ICCJ. Decizia nr. 144/2010. Penal
Comentarii |
|
1. Tribunalul Suceava, secția penală, prin sentința penală nr. 97 din 26 martie 2009 dată în dosar, a condamnat pe inculpatul O.A.C. (fiul lui M. și N.) pentru săvârșirea infracțiunii de:
- loviri/vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen. la pedeapsa de 5 ani închisoare; în baza art. 83 C. pen. i-a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a executării condamnării anterioare la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2009 republicat, aplicată prin sentința penală nr. 774 din 19 decembrie 2007 a Judecătoriei Suceava, ce a fost alăturată în cumul aritmetic la condamnarea în cauză, în final aplicându-se inculpatului pedeapsa rezultantă totală de 5 ani și 3 luni închisoare.
Conform art. 71 alin. (1) și (2) C. pen., pe durata executării pedepsei amintite, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) teza a II-a și lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
Pe latură civilă, în temeiul art. 14 și 346 C. proc. pen. raportat la art. 998 C. civ. a fost obligat inculpatul la următoarele despăgubiri civile:
a. suma de 1389,28 lei, daune materiale - reprezentând cheltuieli de spitalizare a victimei M.M. pentru perioada 14 martie 2008 - 19 martie 2008 - către partea civilă Spitalul Județean de Urgență S.I.N. Suceava;
b. sumele de 6000 lei daune materiale - reprezentând cheltuieli de înmormântare - și respectiv 20.000 lei daune morale, către părțile civile M.F. - soția victimei și M.M., M.M. și M.I., fii victimei / respectiv suma de 845 lei despăgubiri globale pentru perioada 19 martie 2008 - 27 martie 2009 iar în continuare câte 65 lei lunar prestație periodică pentru fiecare din părțile civile minore M.M., M.M. și M.I., până la majoratul acestora sau intervenirea altei cauze legale de stingeri sau modificarea obligației amintite.
în temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
în fapt, s-a reținut că victima M.M. lucra muncitor necalificat la SC R.M.S.I. București - punct de lucru Suceava, care executa lucrări de construcții în cartierul sucevean G.E. - zona C.; pe timpul zilei acesta lucra pe șantier, iar după orele de program asigura paza materialelor de construcții, sens în care i s-a pus la dispoziție o baracă ce era amplasată în incinta șantierului; în perioada cât a lucrat pe acest șantier, la un bar din apropiere, L.A., a cunoscut - având relații apropiate cu aceștia - inculpatul O.A.C. și martorii P.V.A., H.D.A., care erau invitați și în baraca sus-menționată la petreceri.
în ziua de 14 martie 2008, victima a fost vizitată la locul de muncă de soția acestuia M.F. și cei trei copii minori ai acestora din căsătorie: M., M. și I.; au făcut cumpărături în oraș, au revenit în baracă organizând un grătar la care au invitat pe inculpat și martorii P.A. și H.D.A., ocazie cu care au fost consumate cantități apreciabile de băuturi alcoolice; la un moment dat petrecerea a degenerat victima încercând să-l lovească pe inculpat cu un ibric, conflict spontan aplanat de martori care i-au despărțit, iar inculpatul a fost convins de aceștia să părăsească incinta șantierului; nemulțumit de situația amintită inculpatul a părăsit incinta șantierului adresând insulte victimei, care a plecat în urmărirea acestuia pentru a-i cere explicații.
în stradă, fiind ajuns din urmă de către victimă, inculpatul s-a întors, a călcat-o pe picior, împingând-o de umeri spre înapoi, împrejurare în care aceasta a căzut, izbindu-se cu partea posterioară a capului de ciment, și a rămas inertă; cum victima nu a mai avut nici o reacție, iar din nas și din rana produsă ca urmare a impactului cu planul dur îi curgea sânge, inculpatul, dându-și seama de gravitatea situației, a apelat de pe telefonul său mobil Serviciul de Urgență 112, solicitând prezența unei ambulanțe și a organelor de poliție; imediat după plecarea ambulanței au sosit și lucrătorii de poliție, care au procedat la identificarea persoanelor aflata la locul incidentului.
La scurt timp, victima a fost transportată cu ambulanța la Spitalul de Urgență S.I.N. Suceava, unde aceasta a decedat la data de 19 martie 2008.
Cu prilejul identificării persoanelor aflate la locul faptei, inculpatul a mărturisit organelor de poliție că a avut un conflict spontan cu victima la ieșirea din șantier în stradă, în cursul căruia a împins-o, căzând pe spate, situație consemnată în procesul verbal de constatare încheiat cu această ocazie.
