ICCJ. Decizia nr. 1886/2009. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Fond
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Sentinţa nr. 1886/2009
Dosar nr. 5423/1/2009
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2009
Asupra plângerii de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin ordonanţa nr. 624/P/2008 din 9 aprilie 2009 Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de judecătorul G.N. de la Curtea de Apel Suceava sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. 246 raportat la art. 2481 C. pen., precum şi disjungerea cauzei faţă de reprezentanţii SC T.S. SRL Suceava pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 292 C. pen. şi declinarea cauzei la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Procurorul a reţinut că numita Z.P., în calitate de reprezentant al SC F.F. SRL Suceava, a formulat plângere la data de 15 aprilie 2008 la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava împotriva judecătorului care a pronunţat sentinţa civilă nr. 475 din 16 iulie 1999 în Dosarul nr. 6264/1999 al Tribunalului Suceava.
Constatând că judecătorul reclamat este G.N., care din anul 2002 este în funcţie la Curtea de Apel Suceava prin ordonanţa nr. 99/P/2008 din 8 mai 2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava a fost declinată competenţa de soluţionare a cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Prin plângerea formulată s-a arătat că judecătorul G.N. şi-a încălcat obligaţiile de serviciu cu ocazia soluţionării cauzei civile, sesizând nereguli care ar fi fapte penale.
Astfel, se susţine că prin sentinţa civilă nr. 475 din 16 iulie 1999 a Tribunalului Suceava a fost admisă acţiunea formulată de SC T.S. SRL Suceava în contradictoriu cu A.E.I.Z. - Suceava, constatând dreptul de proprietate al reclamantei pe o suprafaţă de aprox. 5.000 m.p. teren, în baza contractului de vânzare-cumpărare şi a procesului verbal de licitaţie.
Se susţine că soluţia instanţei este abuzivă, judecătorul adoptând-o fără să facă verificările necesare şi astfel a fost nesocotit dreptul de proprietate pe aceeaşi suprafaţă pe care îl avea SC F.F. SRL Suceava, care nici nu a fost parte în proces.
Hotărârea astfel pronunţată a dobândit putere de lucru judecat, nefiind exercitate căile legale de atac în cauză.
În final, litigiul dintre SC F.F. SRL Suceava şi SC T.S. SRL Suceava a fost tranşat irevocabil prin decizia nr. 596 din 26 septembrie 2002 a Curţii de Apel Suceava, secţia comercială, în favoarea SC F.F. SRL Suceava, instanţa constatând că sentinţa civilă nr. 475 din 16 iulie 1999 nu este opozabilă reclamantei SC F.F. SRL Suceava întrucât aceasta nu a fost parte în proces.
În raport de aceste constatări, procurorul a reţinut că legalitatea şi temeinicia sentinţei civile nr. 475 din 16 iulie 1999 nu pot fi examinate decât pe căile de atac prevăzute de lege, neexistând date care să contureze conduita abuzivă a judecătorului.
În cauză plângerea îi viza şi pe reprezentanţii SC T.S. SRL Suceava, pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art. 292 C. pen., constând în neprezentarea situaţiei reale a terenului însă prin aceeaşi ordonanţă s-a dispus disjungerea cauzei şi declinarea competenţei de soluţionare la Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava.
Plângerea petiţionarei Z.P., administrator al SC F.F. SRL Suceava, împotriva ordonanţei nr. 624/P/2008 din 2 aprilie 2009, a fost respinsă prin rezoluţia nr. 909/C/2391/II/2/2009 din 18 mai 2009 a procurorului şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică.
În temeiul art. 2782 C. proc. pen., petiţionara a formulat plângere împotriva ordonanţei de netrimitere în judecată la judecătorul Înaltei Curţi, cerând desfiinţarea soluţiei şi trimiterea cauzei la procuror pentru administrarea de probe şi începerea urmăririi penale.
Verificând ordonanţa atacată pe baza lucrărilor şi materialului din dosarul cauzei, Curtea constată că plângerea este nefondată.
