ICCJ. Decizia nr. 1311/2010. Penal. Menţinere măsură de arestare preventivă. Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 1311/2010
Dosar nr. 2827/1/2010
Şedinţa publică din 6 aprilie 2010
Asupra recursurilor de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 18 martie 2010 pronunţată în Dosarul nr. 39211/3/2009, Curtea de Apel Bucureşti, discutând starea de arest a inculpatelor L.G. şi N.F., în baza art. 160b raportat la art. 3002 C. proc. pen. şi art. 5 pct. 1 lit. a) din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, a menţinut măsura preventivă a arestării.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpatele susţinând în esenţă că datorită vârstei, stării de sănătate şi faptului că nu au intervenit temeiuri noi, menţinerea măsurii arestării nu se mai justifică, astfel că solicită admiterea recursurilor, revocarea măsurii preventive şi punerea lor în libertate.
Recursurile declarate sunt nefondate şi urmează a fi respinse ca atare.
Cele două recurente au parcurs un prim ciclu procesual, ele fiind condamnate prin sentinţa penală nr. 96 din 9 februarie 2010 a Tribunalului Bucureşti, secţia a II-a penală, pentru infracţiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 143/2000, la 6 ani închisoare (L.G.) şi, respectiv 4 ani închisoare (minora N.F.).
În esenţă, prima instanţă a reţinut că în luna iulie 2009 au vândut în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, cantităţi de heroină în amestec cu alte substanţe, investigatorului sub acoperire din cauza penală în care au fost implicate.
Analizând temeiurile care au fost avute la luarea măsurii arestării preventive, Curtea de Apel Bucureşti a constatat că acestea se menţin şi impun în continuare privarea de libertate a inculpatelor.
Încheierea atacată este legală şi temeinică.
Într-adevăr, temeiurile avute în vedere în momentul luării măsurii preventive îşi justifică actualitatea în raport de gravitatea faptelor comise (trafic de droguri de mare risc săvârşit în condiţii agravante, activităţile având un caracter continuat) şi de personalitatea fiecărei inculpate.
Condamnarea în primă instanţă la pedeapsa de 6 şi respectiv 4 ani închisoare determină, în mod rezonabil, convingerea că inculpatele au comis faptele pentru care au fost trimise în judecată, astfel că menţinerea măsurii arestării preventive este legală şi temeinică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpatele L.G. şi N.F. împotriva încheierii din 18 martie 2010 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a II-a penală şi pentru cauze cu minori şi de familie, pronunţată în Dosarul nr. 39211/3/2009 (639/2010).
Obligă recurentele inculpate la plata sumei de câte 200 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 6 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3644/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 3652/2010. Penal → |
|---|
