă. Inculpatul L. a luat o plasă cu hașiș și a dus-o în hotel, în camera unde îl aștepta investigatorul acoperit, au constatat împreună că erau două kg. de hașiș primind suma de 9000 euro de la investigator.

Inculpatul a pus 1000 euro în buzunarul hainei sale, după care a mers la autoturismul inculpatului italian, i-a predat suma de 8000 euro și a plecat cu o plasă conținând 3 kg. de hașiș în camera unde se afla investigatorul acoperit.

în acel moment, toți inculpații au fost prinși și imobilizați, constatându-se ulterior că în autoturismul inculpatului italian se mai aflau circa 5 kg. rezină de cannabis.

Din rapoartele de constatare tehnico științifică din 27 octombrie 2008, din 27 octombrie 2008 și din 28 octombrie 2008, întocmite de Laboratorul de analiză și profil al drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj Napoca (filele 317-331), rezultă că drogul vândut investigatorului sub acoperire este rezină de cannabis, fiind în cantitate de 9806,7 grame.

în faza de urmărire penală inculpații au recunoscut inițial comiterea faptelor.

Astfel, inculpatul A. a recunoscut faptele comise, arătând că le regretă și descriind în amănunt modul de comitere a acestora.

Inculpații L. și D.A. au recunoscut parțial faptele, astfel inculpatul L. nu a recunoscut faptul că a introdus droguri în țară, fără drept, cu ocazia transporturilor făcute în perioada 13-26 octombrie 2008; iar inculpatul D.A. în data de 27 octombrie 2008, în fața procurorului, a dat declarații complete, conforme realității, după care, în data de 12 decembrie 2008, și-a schimbat total declarația, prin care recunoștea participația sa la comiterea faptelor.

în fața instanței, după ce inițial inculpații au avut o atitudine de recunoaștere parțială - filele 44-47 fond - în ședința publică din data de 04 iunie 2009, inculpații au arătat că doresc să dea o altă declarație, unde au arătat că recunosc faptele comise, descriind în mod amănunțit modul și împrejurările de comitere.

Inculpații A. și L. și-au justificat faptele comise susținând că au o stare materială precară, că nu și-au găsit de lucru în localitatea de domiciliu - Vulcan, respectiv Lupeni - și că sumele mari de bani care proveneau din vânzarea drogurilor i-au atras.

Această stare de fapt a fost reținută pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală precum și în fața instanței de fond, respectiv: rezoluție de disjungere a cauzei - filele 1-2, proces verbal de sesizare din oficiu - fila 3, rezoluții de începere a urmăririi penale și ordonanțe de extindere, schimbare încadrare juridică - filele 4-13, rezoluție delegare lucrător de poliție - filele 14. 385, ordonanță privind numirea unor investigatori sub acoperire - filele 15-17, procese verbale - filele 18, 23, 24, 25, 26-30, 31, 32-33, 34-35, 36-37, 38-60, 61-63, 64-73, 74-75, 76-77, 78, 416; ordonanță privind autorizarea - cu titlu provizoriu - a înregistrărilor de imagini în mediu ambiental - filele 19-20, ordonanță privind autorizarea - cu titlu provizoriu - a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor sau comunicărilor - filele 79-80, cerere de confirmare a ordonanței provizorii din 29 septembrie 2008 și de autorizare pe mai departe a înregistrării de imagini în mediu ambiental - filele 21-22, cerere de confirmare a ordonanței provizorii din 29 septembrie 2008 și de autorizare pe mai departe a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor sau comunicațiilor telefonice - filele 82-84, declarații inculpați - filele 437-445, 448-452, 457-471; declarații învinuiți - filele 432-436, 425-428, declarațiile numitului A.F.S.A.A. - filele 424-428, rezoluții și rapoarte de constatare tehnico-științifică - filele 291-350, 405-415, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice- filele 85-290, procese verbale de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice și ambientale - filele 152-162, procese verbale de percheziții domiciliare - filele 377-384, 386-404, mandate de aducere - filele 417-420, 429-430, cazierele judiciare - filele 431, 436, 447, 456, ordonanță de punere în mișcare a acțiunii penale - filele 472-475, ordonanțe de reținere -filele 475-480, referate cu propunere de arestare și prelungiri - filele 481-485, încheieri penale, minute și autorizații - filele 267-273, 278, mandate de arestare preventivă - filele 487-490-496, ordonanță privind numirea unui interpret autorizat - filele 421-422, 423, 453-454, dovezi de predare-primire bunuri - filele 353-376, delegațiile apărătorilor - filele 435, 446, 455, procese verbale de prezentare a materialului de urmărire penală - filele 498-500 - dosar urmărire penală, declarații inculpați- filele 44-47 dosar fond, 158-160 dosar fond, memoriu inculpat A.N.L. - fila 50 dosar fond, referate de evaluare inculpați - filele 69-78 dosar fond, fișe dactiloscopice A.F.l.S - filele 108-112 dosar fond.

