ICCJ. Decizia nr. 1358/2010. Penal. înşelăciunea (art. 215 C.p.). Recurs
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1358/2010
Dosar nr.2876/1/2010
Şedinţa publică din 9 aprilie 2010
Asupra recursului de faţă;
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 29 martie 2010 Curtea de Apel Galaţi, secţia penală, a luat în examinare apelul declarat de inculpata V.T. împotriva sentinţei penale nr. 449 din 23 octombrie 2009 pronunţată de Tribunalul Galaţi în Dosarul nr. 4077/121/2007.
În timpul şedinţei de judecată, apărătorul inculpatei a invocat neconstituţionalitatea prevederilor art. 215 alin. (3), (4) C. pen. care intră în interdicţie cu dispoziţiile art. 20 din Constituţia României şi art. 11 din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, art. 6 alin. (2) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi art. 11 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.
Analizând excepţia de neconstituţionalitate invocată, sub aspectul admisibilităţii, Curtea de Apel Galaţi nu a constatat existenţa vreunuia din cazurile de inadmisibilitate prevăzute de art. 29 alin. (1), (2) şi (3) din Legea nr. 47/1991, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, textele de lege a căror neconstituţionalitate s-a invocat având o evidentă legătură cu soluţionarea cauzei.
Invocarea dispoziţiilor constituţionale şi a celor privitoare la interzicerea privării de libertate pentru datorii, apare ca nefondată, infracţiunea de înşelăciune neputând fi confundată cu neexecutarea unei obligaţii contractuale.
În baza art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 s-a admis cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 215 alin. (3), (4) C. pen. invocată de inculpata V.T., iar în baza art. 303 alin. (6) C. proc. pen. s-a dispus suspendarea judecării cauzei până la soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
Împotriva încheierii sus-menţionată inculpata V.T. a declarat recurs, solicitând casarea încheierii de şedinţă din 29 martie 2010 şi sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia invocată.
Recursul declarat este inadmisibil.
Art. 29 alin. (6) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale republicată, instituie calea de atac a recursului împotriva încheierilor prin care este respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale, pentru a se decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în faţa instanţei de judecată în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia.
Dând eficienţa textului de lege menţionat care se referă în mod expres la încheierile prin care este respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale şi împotriva cărora există calea de atac a recursului, Înalta Curte trecând la examinarea cauzei constată că prima instanţă respectând formulele de procedură şi dispoziţiile legale în materie prevăzute de lege a pronunţat o hotărâre legală şi temeinică, nesupusă nici unei căi de atac.
În consecinţă, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., recursul inculpatei V.T. va fi respins ca inadmisibil.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., inculpata va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de inculpata V.T. împotriva încheierii din 29 martie 2010 a Curţii de Apel Galaţi, secţia penală, pronunţată în Dosarul nr. 4077/121/2007.
Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul M.J.L.C.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 9 aprilie 2010.
← ICCJ. Decizia nr. 2818/2010. Penal. Iniţiere, constituire de... | ICCJ. Decizia nr. 1360/2010. Penal → |
---|