ICCJ. Decizia nr. 921/2009. Penal. Mandat european de arestare. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 921/2009
Dosar nr. 2372/1/2009
Şedinţa publică din 15 martie 2009
Asupra recursului de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Curtea de Apel Craiova, prin încheierea din 13 martie 2009, pronunţată în dosarul nr. 662/54/2009, în temeiul art. 90 alin. (2) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 222 din 10 noiembrie 2008, a dispus arestarea persoanei solicitate A.A., pe o durată de 4 zile, începând cu 13 martie 2009 până la 16 martie 2009, inclusiv.
Prima instanţă a fost investită cu semnalarea transmisă de C.C.P.I. – B.N.I., în baza mandatului european de arestare emis de autorităţile franceze, Parchetul din Bordeaux, faţă de persoana solicitată pentru săvârşirea infracţiunii de „violuri comise în grup" şi extorsiune prin violenţă care a produs o incapacitate totală de lucru mai mare de 8 zile, pentru care pedeapsa maximă este de 20 ani închisoare.
În fapt, se reţine că persoana solicitată în ziua de 7 septembrie 2008, în jurul orei 5,30, împreună cu D.L. şi F.P., au întreţinut raporturi sexuale cu numita Q.J. împotriva voinţei acesteia.
După consumarea raporturilor sexuale, persoana solicitată şi ceilalţi participanţi au lovit partea vătămată cu pumnii şi picioarele până când aceasta şi-a pierdut cunoştinţa. În momentul în care partea vătămată şi-a revenit, a constatat că îi fusese sustrasă geanta cu bani şi telefonul mobil.
În raport de gravitatea faptei pentru care s-a emis mandatul european de arestare, instanţa de fond a apreciat că se impune arestarea persoanei solicitate pentru a se preîntâmpina o eventuală sustragere a acesteia de la procedura prevăzută de legea specială în materie.
Împotriva încheierii, în termenul prevăzut de art. 941 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată prin Legea nr. 222/2008, persoana solicitată a declarat recurs solicitând revocarea măsurii arestării, motivat de faptul că nu este autorul pretinsei infracţiuni pentru care s-a emis mandatul european de arestare, întrucât nu a fost niciodată pe teritoriul Franţei.
Examinând recursul, în acord cu dispoziţiile art. 942 alin. (1) din Legea nr. 302/2004 modificată şi completată, Înalta Curte constată nefondată calea de atac.
Faţă de persoana solicitată, s-a luat iniţial măsura reţinerii, ulterior dispunându-se arestarea preventivă pe durată de 4 zile, cu respectarea dispoziţiilor art. 90 alin. (2) din legea privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală cauzei acordându-i-se termen pentru prezentarea mandatului european de arestare, însoţit de traducerea în limba română.
Raportat la gravitatea infracţiunilor pentru care s-a emis de autoritatea judiciară franceză, mandatul european de arestare, instanţa de fond legal, temeinic şi motivat a dispus arestarea persoanei solicitate, măsură de natură să asigure finalitatea procedurilor impuse de lege, care privesc executarea efectivă a deciziei judiciare emisă de Tribunalul de Mare Instanţă Bordeaux – Franţa.
Cât priveşte criticile invocate în recurs, Înalta Curte reţine că acestea exced cadrului procesual, instanţa neputând să facă o examinare a situaţiei faptice, a probelor de vinovăţie a persoanei solicitate, sub aspectul infracţiunilor pentru care s-a emis mandatul european de arestare.
Pe cale de consecinţă, în temeiul art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul va fi respins ca nefondat.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul persoană solicitată va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de recurentul persoană solicitată A.A. împotriva încheierii din 13 martie 2009 a Curţii de Apel Craiova, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurentul persoană solicitată la plata sumei de 600 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 320 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 15 martie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 845/2009. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1001/2009. Penal. Tâlhărie (art.211 C.p.).... → |
|---|