în drept, instanța de fond a reținut că faptele inculpatului A.N.L., care împreună cu ceilalți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut, transportat, oferit, pus în vânzare și vândut droguri de risc, respectiv cantitatea totală de 11.472,2 gr. rezină de cannabis, constituie infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (cinci acte materiale).

Faptele inculpatului A.N.L., care împreună cu inculpatul italian și în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat pe inculpatul L.A.M., să introducă în țară, fără drept, droguri de risc în trei rânduri, respectiv cantitatea totală de 11.471,3 grame rezină de cannabis, constituie complicitate la infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (trei acte materiale).

Faptele inculpatului D.A., care împreună cu ceilalți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut, transportat, oferit, pus în vânzare și vândut droguri de risc, respectiv cantitatea totală de 11.472,2 gr. rezină de cannabis, constituie infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. ( patru acte materiale).

Faptele inculpatului D.A., care împreună cu inculpatul A.N.L. și în baza aceleiași rezoluții infracționale, l-a ajutat pe inculpatul L.A.M., să introducă în țară, fără drept droguri de risc în trei rânduri, respectiv cantitatea totală de 11.471,3 gr. rezină de cannabis, constituie complicitate la infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) rap. la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (trei acte materiale).

Faptele inculpatului L.A.M., care împreună cu ceilalți doi inculpați, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținu transportat, oferit, pus în vânzare și vândut droguri de risc, respectiv cantitatea totală de 11.471,3 gr. rezină de cannabis, constituie infracțiunea de trafic de droguri, prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (trei acte materiale).

Faptele inculpatului L.A.M., care cu ajutorul celorlalți doi inculpați și în baza aceleiași rezoluții infracționale, a introdus în țară, fără drept droguri de risc în trei rânduri, respectiv cantitatea totală de 11.471,3 gr. rezină de cannabis, constituie infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc, fără drept, prev. de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și art. 75 alin. (1) lit. a) C. pen. (trei acte materiale).

în ceea ce privește solicitarea inculpatului A.N.L. prin apărător, de a se dispune achitarea sa în temeiul art. 11 lit. d) rap. la art. 10 lit. e) C. proc. pen., cu trimitere la art. 64 pct. 2 și art. 68 C. proc. pen, întemeiat pe faptul, că toată activitatea infracțională a fost pornită la intervenția investigatorului sub acoperire, aceasta a fost respinsă de instanță.

în acest sens, s-a motivat că inculpatul a avut inițiativă în desfășurarea activității infracționale înainte de a-l cunoaște pe investigatorul sub acoperire astfel, la data de 27 octombrie 2008, inculpatul A.N.L. declară: "în acea perioadă, am ținut legătura și cu un bărbat pe nume B. pe care îl întâlnisem în București și știam că este din Târgu Jiu. Și el era interesat de droguri, astfel că eu am luat o bucățică de câteva grame din drogurile date lui R., pentru că urma să plec la București să o iau de acolo pe fiica concubinei lui A., cu cetățenie rusă. M-am întâlnit în București cu B., i-am dat acea bucățică de hașiș, urmând ca acesta să spună dacă este mulțumit de calitatea drogului și dacă dorește cantități mai mari", iar la data de 11 decembrie 2008, mai declară: "La sfârșitul lunii septembrie 2008, stând de vorbă cu o veche cunoștință, care este taximetrist, am discutat printre altele și despre droguri, iar eu i-am spus că dacă vrea să consume, am eu o bucată de cannabis, pe care i-am arătat-o.