Raportul de necropsie nr. 100/C din 24 martie 2008 (f. 17 - 18 d.u.p.), a concluzionat că moartea victimei M.M. a fost violentă, datorându-se insuficienței cardio-respiratorii acute, consecutivă unui hematom subdural și contuziei și dilacerării cerebrale produse printr-un traumatism cranio-cerebral acut, produse prin cădere și izbire cu un plan dur.
Ulterior efectuării primelor cercetări, cu ocazia audierii în cursul urmăririi penale și cercetării judecătorești inculpatul a revenit la mărturisirea inițial făcută susținând că decesul victimei s-a produs prin autoaccidentare / aflat în urmărirea sa, datorită gradului ridicat de alcoolemie s-a împiedicat și a căzut pe spate suferind traumatismul cranio-cerebral ce i-a cauzat decesul ulterior - situație de fapt în raport cu care a solicitat achitarea în temeiul art. 10 lit. a) C. proc. pen. [susținerile în apărare amintite fiind înlăturate de instanță ca nesincere și având caracter singular în raport cu mărturisirea inițială a inculpatului privind implicarea sa activă în evenimentul tragic ce a avut loc la data de 14 martie 2008/ procesul verbal din 19 martie 2008 întocmit de Biroul de ordine publică din cadrul I.P.J. Suceava - în cuprinsul căruia este consemnată declarația inculpatului că a avut un conflict spontan cu victima în cursul căruia a împins-o iar aceasta a căzut pe spate rămânând nemișcată la sol - în coroborate cu fotografiile judiciar-operative întocmite cu această ocazie / planșe aferente / și concluziile raportului de necropsie atestând moartea violentă a victimei urmare traumatismului cranio-cerebral acut posibil produs prin împingere, cădere și impact cu un plan dur / precum și declarațiile martorului care a participa la evenimentul amintit, infirmând faptul că inculpatul s-ar fi aflat în situație de provocare ori legitimă apărare astfel cum a invocat acesta în cursul procesului penal.
în drept, fapta inculpatului O.A.C., care la data de 14 martie 2008, ca urmare unui conflict spontan și pe fondul consumului de alcool, a împins victima M.M., care a căzut pe spate, lovindu-se de asfalt cu partea posterioară a capului și în urma leziunii produse de acest impact, a decedat la data de 19 martie 2008 la Spitalul județean Suceava, a fost apreciat a realiza elementele constitutive ale infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, prevăzute de art. 183 C. pen.
Pedeapsa aplicată inculpatului în cuantum de 5 ani închisoare cu executare prin privare de libertate a fost stabilită de prima instanță în considerarea poziției nesincere a inculpatului pe parcursul procesului penal, împrejurărilor concrete în care a fost comisă agresiunea fizică preterintenționată de către acesta - violență fizică prin împingere pentru a stopa urmărirea sa de către victimă, rezultatul mai grav constând în decesul acesteia fiind produs din culpă - celelalte date privind situația personală a inculpatului și victimei, care avea trei copii minori în întreținere; din cazierul judiciar al inculpatului a rezultat că a mai fost condamnată anterior la pedeapsa de 3 luni închisoare în condițiile art. 81 C. pen., pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 871din O.U.G. nr. 195/2002, prin sentința penală nr. 774 din 19 decembrie 2007 a Judecătoriei Suceava, rămasă definitivă prin neapelare la data de 04 ianuarie 2008; ca atare în baza art. 83 alin. (1) C. pen., a fost revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 3 luni închisoare, dispunându-se executarea acesteia în cumul aritmetic cu pedeapsa în cauză, în condițiile art. 71, 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.
Acțiunile civile în cauză, au avut ca temei juridic dispozițiile art. 14 și urm. C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ., pe baza cărora - și a elementelor probatorii rezultând din declarațiile martorilor, înscrisuri, acte medicale și medico-legale - inculpatul a fost obligat la daune materiale, morale și prestație periodică lunară potrivit celor arătate în sentință.
Astfel, în cauză s-a dispus emiterea unei adrese la SC R.M.S.I. SRL București - Punctul de lucru Suceava pentru a indica veniturile nete realizate de victimă în perioada ianuarie-martie 2009, iar din răspunsul primit de la SC R.M.S.I. SRL București - Punctul de lucru Suceava (f. 95), a rezultat că victima realiza un venit net lunar în cuantum de 389 lei în perioada ianuarie-martie 2009.
