ICCJ. Decizia nr. 4223/2009. Penal. înlocuirea măsurii preventive (art. 139 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 4223/2009
Dosar nr. 9269/1/2009
Şedinţa publică din 16 decembrie 2009
Deliberând asupra recursului, se reţine:
Prin încheierea din şedinţa publică de la data de 18 noiembrie 2009 Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondată, cererea de încetare a obligaţiei impuse în temeiul art. 1451 alin. (2) combinat cu dispoziţiile art. 145 alin. (11) şi (12) lit. c) C. proc. pen. de a nu se lua legătura cu inculpatul G.R.I., dispusă prin încheierea de şedinţă din 15 iunie 2009 a Curţii de Apel Suceava, formulată de inculpatul G.A. prin apărătorii aleşi. S-a motivat că, de la data rămânerii definitive a încheierii din 10 iunie 2009 nu a intervenit nicio modificare în situaţia de fapt care a fost dispusă, situaţia familială deosebită invocată nefiind dovedită, iar obligaţiile impuse nu au fost contestate de cel în cauză nici la acel moment şi nici la data de 29 iunie 2009 când a fost soluţionată o cerere similară.
De asemenea, s-a apreciat că nu are nicio relevanţă faptul că inculpatul G.R.I. nu se află sub incidenţa unei obligaţii asemănătoare.
În termen legal, inculpatul G.A. a exercitat calea ordinară de atac a recursului, criticând încheierea pentru netemeinicie întrucât G.R.I. este fratele său, iar măsura restrictivă de libertate este de natură a le vătăma viaţa privată, neputându-şi acorda ajutor şi sprijin reciproc, pe lângă faptul că nu se pot îngriji de mama lor, G.M., grav bolnavă.
Pe de altă parte, inculpatul G.R.I., fratele său a fost achitat de către instanţa de fond şi a fost deja audiat de către instanţa de apel.
Şi mai mult, în sarcina fratelui său, inculpat în aceeaşi cauză, nu s-a impus interdicţia de a lua legătura cu el, fiind evidentă inechitatea situaţiei, care poate conduce chiar la revocarea măsurii respective dacă fratele său îl caută şi ia legătura cu el, putând astfel fi acuzat că nu s-a conformat întocmai obligaţiei instanţei.
Analizând actele şi lucrările cauzei, încheierea recurată în raport cu criticile formulate, precum şi din oficiu, sub toate aspectele de fapt şi de drept - conform dispoziţiilor art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. - Înalta Curte constată că recursul este fondat pentru motivele ce vor fi expuse în continuare.
Prin încheierea din şedinţa publică de la data de 10 iunie 2009 aşa cum a fost îndreptată eroarea materială prin încheierea din 15 iunie 2009, Curtea de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, s-a apreciat că inculpatul nu mai prezintă pericol pentru ordinea publică, nu mai crează o stare de nelinişte şi incertitudine în comunitatea din care face parte, nu zădărniceşte aflarea adevărului, nu se sustrage cercetării penale şi nu este predispus la alte fapte cu conotaţie penală.
Pe de altă parte a fost avută în vedere şi starea de sănătate a inculpatului, dar şi impactul stării de arest preventiv a acestuia asupra familiei sale, conform actelor medicale.
Toate aceste aprecieri au justificat înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului cu cea prevăzută de art. 1451 alin. (2) combinat cu art. 145 alin. (11) şi (12) C. proc. pen., fără însă ca instanţa de fond să fi analizat în concret de ce anumite obligaţii judiciare, cum este cea de a nu lua legătura cu persoanele indicate şi de a nu se apropia de acestea, sunt justificate pentru buna desfăşurare a procesului penal.
Aşa cum reiese din actele medicale, mama celor doi inculpaţi a fost diagnosticată cu boli grave care impun pe lângă tratament şi regim alimentar şi antrenament fizic zilnic. Inculpatul G.A. are trei copii minori, în timp ce inculpatul G.R.I., fratele său, are la rândul său doi copii minori.
Cei doi inculpaţi sunt singurii susţinători ai familiilor lor şi a mamei acestora, tatăl lor, G.I. decedând la data de 7 decembrie 2010.
În urma judecăţii în fond, prin Sentinţa penală nr. 121/D din 5 martie 2008 Tribunalul Cluj, secţia penală, a dispus achitarea inculpatului G.R.I. în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen., sub aspectul infracţiunii prevăzută de art. 13 alin. (1), (2), (3) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 35 NCP), iar în baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. h) C. proc. pen., a încetat procesul penal faţă de acelaşi inculpat pentru infracţiunea prevăzută de art. 180 alin. (2) C. pen., parte vătămată fiind P.N.
În atare condiţii, măsura interdicţiei de a lua legătura şi a se întâlni cu fratele său s-a respins faţă de inculpatul G.A. în consideraţia faptului de a nu influenţa cercetarea judecătorească şi a nu zădărnici aflarea adevărului. Or, din moment ce inculpatul - fratele său a fost achitat, a fost audiat în calea de atac a apelului, scopul interdicţiei contactului dintre cei doi fraţi este evident că a dispărut.
Cum din punct de vedere al umanismului legii procesual penale, a dispoziţiilor art. 136 alin. ultim C. proc. pen., nu se mai justifică interdicţia, decât dacă s-ar dori şicanarea familiei inculpatului, ceea ce nu este admis în legislaţia penală, mai ales că prin legătura de sânge dintre cei doi inculpaţi şi interdicţia impusă este atins inclusiv dreptul la o viaţă familială şi privată, aşa cum este ocrotită prin art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, recursul inculpatului va fi admis în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen. şi înlăturată interdicţia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de inculpatul G.A., împotriva încheierii de şedinţă din 18 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 2511/117/2007, numai în ceea ce priveşte respingerea cererii de încetare a obligaţiei impuse inculpatului G.A. în temeiul ar.1451 C. proc. pen. rap. la art 145 alin. (12) lit. c) C. proc. pen.
Rejudecând în aceste limite:
Admite cererea formulată de inculpatul G.A. şi înlătură obligaţia impusă acestuia de a nu lua legătura şi a nu se apropia de inculpatul G.R.I., măsură ce a fost luată prin încheierea din data de 10 iunie 2009 a Curţii de Apel Suceava, secţia penală şi pentru cauze cu minori, pronunţată în Dosarul nr. 2511/117/2007.
Menţine celelalte dispoziţii ale încheierii recurate.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales în sumă de 50 RON, se va suporta din fondul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 16 decembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 4230/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 4231/2009. Penal → |
|---|