Acest bărbat mi-a spus că ar fi clienți pentru așa ceva, iar eu i-am zis că "există un italian despre care știu că are și de la care aș putea procura" (fila 443 paragraf 4 și fila 445, paragraf 2 și 3, dosar urmărire penală).

în fața instanței, inculpatul a mai menționat că: "Recunosc că i-am spus unui prieten din Târgu Jiu că am de vânzare un gram de hașiș" (fila 158 dosar fond).

Au fost apreciate ca relevante în acest sens înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul A. cu diferite persoane, fixate pe suport tip CD, prin care inculpatul a contactat pe numiții C., B. și A. pentru a afla dacă sunt interesați de droguri și doar după aceste demersuri a apelat la investigatorul sub acoperire (filele 134-135, 136, 139, 144-145, 137-138 dosar urmărire penală).

în ceea ce privește aplicarea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului A.N.L., instanța a considerat solicitarea întemeiată.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpaților instanța a avut în vedere prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) și în special: gravitatea faptelor comise, implicațiile pe care faptele de acest gen le generează asupra societății, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social al faptelor, împrejurările concrete de comitere și persoana inculpaților.

Astfel, instanța a reținut faptul că toți inculpații au recunoscut comiterea faptelor și au ajutat organele de urmărire penală pentru a contura starea de fapt reținută, dar și încercarea de a denatura adevărul în fața instanței, după care au revenit asupra acestei încercări, detaliind și descriind în concret comiterea acestora.

De asemenea, instanța a reținut și starea materială precară a inculpaților L. și A., faptul că L. și D.A. nu sunt cunoscuți cu antecedente penale în România, iar inculpatul A. a suferit mai multe condamnări pentru infracțiuni de furt calificat, dar nu este recidivist și că inculpații L. și A. sunt întreținători de familie - primul având un minor, iar cel de-al doilea doi minori, fapt pentru care consideră că se pot reține în favoarea acestora prevederile art. 74 lit. c) C. pen., referitoare la aplicarea de circumstanțe atenuante.

Cererea formulată de reprezentantul M.P. - D.I.I.C.O.T. Biroul Teritorial Hunedoara de aplicare față de inculpatul D.A. a prevederilor art. 117 C. pen., referitoare la expulzarea acestuia, a fost considerată neîntemeiată.

Raportat la persoana inculpatului, cetățean european, precum și la practica Curții Europene de Justiție, s-a constat că măsura expulzării se poate dispune în situația în care există motive ce aduc atingere ordinii publice, siguranței publice sau sănătății publice, iar aceste motive trebuie să fie generate exclusiv de conduita persoanei pentru care se pune problema expulzării.

S-a reținut că art. 3 alin. (1) și (2) din Directiva 64/221, prevede în mod expres:

"1. Măsurile de ordine publică sau de siguranță publică trebuie să se întemeieze exclusiv pe comportamentul personal al individului care face obiectul acestora.

2. Simpla existență a unor condamnări penale nu poate constitui în mod automat temei pentru luarea acestor măsuri".

Prin urmare, simpla solicitare de expulzare fără a se invoca și dovezi, un motiv pertinent, raportat la persoana inculpatului D.A., s-a apreciat că nu poate conduce la aplicarea acestei măsuri.

în baza dispozițiilor art. 350 alin. (1) C. proc. pen., instanța a mențin starea de arest a inculpaților, iar potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), a dedus din pedeapsă perioada de timp executată în reținere și arestare preventivă de la 26 octombrie 2008 până la 26 iunie 2009.

în baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea cantității de 10.737 g rezină de cannabis, aflată la Camera de Corpuri Delicte, Droguri și Precursori din cadrul I.G.P.R. București, iar în baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., inculpații A.N.L. și D.A. au fost obligați la plata sumei de câte 3220 lei și de 2666,6 euro fiecare (sau contravaloarea în lei a acestei sume, la data rămânerii definitive a hotărârii), iar inculpatul L.A.M. la plata sumei de 3420 lei și de 2666,6 euro (sau contravaloarea în lei a acestei sume, la data rămânerii definitive a hotărârii), cu titlu de cheltuieli judiciare către stat (3000 lei și 8000 euro din faza de urmărire penală și 660 lei din faza de judecată).

împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara și inculpații A.N.L., L.A.M. și D.A.