în declarația acesteia M.F. soția victimei a arătat că se constituie parte civilă cu suma de 50.000 lei reprezentând daune materiale și morale / iar copii victimei în vârstă sub 14 ani au arătat că susțin în totalitate cererea de parte civilă a mamei acestora, astfel cum a fost dovedită la cercetarea judecătorească cu declarațiile martorilor L.M. (f. 62 dos.), Z.M. (f. 84 dos.), C.E. (f. 85) și S.l.R. (f. 86) chitanțe reprezentând cheltuieli ocazionate cu înmormântarea victimei (f. 87 dos.).
Coroborând aceste probatorii, instanța a apreciat că cererile părților civile sunt întemeiate pentru sumele de: 6000 lei cheltuieli de înmormântare, 20.000 lei daune morale, 845 lei despăgubiri periodice globale pentru perioada 19 martie 2008 - 27 martie 2009, precum și suma de 65 lei lunar prestație periodică pentru fiecare din cei trei copii minori ai victimei - începând cu data pronunțării hotărârii și până la majoratul acestora sau intervenirea altei cauze legale de stingere sau modificare a obligației amintite.
2. împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul O.A.C. solicitând în principal achitarea în temeiul dispozițiilor art. 345 alin. (3) raportat la art. 11 pct. 2 lit. a) și art. 10 lit. a) C. proc. pen. ["fapta nu există"] iar în subsidiar reținerea în favoarea sa de circumstanțe atenuante prevăzute de art. 73 lit. b) și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. cu consecința coborârii pedepsei sub minimul legal special de 5 ani închisoare potrivit art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen.
în motivarea apelului a arătat că în mod greșit a fost condamnat, atâta timp cât nu există probe certe, sigure și complete care să poată răsturna prezumția de nevinovăție, instanța de fond reținând fără nici o justificare situația de fapt descrisă în actul de acuzare precum și că aceasta nu a reținut apărările sale privind legitima apărare și excesul de apărare prevăzute de art. 44 alin. (2) și (3) C. pen., fără a aduce nici un argument probator în care să le înlăture; în ceea ce privește individualizarea pedepsei a arătat că aceasta este disproporționată în raport de împrejurările în care a fost comisă fapta, impunându-se reținerea stării de provocare și a circumstanțelor atenuante personale cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special prevăzut de lege; referitor la latura civilă a cauzei a arătat că cererea de despăgubiri civile trebuia respinsă în condițiile în care se impunea achitarea sa, sau aceste despăgubiri trebuiau reduse cazul în care se reținea în favoarea sa stare de provocare în care a săvârșit fapta.
Curtea, verificând motivele de netemeinicie și nelegalitate invocate de inculpat - pe baza materialului probator aflat la dosar - a infirmat susținerile acestuia, confirmând în totalitate situația de fapt și celelalte rezolvări juridice adoptate în primă instanță, în temeiul art. 345 alin. (2) rap. la art. 183 C. pen., art. 346,art. 14 și următoarele C. proc. pen.
Susținerile inculpatului în sensul că victima ar fi căzut singură - s-a împiedicat datorită stării avansate de ebrietate în timp ce se afla în urmărirea acestuia - sunt contrazise de recunoașterea acestuia imediat după incident, declarația martorului H.D.A. care a arătat că victima a reușit să ajungă lângă inculpat, fiind împinsă de acesta, în coroborare cu depozițiile în același sens ale martorilor P.V.A., C.S.G. și O.O.I. și constatările actului medico-legal: proiectarea s-a produs pe spate împrejurarea ce atestă că asupra victimei a fost exercitată o acțiune de împingere / fiind dovedită astfel legătura de cauzalitate nemijlocită între agresiunea fizică inițială și decesul victimei ulterior din culpă.
Criticile vizând reținerea legitimei apărări ori a provocării au fost de asemenea înlăturate ca neîntemeiate, în care sens s-a reținut că potrivit dispozițiilor art. 44 alin. (2) C. pen., "este în stare de legitimă apărare acela care săvârșește fapta pentru a înlătura un atac material, direct, imediat și injust îndreptat împotriva sa și care pune în pericol grav persoana celui atacat" sau care - se arată în continuare în alin. (4) al textului de lege amintit - "acela care din cauza tulburării sau temerii a depășit limitele unei apărări proporționale cu gravitatea pericolului și cu împrejurările în care s-a produs atacul"; ori din actele și lucrările dosarului nu rezultă că victima ar fi fost în situația de a realiza un atac material, direct, imediat și injust împotriva inculpatului și care ar fi fost de natură a determina reacția violentă amintită din partea acestuia; nici chiar în condițiile în care anterior acestui moment victima a încercat să-l lovească pe inculpat cu un ibric nu se poate reține că reacția lui ar fi fost justificată, atâta timp cât actul de lovire nu s-a mai materializat din cauza intervenției celorlalți martori; pentru aceleași considerente s-a apreciat că nu sunt întrunite nici condițiile existenței circumstanței atenuante a provocării, prev. de art. 73 lit. b) C. pen.
