ICCJ. Decizia nr. 1019/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
- SECŢIA PENALĂ -
Decizia nr. 1019/2010
Dosar nr.523/32/200.
Şedinţa publică din 17 martie 2010
Asupra recursului penal de faţă,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 184 din 22 decembrie 2009 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie, pronunţată în dosarul nr. 523/32/2009 s-a dispus respingerea ca nefondată a plângerii formulate de petiţionara D.E. împotriva rezoluţiei de neîncepere a urmăririi penale nr. 4/P/2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău.
A menţinut rezoluţia atacată.
A obligat petiţionarul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa de fond a reţinut în fapt următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău în data de 5 septembrie 2009, petiţionara D.E. a solicitat tragerea la răspundere penală a magistratului judecător C.L. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 246 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 297 NCP), art. 249 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 298 NCP), art. 221, art. 263, art. 264 şi art. 291 C. pen., fapte pretins a fi fost săvârşite cu ocazia soluţionării dosarului nr. 7505/180/2007 al Judecătoriei Bacău.
În esenţă, aspectele inserate de petiţionară vizează nesoluţionarea cu celeritate a cauzei, respingerea nejustificată a probelor solicitate, neluarea în considerare a expertizei extrajudiciare depusă de petiţionară prin procuratorul ei, C.D., respingerea nejustificată a obiecţiunilor la expertiză, suplimentarea onorariului de expert fără a fi pus în discuţia prealabilă a experţilor, respingerea nejustificată a probei de cercetare la faţa locului, refuzul de a solicita relaţii, utile cauzei, de la Comisia locală şi reaudierea unui martor, probă care, în opinia petiţionarei, nu are relevanţă în cauză.
Urmare actelor premergătoare efectuate în cauză, procurorul a reţinut că fapta nu există, dispunând în consecinţă neînceperea urmăririi penale în temeiul dispoziţiilor art. 228 alin. (6) C. proc. pen. şi art. 10 lit. a) C. proc. pen.
În motivarea rezoluţiei, procurorul reţine pe de o parte că susţinerile petiţionarei nu au suport probator, iar pe de altă parte cele sesizate au fost verificate anterior, în alte cauze.
Prin rezoluţia nr. 553/II/2/2009 din 10 septembrie 2009 dată de Procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău s-a dispus respingerea plângerii împotriva rezoluţiei reţinând că petiţionara este nemulţumită de probele administrate în cauza care a format obiectul dosarului nr. 7505/180/2007 al Judecătoriei Bacău, însă aceasta are deschisă calea de atac, astfel încât aceste critici pot fi supuse analizei instanţei de control judiciar.
Împotriva rezoluţiei procurorului petiţionara a formulat plângere la instanţa competentă, în conformitate cu prevederile art. 2781 C. proc. pen.
Curtea de Apel Galaţi, reţine în considerentele hotărârii recurate, că interpretarea şi evaluarea probelor administrate este atributul completului de judecată.
Posibilitatea formulării unor plângeri împotriva membrilor completului de judecată care a soluţionat o cauză, reprezintă un drept constituţional al persoanei vătămate, însă aceasta nu echivalează cu exercitarea unui control asupra legalităţii şi temeiniciei soluţiilor pronunţate.
Pe de altă parte, desfăşurarea activităţii de justiţie nu poate fi concepută decât prin independenţa şi autonomia acelora care realizează sau înfăptuiesc justiţia, principiu înscris în legea fundamentală dar şi în Statutul magistraţilor.
Împotriva sentinţei pronunţate de instanţa de fond a declarat recurs petiţionara D.E. solicitând casarea acesteia şi, în cadrul rejudecării, admiterea plângerii şi trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii urmăririi penale.
Înalta Curte, examinând recursul în conformitate cu dispoziţiile art. 38514 alin. (1) C. proc. pen. cu referire la art. 2781 C. proc. pen., constată că acesta este nefondat pentru următoarele motive:
Magistratul judecător C.L. de la Judecătoria Bacău a fost investită cu soluţionarea dosarului civil nr. 7505/180/2007, având ca obiect fond funciar, una dintre părţile litigante fiind petiţionara D.E.
Din conţinutul încheierilor întocmite pe parcursul judecăţii (fila 40-54 dosar urmărire penală) rezultă că magistratul judecător a motivat utilitatea sau concludenţa probelor, respectiv neconcludenţa acestora, dispunând măsurile ce se impun pentru judecarea cauzei.
Ca atare, părţile din proces au avut posibilitatea să formuleze cereri, să invoce excepţii, să motiveze utilitatea, concludenţa şi pertinenţa acestora.
Împrejurarea că unele probe au fost respinse nu constituie un indiciu privind săvârşirea de către magistrat a vreunei fapte penale.
Criticile formulate pot constitui eventual motive de apel sau recurs, astfel încât în cadrul căilor de atac permise de lege, instanţele de control judiciar se pronunţă asupra legalităţii şi temeiniciei unei hotărâri judecătoreşti.
Pe cale de consecinţă Înalta Curte apreciază că atât hotărârea recurată cât şi rezoluţia procurorului sunt la adăpost de orice critică.
Aşa fiind, în temeiul dispoziţiilor art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara D.E. prin procurator C.D., împotriva sentinţei penale nr. 184 din 22 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., obligă recurenta petiţionară la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petiţionara D.E., prin procurator C.D., împotriva sentinţei penale nr. 184 din 22 decembrie 2009 a Curţii de Apel Bacău, secţia penală, cauze minori şi familie.
Obligă recurenta petiţionară la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 17 martie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2647/2010. Penal | ICCJ. Decizia nr. 1029/2010. Penal. Cerere de liberare... → |
|---|