în apelul său, Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Hunedoara a solicitat desființarea în parte a sentinței atacate și, în rejudecare, pronunțarea unei noi soluții în care să se îndrepte aspectele de nelegalitate invocate precum și să se aplice o pedeapsă orientată spre maximul special.

Criticile de nelegalitate aduse de parchet hotărârii au fost următoarele:

- consemnarea greșită în dispozitivul hotărârii a reținerii în sarcina inculpaților a infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în condițiile în care infracțiunea prevăzută de textul de lege susmenționat este aceea de introducere în țară de droguri de risc fără drept;

- neindicarea circumstanței agravante pe care a intenționat să o rețină în sarcina inculpaților L.A.M. și D.A., respectiv a lit. a);

- omisiunea instanței de a dispune în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 distrugerea drogurilor confiscate.

Criticile de netemeinicie au vizat:

- aplicarea unor pedepse prea mici raportat la gradul de pericol social al faptelor și la antecedentele inculpaților;

- respingerea cererii de expulzare în privința inculpatului D.A.

Apelantul A.N.L., prin avocat, a solicitat în principal achitarea sa, în temeiul art. 11 lit. a) rap la art. 10 lit. e) C. proc. pen. cu trimitere la dispozițiile art. 64 pct. 2 și 68 C. proc. pen. în subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei aplicate, prin reținerea de circumstanțe atenuante, avându-se în vedere atitudinea sinceră avută pe durata cercetării judecătorești.

în susținerea cererii principale, inculpatul a susținut că în însăși conceperea activității infracționale a avut la bază intervenția instigatorului sub acoperire care i-a promis sume considerabile de bani. De asemenea, continuarea activității infracționale s-a realizat sub influența acestor investigatori care au provocat săvârșirea infracțiunilor.

Inculpatul a solicitat exonerarea sa de plata cheltuielilor judiciare, în ipoteza achitării sale, ori diminuarea cuantumului acestora în măsura dovedirii lor.

Apelantul L.A., prin avocat, a solicitat în principal, desființarea sentinței penale atacate și achitarea sa, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar în subsidiar, reducerea cuantumului pedepsei aplicate. A susținut că din probele administrate nu rezultă că ar fi săvârșit fapta și că raportat la circumstanțele săvârșirii faptei și circumstanțele personale, pedeapsa de 4 ani aplicată este prea mare. în ce privește latura civilă, a solicitat obligarea la plata cheltuielilor judiciare în măsura în care acestea sunt dovedite.

Apelantul D.A., prin apărător, a solicitat admiterea apelului și, în principal, achitarea în ce privește săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri și în subsidiar, reducerea pedepsei aplicate. Cu privire la latura civilă a cauzei a solicitat cenzurarea obligației de plată la despăgubiri.

în dezvoltarea motivelor de apel, a susținut că activitatea sa infracțională a fost determinată de conduita investigatorului sub acoperire și a solicitat să se dea o mai mare eficiență criteriilor de individualizare a pedepselor aplicate, având în vedere că nu se poate face abstracție de participarea concretă și individuală a acestuia la săvârșirea infracțiunilor.

Prin Decizia penală nr. 67/ A din 10 septembrie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia s-a admis apelul declarat de D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Hunedoara împotriva sentinței penale nr. 206 din 26 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosarul penal.

A fost desființată sentința penală atacată numai sub aspectul omisiunii indicării textului de lege a circumstanțelor agravante reținute în sarcina inculpaților L.A.M. și D.A., a omisiunii aplicării dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și a luării măsurii de siguranță a expulzării inculpatului D.A. și procedând la o nouă judecată, în aceste limite:

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 75 lit. a) C. pen. în ce-i privește pe inculpații L.A.M. și D.A.

în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus distrugerea cantității de 10.737 gr. rezină de cannabis confiscată.

în baza art. 117 alin. (3) C. pen. s-a dispus luarea față de inculpatul D.A. măsura de siguranță a expulzării, după executarea pedepsei aplicate, în condițiile în care sancțiunile vor fi executate pe teritoriul României.

Au fost menținute toate celelalte dispoziții ale hotărârii penale atacate.

în baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților.

în baza art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) s-a dedus din pedepsele aplicate duratele executate, începând cu 26 octombrie 2008, la zi.

