ICCJ. Decizia nr. 1338/2010. Penal. Plângere împotriva rezoluţiilor sau ordonanţelor procurorului de netrimitere în judecată (art.278 ind.1 C.p.p.). Revizuire - Recurs
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr.1338/2010
Dosar nr.607/45/2009
Şedinţa publică din 8 aprilie 2010
Asupra cauzei penale de faţă;
În baza actelor şi lucrărilor dosarului constată următoarele:
Prin sentinţa penală nr. 114 din 5 noiembrie 2009 Curtea de Apel Iaşi a respins ca inadmisibilă cererea de revizuire formulată de petenta M.G., împotriva sentinţei penale nr. 13 din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi.
A fost obligată petenta M.G. să achite statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunţa această hotărâre instanţa a reţinut că petenta M.G. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinţei penale nr. 13 din 31 ianuarie 2008 a Curţii de Apel Iaşi, definitivă prin Decizia penală nr. 2215 din 19 iunie 2008 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Cererea de revizuire a fost adresată Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care prin Decizia penală nr. 1632 din 4 mai 2009 a trimis-o la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi, în raport de dispoziţiile art. 397 alin. (1) şi art. 399 C. proc. pen.
În procedura efectuării actelor de cercetare, procedură obligatorie potrivit art. 399 C. proc. pen., Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iaşi a formulat concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de revizuire pe temeiul deciziei în interesul Legii nr. 18 din 19 martie 2007 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, sesizând instanţa competentă, potrivit art. 401 C. proc. pen.
Primind cauza spre competentă soluţionare, Curtea a reţinut că prin cererea de revizuire, în fondul ei, este atacată sentinţa penală nr. 13 din 31 ianuarie 2009 a Curţii de Apel Iaşi.
Prin sentinţa penală supusă revizuirii în cauza de faţă, Curtea de Apel Iaşi a respins plângerea petiţionarei M.G. împotriva rezoluţiei nr. 323/P/2007 din 11 iulie 2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Iaşi de neîncepere a urmăririi penale faţă de notarul public C.G.F., de avocat G.P. şi faţă de numiţii M.P. şi R.E. pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215 alin. (1) şi (3) C. pen., art. 289, art. 291 C. pen. şi art. 323 alin. (1) C. pen. Soluţia de respingere a plângerii a fost întemeiată pe dispoziţiile art. 2781 alin. (8) lit. a) C. proc. pen.
Instanţa de fond a considerat că soluţiile pronunţate în temeiul art. 2781 alin. (8) lit. a) şi b) C. proc. pen. nu pot face obiectul revizuirii, deoarece nu s-a rezolvat fondul cauzei, deoarece nu se stabileşte în această etapă procesuală existenţa faptei şi vinovăţiei în accepţiunea art. 345 C. proc. pen.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs revizuenta, considerând că a fost înşelată de către notar şi avocat, aceştia făcându-se vinovaţi de săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 215 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 244 NCP), recursul fiind însoţit de un set de acte.
La termenul de judecată din 08 aprilie 2010, reprezentantul M.P. a invocat excepţia tardivităţii recursului.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, examinând recursul declarat, constată că acesta este tardiv.
Potrivit art. 3853 alin. (1) C. proc. pen. termenul de recurs este de 10 zile, dacă legea nu dispune altfel. Acest termen curge, potrivit art. 3853 alin. (2) raportat la art. 363 alin. (3) C. proc. pen. de la pronunţare pentru partea care a fost prezentă la dezbateri sau de la comunicarea copiei de pe dispozitiv dacă partea nu a fost prezentă.
În speţă, hotărârea atacată a fost pronunţată în ziua de 5 noiembrie 2009, adică în chiar ziua în care avuseseră loc dezbaterile judiciare, la care revizuenta a fost de faţă, împrejurare constatată în partea introductivă a hotărârii, iar recursul a fost declarat la 9 decembrie 2009, cu mult peste termenul de 10 zile prevăzut de dispoziţiile legale.
În raport cu această dată - 9 decembrie 2009 - recursul este tardiv şi va fi respins ca atare, în baza art. 38515 alin. (1) lit. a) teza I C. proc. pen.
Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen. recurenta va fi obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca tardiv, recursul declarat de revizuienta M.G. împotriva sentinţei penale nr. 114 din 5 noiembrie 2009 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Obligă recurenta revizuientă la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 8 aprilie 2010.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2792/2010. Penal. Cerere de transfer de... | ICCJ. Decizia nr. 1349/2010. Penal → |
|---|
