ICCJ. Decizia nr. 1757/2010. Penal

Decizii penale ICCJ 2010

Tribunalul București, secția a II-a penală, prin sentința penală nr. 886 din 29 iulie 2008 a dispus, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., achitarea inculpatului I.S.D., pentru infracțiunea de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen. iar în temeiul art. 346 alin. (4) C. proc. pen., a lăsat nesoluționată acțiunea civilă formulată de partea civilă SC P.V. SA.

Pentru a hotărî astfel a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 5336/P/2003 din 24 iulie 2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul București s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului I.S.D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen.

S-a reținut că între SC F.C.C. SRL avându-l ca administrator pe inculpatul I.S.D. și SC P.V. SA s-au încheiat următoarele contracte:

- nr. 20 din 3 aprilie 2001 prin care prima se aproviziona cu materiale de construcții de la cea de a doua;

- nr. 019 din 24 aprilie 2002, cu același obiect;

- nr. 3184 din 11 noiembrie 2002, prin care prima s-a angajat să execute lucrări de reamenajare, în valoare de 500.000 Euro, la obiectivul hotel "B." din Brăila, aflat în proprietatea celei de-a doua societăți. (Acest din urmă contract a fost reziliat unilateral de SC F.C.C. SRL, prin adresa nr. 4453 din 22 august 2003, aflată la fila 20 din vol.II al dosarului de urmărire penală.

Pentru primele două contracte, SC F.C.C. SRL a depus la vânzător, drept garanție, fila CEC seria BA 312 nr. 00005514 "în alb", semnată de inculpatul I.S.D. și ștampilată. In acest sens, părțile contractante au convenit că "CEC-ul se depune la vânzător odată cu comanda fermă, acesta urmând a fi introdus la plată în orice moment de când cumpărătorul nu a onorat plata, în termenul prevăzut în contract, dar nu fără ca acesta să fie anunțat în scris" (a se vedea art. 4 din cap. III al contractului nr. 019 din 24 aprilie 2002).

La data de 11 noiembrie 2002 între cele două societăți se încheie mai multe ordine de compensare a datoriilor reciproce rezultate din cele trei contracte (filele 160-197 vol.III al dos. de urm. pen.).

Inculpatul I.S. a declarat că după această primă operațiune de compensare s-a încheiat contractul nr. 3184 din 11 noiembrie 2002 având ca obiect reamenjarea de către SC F.C. SRL a Hotelului B. Brăila, proprietatea SC P.V. și pe măsură ce prima executa lucrări la hotel emitea factură în baza situației de lucrări acceptate de beneficiari. La situația de plată aferentă lunii mai 2003 văzând că valoarea este mare SC P.V. SA a solicitat o nouă compensare și urmare acesteia SC P.V. mai avea de plată 1.702.336.768 lei, pentru care SC F.C. a emis o factură și a încasat banii. Inculpatul a adăugată că după cea de a doua compensare au fost executate în continuare lucrări la hotel și SC F.C. a emis factura aferentă situației de lucrări din iunie 2003 plătibilă în iulie 2003. Deoarece la trei săptămâni după emiterea facturii nu a primit banii a solicitat explicații de la SC P.V. și societatea i-a comunicat că de fapt SC F.C. datorează sume mari către SC P.V., sume ce provin din reglementarea avansului aferent contractului nr. 3184 din 11 noiembrie 2002 și din penalitățile de întârziere.

Așa fiind, la 22 august 2003 cu adresa nr. 4456 SC F.C.C. a comunicat SC P.V. rezilierea contractului nr. 3184, unilateral.

La data de 25 august 2003 prin intermediul executorului judecătoresc G.J., SC P.V. SA notifică SC F.C.C. SRL în vederea achitării de către cea din urmă a facturii nr. 1209710 din 13 august 2003 în valoare de 1.762.992.000 lei reprezentând penalități de întârziere aferente contractului nr. 3184 din 11 noiembrie 2002

La data de 26 august 2003 prin același executor judecătoresc SC P.V. SA notifică SC F.C.C. SRL în vederea achitării de către aceasta a sumei de 83.036.250 lei, conform facturii nr. 1222421 din 25 august 2003 reprezentând de asemenea penalități de întârziere la obiectul aceluiași contract, fil. 187 vol. II.