Au fost respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații A.N.L., L.A.M. și D.A. împotriva aceleiași hotărâri penale.

în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare.

Pentru a decide astfel, instanța de prim control judiciar a apreciat că instanța de fond a reținut o corectă stare de fapt.

Probele administrate în cauză, respectiv : ordonanță privind numirea unor investigatori sub acoperire filele 15-17, procese verbale - filele 18, 23, 24, 25, 26-30, 31, 32-33, 34-35, 36-37, 38-60, 61-63, 64-73, 74-75, 76-77, 78, 416 declarații învinuiți - filele 432-436, 425-428, declarațiile numitului A.S.A.A. - filele 424-428, rezoluții și rapoarte de constatare tehnico-științifică - filele 291-350, 405-415, procese verbale de redare a convorbirilor telefonice - filele 85-290, procese verbale de interceptare și înregistrare a convorbirilor telefonice și ambientale - filele 152-162, procese verbale de percheziții domiciliare - filele 377-384, 386-404, declarațiile inculpaților - filele 44-47 dosar fond, 158-160 dosar fond, memoriu inculpat A.N.L. - fila 50 dosar fond relevă starea de fapt în maniera în care a fost prezentată de instanța de fond astfel că nu se impune reiterarea ei în cuprinsul considerentelor instanței de apel.

Astfel, instanța de apel a reținut că inculpații, în baza aceleași rezoluții infracționale, în perioada septembrie 2008 - 25 octombrie 2008, au introdus în țară, fără drept, droguri de risc și au deținut, transportat, oferit, pus în vânzare și vândut droguri de risc.

Inculpații nu au contestat în motivele de apel starea de fapt așa cum a fost reținută de către prima instanță. Este de menționat, în acest sens, că toți inculpații audiați în fața instanței de apel au declarat că își mențin ultimele declarații date în fața instanței de fond, respectiv cele de la filele 158, 159 și 160 din dosarul Tribunalului Sibiu.

Singurele precizări pe care inculpații le-au făcut, precum și singurele critici ale acestora, s-au referit la rolul pe care investigatorul sub acoperire l-a avut în derularea activității infracționale. în această privință toți inculpații au ținut să sublinieze că nu ar fi desfășurat activitatea infracțională dacă nu ar fi fost îndemnați și stimulați de către investigator și în consecință au solicitat să se facă în cauză aplicarea dispozițiilor art. 64 alin. (2) și art. 68 alin. (2) C. proc. pen.

Instanța de apel a reținut că susținerile inculpaților sunt nefondate. S-a constatat că, din ansamblul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței de fond (declarațiile inculpatului A.N.L. - fila 443 alin. (4) și fila 445 alin. (1) și (2) dosar urmărire penală și fila 158 dosar fond) rezultă fără dubiu că activitatea infracțională a inculpatului era în derulare la momentul în care investigatorul sub acoperire a început să desfășoare activitatea de cercetare specifică. Astfel, inculpatul recunoaște că a propus spre consum unei cunoștințe - șofer de taxi - droguri și s-a oferit să îi procure o cantitate mai mare de la un italian, deoarece acesta s-a arătat interesat de vânzarea drogurilor. De asemenea, din cuprinsul declarațiilor se relevă și faptul că inculpatul avea legături cu o persoană pe care o cunoscuse în București și căreia intenționa să îi vândă droguri în cantități mai mari, în situația în care ar fi fost interesat de acestea.