Pedeapsa aplicată inculpatului a fost considerată a fi în concordanță cu criteriilor generale de individualizare din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) / iar rezolvarea acțiunilor civile în cauză, a avut ca bază legală dispozițiile art. 14,art. 346 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ., cuantumul despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune materiale și morale în concordanță cu probele administrate ori prin aprecierea instanței reprezentând o justă și integrală acoperire prin echivalent a prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale cauzate prin infracțiune.
Ca atare, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie prin Decizia penală nr. 46 din 12 august 2009 a respins ca nefondat recursul inculpatului în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
3. Recursul declarat de inculpat împotriva deciziei amintite, reiterând criticile de nelegalitate și netemeinicie din apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 18 și 14 C. proc. pen., este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.
Este stabilit în speță prin actele medico-legale și celelalte probe administrate pe parcursul procesului penal - inclusiv cu recunoașterea parțială a inculpatului care a fost audiat și în recurs potrivit art. 38514alin. (1) C. proc. pen. fără a contesta legalitatea materialului anterior ori solicita cereri de probe noi în apărare - că la data de 14 martie 2008 între inculpat și victimă M.M. a existat un conflict spontan, pe fondul consumului de băuturi alcoolice cu ocazia unei petreceri în cercul acestora de prieteni constituit ad-hoc "la una mică" în urma căruia în jurul orelor 2000 pe întuneric urmărit de victimă în afara incintei șantierului, și ajuns din urmă de aceasta, inculpatul s-a întors și a călcat-o pe picior, împingând-o de umeri spre spate, determinând "căderea acesteia cu impact occipital paramedian dreapta pe un plan dur" în condițiile stabilite prin anchetă (o suprafață dură de beton) agresiune fizică în urma căreia deși a fost adus la U.P.U. Suceava la ora 2023 cu diag. "TCC cu plagă contuză occipitală, intoxicație etilică" practicându-se intervenție chirurgicală pe 15 martie 2008, datorită insuficienței cardio-respiratorii acute intervenite în contextul cauzal arătat a decedat la data de 19 martie 2008, ora 1425 [faptă ce realizează elementele constitutive ale infracțiunii praeterintenționate de loviri/vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen. întrucât acțiunea violentă de împingere a fost intenționată iar rezultatul mai grav - moartea victimei deși prevăzută, nu a fost urmărit și acceptat de autor, fiind produs din culpă].
Susținerile inculpatului că nu s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiunii amintite și că victima ar fi căzut singură, înainte de a ajunge în locul în care se afla el și martorul H.D.A. sunt contrazise de probele arătate mai sus și chiar de declarația martorului indicat care a arătat că victima a ajuns totuși lângă inculpat. Ulterior incidentului inculpatul a susținut în mod constant că victima ar fi căzută fără ca el să exercite vreo acțiune asupra ei, însă în momentul în care au sosit la fața locului organele de poliție a declarat că el a împins-o pe victimă, aspecte confirmate de martorii P.V.A., C.S.G. și O.O.l. Pe de altă parte, nici modul în care a fost proiectată victima pe pământ nu confirmă susținerile inculpatului, întrucât în ipoteza în care aceasta s-ar fi împiedicat, proiectarea sa s-ar fi făcut pe față sau lateral și nu pe spate.
Rezolvarea acțiunilor civile în cauză, a avut ca bază legală dispozițiile art. 14, 346 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ., cuantumul despăgubirilor civile acordate cu titlu de daune materiale și morale în concordanță cu probele administrate ori prin aprecierea instanței reprezentând o justă și integrală acoperire prin echivalent a prejudiciilor patrimoniale și nepatrimoniale cauzate prin infracțiune.
Conform art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul inculpat să plătească statului suma de 400 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul pentru apărarea din oficiu, s-a avansat din fondul M.J.L.C.
← ICCJ. Decizia nr. 2033/2010. Penal. Cerere de reabilitare... | ICCJ. Decizia nr. 492/2010. Penal. Plângere împotriva... → |
---|