Tot în 26 august 2003 este notificată în același mod SC F.C.C. SRL, cu privire la plata sumei de 1.495.543.904 lei, nr. 1222418 din 25 august 2003 reprezentând penalități de întârziere la contractul nr. 20 din 03 aprilie 2002, în sensul că SC F.C.C. SRL nu a achitat la timp produsele livrate de către S.C. P.V. S.A.

La data de 29 august 2003, SC P.V. SA a introdus la plată la F.B. fila CEC seria BA 312 nr. 00005514 pe care inc. I.S.D. o lăsase în alb (semnată și ștampilată), pe care a completat-o cu suma de 3.341.572.154 lei, reprezentând contravaloarea unor facturi (penalități de întârziere) rezultate din derularea relațiilor comerciale dintre cele 2 societăți.

La acea dată administratorul societății SC F.C.C. SRL, inc. I.S.D. nu se afla în țară fiind plecat în străinătate în concediu. Fiind anunțat de către angajații societății, inc. I.S.D. a luat legătura telefonic cu reprezentanții SC P.V. SA (aspect ce rezultă din declarația inculpatului cât și din declarația numitului O.V., reprezentantul SC P.V. SA - fil.107, vol. I) și a martorei D.G. (fil.122, vol. I).

Inculpatul I.S.D. declară (fil.87 vol. I) că în urma discuției cu martorul O.V. - director tehnic la SC P.V. SA au stabilit o întâlnire pentru remedierea situației în data de 31 august 2003 (duminică la ora 17.00) la sediul SC P.V. SA.

Urmare acestei întâlniri, reprezentanții celor 2 societăți au încheiat o convenție (fil. 262 - vol. I), care a fost semnată de cei prezenți și de inc. I.S.D., prin fax; reprezentanții SC F.C.C. SRL au primit o împuternicire cu privire la retragerea din bancă a filei CEC deja introdusă. Această filă CEC a fost înlocuită de două file CEC semnate și ștampilate de inculpat, care au fost completate de numitul R.V., la celelalte rubrici, având date scadente la 30 septembrie 2003, respectiv 31 octombrie 2003.

Filele CEC înmânate reprezentanților S.C.P.V. S.A. sunt:

- seria BC 312 00004860, în valoare de 1-495-543-904 lei, cu data scadentă la 30 septembrie 2003;

- seria BC 312 00004859, în valoare de 1.846.028.250 lei, cu dată scadentă 31 octombrie 2003.

Totodată a fost întocmită o adresă către F.B. prin care se solicită retragerea filei CEC în valoare de 3.341.572.154 lei.

Inc. I.S.D. declară (fil. 87 vol. I), că în situațiile în care este plecat din țară, CEC-urile firmei și ștampilele stau la tatăl său, fiind folosite numai în situații excepționale.

La data de 03 septembrie 2003 martorul E.V., șofer la SC F.C.C. SRL (fil.99 vol.I), declara că a fost trimis în orașul Câmpina pentru a duce 2 carnete CEC la tatăl d-lui I.S.D.. în drum spre Câmpina, declară E.V., s-a oprit la METRO Otopeni, iar borseta în care avea carnetele CEC a lăsat-o în mașină, între scaunele din față. Revenind la mașină a plecat spre Câmpina și acolo a constatat dispariția borsetei. S-a întors la Otopeni, la Postul de Poliție unde a declarat pierdută borseta în care avea carnetele CEC.

Din declarația pe care martorul E.V. a dat-o la Poliției Otopeni (fil.145 vol. I), rezultă că în data de 03 septembrie 2003 a constatat dispariția unei borsete de culoare neagră în care avea următoarele documente :

- 2 file CEC barat SC F.C.C. SRL: serie BE 307000018051 - 18057 EUROM BANK serie BC 31200004861 - 4875 F.B.