Cuprinsul transcrierilor înregistrărilor convorbirilor telefonice relevă, de asemenea, că inculpatul nu a traficat droguri, așa cum încearcă să acrediteze, la îndemnul și solicitarea investigatorului acoperit ci, a desfășurat această activitate independent de conduita acestuia. Astfel, inculpatul a contactat telefonic mai multe persoane - C., B., A. - cărora le-a oferit spre vânzare droguri - fila 134- 135, 136, 139, 144- 145, 137- 138. Din datele consemnate în cuprinsul proceselor verbale de transcriere a înregistrărilor convorbirilor telefonice rezultă că în data de 14 octombrie 2008, înainte de a-l contacta pe investigatorul sub acoperire pentru a-i propune cumpărarea drogurilor inculpații au discutat cu ceilalți potențiali cumpărători, discuțiile cu aceștia având loc, în data de 14 octombrie 2008 la orele: 11:13:43 cu C., 14:17:58 cu B., 14:20:05 cu A. și abia la 14:48:58 cu investigatorul acoperit. în consecință susținerile inculpaților în sensul că transporturile ulterioare primei traficări s-au realizat doar la cererea și insistențele investigatorului acoperit și că fără acestea ei nu ar mai fi continuat aducerea de droguri în țară și traficarea lor sunt neîntemeiate. Convorbirile efectuate demonstrează nu numai că traficul de droguri nu s-a realizat ca urmare a inițiativei investigatorului ci și că acesta nu era perceput de către inculpați ca unic ori principal cumpărător, devreme ce nu a fost primul contactat în vederea valorificării drogurilor. în sprijinul acestei susțineri este și convorbirea telefonică purtată între inculpatul A.N.L. și numitul B. în data de 14 octombrie 2008 la ora 16:05 când îi solicită potențialului cumpărător un răspuns, îi comunică prețul, "o sută de euro pe bucată" și îl asigură că produsul este de foarte bună calitate "Cum să fie mult dacă-i 100%." - fila 144 dosar urmărire penală. Mai târziu, la ora 23:35:02 în aceeași zi potențialul cumpărător îl contactează pe inculpat cu care negociază prețul, B. afirmând că nu poate să cumpere, deoarece prețul este prea mare " Ce să zic, vorbii, vorbii cu omu și zîse că-i mare prețu așa, știi?." în acest context inculpatul susține că nu este nici o problemă deoarece ".,am vreo patru locuri unde să mă duc." - filele 154-155 dosar urmărire penală. în aceeași convorbire inculpatul își afirmă interesul pentru a desfășura activitatea infracțională cu caracter de continuitate: "Nu știu frate pe mine nu mă interesează, ce, cine ce face io le.io iau de acolo, aduc acolo și vreau să fac treabă tot timpu la cine dau, înțelegi?"

în consecință, s-a constatat că susținerea inculpaților în sensul că agenții sub acoperire au acționat ca și agenți provocatori și că au determinat "intenția criminală" este nefondată. Este pe deplin dovedit în cauză că agenții sub acoperire au intervenit în desfășurarea activității infracționale în moment ce ea era în curs de derulare, hotărârea infracțională era consolidată și inculpații își constituiseră un mod de operare și o rețea proprie de trafic.

Față de aceste aspecte, s-a apreciat că cererea inculpaților apelanți de a se constata incidente în cauză dispozițiile art. 68 alin. (2) C. proc. pen. este nefondată.

De asemenea, s-a reținut că sunt neîntemeiate și cererile subsidiare ale inculpaților având ca obiect reducerea cuantumului pedepselor aplicate. Raportat la gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților, trafic de droguri de risc, cantitatea de droguri traficată 10.737 gr., gradul de risc pe care astfel de infracțiuni îl reprezintă pentru societate, dar și la conduita procesuală a acestora - recunoașterea săvârșirii faptelor chiar dacă după o conduită inițială oscilantă și situația personală, instanța de fond a procedat la o corectă individualizare judiciară a pedepselor. în stabilirea unor pedepse orientate sub minimul special, instanța a avut în vedere colaborarea inculpaților cu organele judiciare, atitudinea lor sinceră din timpul procesului penal, situația materială și familială a inculpaților L. și A. - faptul că sunt întreținători de familie și că inculpații L. și D. nu au antecedente penale. în considerarea acestor elemente instanța de fond a reținut în favoarea inculpaților circumstanțe atenuante. O reducere mai semnificativă a pedepsei aplicate ar avea drept consecință minimalizarea gradului de pericol social al faptelor săvârșite cu consecințe negative în planul realizării scopului pedepsei, astfel cum este el reglementat de art. 52 C. pen.

în ceea ce privește modul de obligare a inculpaților la plata cheltuielilor judiciare în primă instanță, s-a reținut că această măsură a fost corect dispusă de instanța de fond în temeiul dispozițiilor cuprinse în rechizitoriu. Modul în care inculpații au profitat de pe urma săvârșirii infracțiunilor este irelevant în privința stabilirii cheltuielilor judiciare în sarcina acestora. Este de menționat că inculpații au făcut referire în apel, în mod eronat la despăgubiri civile, când în fapt apelul lor viza cheltuielile judiciare. De altfel, instanța de fond nici nu a dispus obligarea acestora la plata vreunei despăgubiri civile.