În Dosarul nr. 6264/1999 al Tribunalului Suceava judecătorul G.N. prin sentinţa civilă nr. 475 din 16 iulie 1999 a admis acţiunea reclamantei SC T.S. SRL Suceava împotriva pârâtei A.E.I.Z - Suceava şi a constatat că în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 86 din 20 iunie 1994 şi a procesului verbal de licitaţie nr. 64 din 20 mai 1994 reclamanta a dobândit de la pârâtă dreptul de proprietate pentru suprafaţa de 5.000 m.p., situată în Suceava, Sos. Botoşani Km. 6.
În cauză nu a fost parte SC F.F. SRL Suceava, hotărârea nefiindu-i opozabilă, aşa cum a constatat Curtea de Apel Suceava prin decizia nr. 596 din 26 septembrie 2002.
Litigiul a fost tranşat definitiv şi irevocabil în favoarea SC F.F. SRL Suceava prin sentinţa nr. 509 din 18 aprilie 2002 a Tribunalului Suceava, definitivă şi irevocabilă prin decizia nr. 596 din 26 octombrie 2002 a Curţii de Apel Suceava.
Nici prin plângerea depusă la organul de urmărire penală după 9 ani, nici prin plângerea formulată la instanţă în temeiul art. 2781 C. proc. pen., petiţionara nu a prezentat date din care să rezulte argumente de îndeplinire defectuoasă, cu ştiinţă, a îndatoririlor funcţiei de către magistrat.
Eventualele greşeli ale judecătorului în soluţionarea cauzelor nu reprezintă, prin ele însele, dovezi de exercitare abuzivă a funcţiei, legea prevăzând căile prin care hotărârile pot fi îndreptate.
Nici din materialul administrat în faza actelor premergătoare nu rezultă indicii de săvârşire a vreunei infracţiuni de către magistratul judecător reclamat.
Pe de altă parte, în cauză nu se poate dispune desfiinţarea ordonanţei de neurmărire şi trimiterea cauzei procurorului în vederea începerii urmăririi penale întrucât este incident cazul de împiedicare a punerii în mişcare a acţiunii penale prevăzut de art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., respectiv intervenind prescripţia răspunderii penale, calculată în conformitate cu prevederile art. 122 alin. (1) lit. b) C. pen. şi al cărei curs nu a fost întrerupt.
Într-o astfel de situaţie, în conformitate cu dispoziţiile art. 270 alin. (2) C. proc. pen. şi art. 273 alin. (11) din acelaşi cod, procurorul nu poate dispune nici începerea urmăririi penale, nici reluarea acesteia.
Fapta imputată judecătorului G.N. se pretinde a fi fost săvârşită cu ocazia pronunţării sentinţei civile nr. 475 din 16 iulie 1999, fiind, astfel, împlinit termenul de 10 ani de prescripţie a răspunderii penale.
Faţă de cele ce preced, plângerea petiţionarei SC F.F. SRL Suceava urmează să fie respinsă ca nefondată, cu obligarea acesteia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ş T E
În temeiul art. 51 alin. (3) C. proc. pen., respinge, ca inadmisibilă, cererea de recuzare formulată de domnul avocat C.G., apărător ales al petiţionarei SC F.F. SRL, a domnilor judecători Z.P., C.J., P.G., a doamnei magistrat asistent V.M. şi a domnului procuror C.G.
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petiţionara SC F.F. SRL împotriva ordonanţei nr. 624/P/2008 din 9 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de urmărire penală şi criminalistică, pe care o menţine.
Obligă petiţionara la 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 198 alin. (4) lit. h) C. proc. pen., dispune amendarea cu suma de 500 lei a domnului avocat G.C. din Baroul Bucureşti, pentru conduita ireverenţioasă faţă de membrii completului de judecată şi faţă de procurorul de şedinţă, cu ocazia soluţionării cauzei pe fond.
Măsura amendării se va comunica domnului avocat G.C. prin Baroul Bucureşti.
Cu recurs.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 11 noiembrie 2009.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1884/2009. Penal. Plângere împotriva... | ICCJ. Decizia nr. 1887/2009. Penal. Plângere împotriva... → |
|---|