-1 filă CEC barat F.C.: serie BC 31200001901 - 1925 F.B.; ștampilate și semnate, ștampila firmei SC F.C.C. SRL, cheile de la casă și 800.000 lei.

Urmare acestei declarații Poliția orașului Otopeni a eliberat dovada nr. 117649 din 03 septembrie 2003 (fil. 143 vol. I).

Filele CEC transmise de SC F.C.C. SRL în baza convenției la S.C.P.V.SJ respectiv seria BC 312 nr. 00004859 și BC 312 nr. 00004860 nu se regăsesc în declarația dată.

La data de 04 septembrie 2003 inc. R.G.A. director economic la SC F.C.C. SRL emite și semnează adresa nr. 4537 (fil. 248-vol. I), prin care comunică băncii F.B. că la data de 03 septembrie 2004 a fost pierdut carnetul CEC cu seria BC 312 0004858 - 4875 ridicat de la F.B., solicitând băncii refuzul de la plată a filelor CEC aferente acestui carnet deși, în conformitate cu declarația dată de șoferul E.V. la organele de poliție în cauză nu se regăsesc menționate, acestea fiind predate reprezentanților SC P.B. SA cu ocazia încheierii convenției, la încheierea căreia a participat și inc. R.G.A. (aspect recunoscut de inculpată în declarație).

La data de 09 septembrie 2003, inc. R.G.A. a completat formularul "declarație de pierdere, furt, distrugere, anulare a CEC-urilor", în numele lui E.V., pe care o semnează personal, în care menționează că a fost pierdut carnetul CEC seria BC 312 00004858 - 4875, având ca trăgător SC F.C.C. SRL (fil.172-173 vol.I).

La data de 10 septembrie 2004, prin adresa nr. 4615 semnată de contabilul șef al SC F.C.C. SRL, economist R.M., se aduce la cunoștința SC P.V. SA că au dispărut filele CEC emise la 31 august 2003, respectiv seria BC 312 00004859 și nr. 00004860, anulate sine-die. Totodată se solicită SC P.V. SA să pregătească documentația completă aferentă filelor CEC, S.C. P.V. S.A.

La data de 30 septembrie 2003, prin adresa nr. 4718 SC F.C.C. SRL comunică F.B. că au efectuat toate verificările contabile și au reglementat toate problemele financiare cu privire la filele CEC aferente carnetului dispărut și nu au constatat existența vreunei datorii reale și exigibile, susceptibilă de a fi plătită cu o filă CEC din carnetul declarat pierdut. Solicită băncii să refuze la plată orice filă CEC provenită din carnetul respectiv și totodată să le comunice numele persoanei care a introdus la plată acea filă. Adresa este semnată de directorul economic, inc. R.G.A.

La data de 29 septembrie 2003, SC P.V. SA prin adresa nr. 3559 solicitată F.B. să opereze carnetele CEC seria 312 nr. 00004859, respectiv 00004860 ce urmează să le introducă la plată deoarece în baza verificărilor întreprinse de I.G.P.R. - Direcția Cercetări Penale, s-a stabilit că cele două file CEC sunt valabile și semnate de inc. I.S.D.

La data de 30 septembrie 2003 SC P.V. SA introduce la plată prima filă CEC, respectiv seria B 312 nr. 00004860 în valoare de 1.495.543.904 lei, care a intrat în compensare în data de 02 octombrie 2003 așa cum rezultă din documentul intitulat justificare refuz (fil. 154 - vol. I).

In același mod s-a procedat și în ceea ce privește cea de a doua filă CEC seria B 312 nr. 00004859 în valoare de 1.846.028.250 lei introdusă la plată la termenul scadent 31 octombrie 2004, intrată la compensare în data de 02 noiembrie 2003, așa cum rezultă din documentul intitulat justificare refuz (fila nr. 155 - vol. I).

Ambele file CEC au fost refuzate la plată de către bancă.