Cu privire la recursul parchetului, instanța de apel a constatat că acesta este fondat în parte.

Astfel, s-a apreciat că sunt întemeiate criticile referitoare la omisiunea indicării textului de lege a circumstanțelor agravante reținute în sarcina inculpaților L.A.M. și D.A., a omisiunii aplicării dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și a luării măsurii de siguranță a expulzării inculpatului D.A.

Instanța de fond, când a procedat la încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpații L.A.M. și D.A., deși a reținut existența circumstanțelor agravante a omis să le indice în concret, respectiv a făcut referire doar la dispozițiile art. 75 alin. (1) C. pen. fără să arate ce circumstanță agravantă se impune a fi reținută, respectiv fără să facă referire la lit. a) a alineatului menționat - "săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună".

Cu privire la critica referitoare la omisiunea instanței de a dispune în baza art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 distrugerea drogurilor confiscate s-a reținut că este întemeiată pentru următoarele motive:

Potrivit dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Legea nr. 143/2000:

"Art. 18 - (1) Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug. Păstrarea de contraprobe este obligatorie.

(2) Sunt exceptate de la distrugere:

a) medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unităților spitalicești, după avizul prealabil al Direcției farmaceutice din cadrul M.S.;

b) plantele și substanțele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie, în funcție de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat să le utilizeze ori să le exporte;

c) unele cantități corespunzătoare, care vor fi păstrate în scop didactic și de cercetare științifică sau au fost remise instituțiilor care dețin câini și alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea și menținerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozițiilor legale.

Cum drogurile confiscate de la inculpați nu se încadrează în categoriile exceptate de art. 18 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 în mod nelegal instanța de fond a omis să dispună distrugerea acestora.

în ceea ce privește critica referitoare la consemnarea greșită în dispozitivul hotărârii a reținerii în sarcina inculpaților a infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, în condițiile în care infracțiunea prevăzută de textul de lege susmenționat este aceea de introducere în țară de droguri de risc fără drept, s-a reținut că aceasta este corectă sub aspectul constatării înserării eronate a denumirii infracțiunii ca infracțiunea de trafic de droguri, însă instanța de apel a apreciat că în cauză ne aflăm în prezența unei erori materiale evidente, eroare care nu impune desființarea hotărârii și care poate fi îndreptată de instanța de fond în procedura prevăzută de art. 195 C. proc. pen. Din modul în care a fost reținută starea de fapt și din încadrarea juridică dată, rezultă fără dubiu că instanța a avut în vedere atunci când a pronunțat hotărârea de condamnare pentru temeiul prevăzut de art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc fără drept.

S-a reținut că în mod eronat instanța de fond a respins cererea de expulzare a inculpatului D.A.

Potrivit dispozițiilor codului penal:

"Art. 117 - Expulzarea

Cetățeanului străin care a comis o infracțiune i se poate interzice rămânerea pe teritoriul țării.

Dispoziția alineatului precedent se aplică și persoanei fără cetățenie care nu are domiciliu în țară.

în cazul în care expulzarea însoțește pedeapsa închisorii, aducerea la îndeplinire a expulzării are loc după executarea pedepsei.

Persoanele prevăzute în prezentul articol nu vor fi expulzate dacă există motive serioase de a se crede că riscă să fie supuse la tortură în statul în care urmează a fi expulzate."

Dispozițiile art. 117 prevăd o măsură de siguranță aplicabilă cetățenilor străini în scopul prevenirii săvârșirii de către aceștia de alte infracțiuni pe teritoriul țării noastre. Având în vedere natura deosebit de gravă a infracțiunii săvârșite de inculpat, traficul de droguri de risc, luarea acestei măsuri era pe deplin întemeiată. Conduita inculpatului, care s-a implicat în activități de trafic de droguri cu caracter transfrontalier relevă pericolul social pe care îl prezintă acesta și justifică luarea acestei măsuri chiar din perspectiva art. 3 alin. (1) din Directiva 64/221.