La data de 24 octombrie 2003 SC P.V. SA a depus o sesizare la organele de poliție prin care a arătat că la data de 31 august 2003 SC F.C.C. SRL a emis în favoarea sa filele cec: seria BC 312 nr. 00004859 pentru suma de 1.846.028.250 lei și seria BC 00004860 pentru suma de 1.495.543.904 lei, în baza unei convenții încheiată între cele 2 părți la data de 31 august 2003, iar ulterior, S.C.F.C. i-a înștiințat în legătură cu împrejurarea că, la data de 03 septembrie 2003 au fost sustrase mai multe carnete CEC, inclusiv cel emis de F.B. Romani S.A., ce cuprindea cele 2 file menționate anterior.

Ulterior, la data de 03 martie 2004 SC P.V. SA a depus o plângere în completare împotriva inc. I.S.D. director la SC F.C.C. și a numitului R.M., contabil șef sub aspectul infracțiunilor de înșelăciune și fals.

în plângere s-a arătat că reprezentanții legali ai SC F.C.C., pe parcursul derulării unui contract comercial cu SC P.V. SA, au emis file CEC fără acoperire, au indus și menținut în eroare conducerea SC P.V. cu prilejul încheierii unei convenții prin care s-a acceptat de către aceasta retragerea și înlocuirea unei file CEC cu alte două, prezentând conducerii societății păgubite o cu totul altă situație de fapt, ca mai apoi să însceneze furtul unor carnete CEC din care făcuseră parte și filele CEC emise pentru SC P.V. SA și predate acesteia.

Fiind audiat inc. I.S.D. a declarat că a semnat convenția privind înlocuirea filei CEC seria BA 312 nr. 00005514 cu alte două file CEC seriile BC 312 0000 4860 în valoare de 1495543904 lei și BC 312 00004859 în valoare de 1846028250 lei.

De asemenea, inc. I.S.D. a mai declarat că, fiind anunțat de angajații săi cu privire la furt le-a spus acestora să anunțe la bancă anularea tuturor carnetelor CEC existente în mașină, deși personal semnase prin fax convenția prin care erau nominalizate cele 2 CEC-uri emise SC P.B.

Fapta inc. I.S.D., care, la data de 31 august 2003 a emis 2 file CEC în valoare totală de 3,4 miliarde lei, interzicând ulterior trasului de a plăti, înaintea expirării termenului de prezentare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (4), (5) C. pen.

Fapta inc. I.S.D. care a emis fila CEC seria BA 312 nr. 00005514, pe care nu a completat-o în mod corespunzător, precum și emiterea filelor CEC BC 312 00004859-60 pe care le-a completat cu date ulterioare, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 84 pct. 3 din Legea nr. 59/1934.