Instanța de apel a reținut că, prin măsura expulzării inculpatului nu exsită riscul ca acesta să fie supus la tortură în statul în care urmează a fi expulzat. Statul în care urmează să fie expulzat inculpatul este statul acestuia de origine, Italia, stat membru al U.E.

Potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România "Sunt considerate țări sigure de origine statele membre ale U.E., precum și alte state stabilite, la propunerea Oficiului Național pentru Refugiați."

în ceea ce privește critica de netemeinicie referitoare la greșita individualizare judiciară a pedepselor, de către instanța de fond, s-a apreciat că aceasta este nefondată. Așa cum s-a arătat și în analiza apelului declarat de inculpați și pentru aceleași considerente care nu se impun a fi reiterate, instanța de apel a considerat că pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate prin raportare atât la gravitatea faptelor săvârșite cât și la persoana inculpaților.

împotriva deciziei instanței de apel, în termen legal, a declarat recurs inculpatul A.N.L., care, prin concluziile orale puse de apărător, în dezbateri, fără a menționa vreun caz de casare, a reluat solicitările formulate și în fața instanței de apel, respectiv, în principal, de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., iar în subsidiar de reindividualizare a pedepsei prin reținerea de circumstanțe atenuante.

înalta Curte, examinând cauza sub aspectul motivelor de recurs invocate - care vor fi analizate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 18 și, respectiv, pct. 14 C. proc. pen. - precum și din oficiu, conform art. 3859alin. (3) C. proc. pen., constată că recursul este nefondat, urmând a fi respins, pentru considerentele următoare:

Din probele administrate în cauză, care au fost analizate în detaliu de ambele instanțe, rezultă fără echivoc că inculpatul A.N.L. se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) și complicitate la infracțiunea de introducere în țară de droguri de risc fără drept, prevăzută de art. 26 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 48 NCP) raportat la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP) pentru care a fost condamnat.

Solicitarea inculpatului de a fi achitat, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen., prin aplicarea dispozițiilor art. 64 pct. 2 și art. 68 alin. (2) C. proc. pen., formulată atât în fața instanței de fond cât și în fața instanței de apel, a fost respinsă în mod corect, nerezultând că în cauză au fost folosite mijloace de probă obținute ilegal sau că inculpatul ar fi fost determinat în comiterea faptelor de către investigatorul sub acoperire.

Probațiunea administrată în cauză relevă că, la data când investigatorul sub acoperire a început să desfășoare activități specifice, activitatea infracțională a inculpatului era în derulare, investigatorul acționând doar pentru surprinderea în flagrant, relevante în acest sens fiind înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpatul A.N.L. cu diferite persoane - din care rezultă că acesta a contactat mai întâi pe numiții C., B. și A. pentru a afla dacă sunt interesați de droguri și doar după aceea a apelat la investigatorul sub acoperire (filele 134-135, 136, 139, 144-145, 137-138 dosar urmărire penală) - precum și declarațiile date de acest inculpat (fila 443 alin. (4) și fila 445 alin. (1) și (2) dosar urmărire penală și fila 158 dosar instanță fond).

înalta Curte nu poate admite nici solicitarea recurentului inculpat de reindividualizare a pedepsei aplicate, cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859pct. 14 C. proc. pen. nefiind incident în cauză.

Conform prevederilor art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), care reglementează criteriile generale de individualizare la stabilirea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a C. pen., de limitele de pedeapsă fixate de partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Atingerea dublului scop, preventiv și educativ al pedepsei, este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului, pe de o parte, și durata sancțiunii și natura sa, pe de altă parte.

înalta Curte constată că pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului este judicios individualizată, în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP), instanța de fond reținând corect în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) C. pen., dând eficiență dispozițiilor art. 76 C. pen., având în vedere atitudinea sinceră avută pe parcursul procesului penal.

Astfel, pedeapsa aplicată inculpatului este de natură să realizeze scopul prevăzut de art. 52 C. pen., neimpunându-se reducerea acesteia, față de gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite și de antecedentele penale ale acestuia.

Pentru considerentele expuse, înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul A.N.L.

Conform art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (3) C. proc. pen., combinat cu art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP), din pedeapsa aplicată se va deduce durata reținerii și arestării preventive a inculpatului.

în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare, conform dispozitivului.

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 3951/2009. Penal