Cu privire la aceste infracțiuni și la infr. prev. de art. 290 C. pen. s-a dispus încetarea urmăririi penale întrucât a intervenit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Instanța de fond a reținut, pe situația de fapt, că în perioada cuprinsă între anii 2002-2003 între partea vătămată SC P.N. SA, și SC F.C.C. SRL, reprezentată prin inculpat, au fost încheiate contractele de livrare nr. 20 din 3 aprilie 2001 și nr. 19 din 24 aprilie 2002, în baza căruia SC F.C.C. SRL a lăsat, cu titlu de garanție, fila CEC Seria BA 312, nr. 00005514, doar ștampilată și semnată de inculpat, precum și contractul nr. 3.184 din 11 noiembrie 2002 privind execuția lucrărilor de reamenajare la obiectivul de investiții Hotel "B." din Brăila. Pe parcurs, au fost încheiate mai multe ordine de compensare a datoriilor, însă, în urma unor neînțelegeri, prin adresa nr. 4.453 din 22 august 2003, SC F.C.C. SRL a comunicat părții vătămate rezilierea unilaterală a contractului nr. 3.184 din 11 noiembrie 2002, după care, la rândul său, partea vătămată a notificat SC F.C.C. SRL, pe datele de 25 august 2003 și de 26 august 2003, să-i plătească facturile nr. 1.209.710 din 13 august 2003, în valoare de 1.762.992.000 ROL (176.299,2 RON), nr. 1.222.421 din 25 august 2003, în valoare de 83.036.250 ROL (8.303,625 RON), reprezentând penalități de întârziere, și nr. 1.222.418 din 25 august 2004, în valoare de 1.459.543.904 ROL (145.954,390 RON), reprezentând penalități de întârziere în baza contractului nr. 20 din 3 aprilie 2001. La data de 27 august 2003 SC F.C.C. SRL a înaintat părții vătămate o convocare pentru data de 11 septembrie 2003 în vederea îndeplinirii procedurii de conciliere, precizând că partea vătămată se află în culpă contractuală, prin nerespectarea obligațiilor, inclusiv neplata facturilor fiscale nr. 682 din 1 iulie 2003, pentru suma de 1.722.336.768 ROL (172.233,676 RON), și nr. 690 din 23 iulie 2003, pentru suma de 1.710.487.478 ROL (171.048,747 RON), după care partea vătămată a introdus la plată la F.B. România SA - S.M.B. fila CEC Seria BA 312, nr. 00005514, lăsată în posesia sa, cu titlu de garanție, completată cu suma de 3.341.572.154 ROL (334.157,215 RON), reprezentând penalități de întârziere. întrucât nu avea disponibil în cont, SC F.C.C. SRL, prin inculpatul plecat în concediu de odihnă în străinătate, a convocat o întâlnire cu partea vătămată pe data de 31 august 2003, când a fost încheiată o convenție, semnată de inculpat prin fax, în baza căreia fila CEC Seria BA 312, nr. 00005514 a fost înlocuită cu filele CEC Seria BC 312, nr. 00004859, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), scadentă la data de 31 octombrie 2003, și Seria BC 312, nr. 00004860, în valoare de 1.495.543.904 ROL (149.554,390 RON), scadentă la data de 30 septembrie 2003, cu retragerea din bancă a filei CEC inițială. Pe data de 3 septembrie 2003 martorul E.V., șofer la SC F.C.C. SRL, a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că în aceeași dată i-a fost sustrasă borseta, în care se aflau două carnete CEC, care conțineau filele CEC Seria BE 307, nr. 00018051-00018057, Seria BC 312, nr. 00004861 -00004875, și Seria BC 312, nr. 00001901-00001925, astfel că pe data de 4 septembrie 2003 martorul R.G.A., director administrativ la SC F.C.C. SRL, a comunicat către F.B. România S.A. - S.M.B., prin adresa nr. 4.537 din 4 septembrie 2003, pierderea carnetului CEC Seria BC 312, nr. 00004858-00004875, solicitându-i să refuze plata, iar pe data de 9 septembrie 2003 a completat la aceeași bancă, în numele martorului E.V., declarația de furt, revenind, prin adresa nr. 4.718 din 30 septembrie 2003, către aceeași bancă, cu solicitarea refuzului de plată. După sosirea în țară a inculpatului, prin adresa nr. 4.615 din 10 septembrie 2003, SC F.C.C. SRL a comunicat pierderea filelor CEC Seria BC 312, nr. 00004859 și Seria BC 312, nr. 00004860 părții vătămate SC "P.V." SA, căreia, totodată, i-a solicitat să pregătească documentația completă care a stat la baza solicitării instrumentelor de plată, însă partea vătămată SC P.N. SA, după ce a sesizat organele de poliție și a încunoștințat banca, a introdus la plată, pe data de 30 septembrie 2003, fila CEC Seria BC 312, nr. 00004860, refuzată la plată, cu mențiunea "CEC declarat pierdut, furat, distrus", pe data de 1 octombrie 2003, când SC F.C.C. SRL, prin inculpat, a emis o adresă către F.B. România S.A. - S.M.B., prin care-și menținea poziția cu privire la fila CEC respectivă, precum și adresa nr. 4.721 din 1 octombrie 2003 către partea vătămată, prin care solicita, încă o dată, pregătirea documentației care să justifice sumele pretinse, apoi, pe data de 31 octombrie 2003, a fost introdusă la plată fila CEC Seria BC 312, nr. 00004859, refuzată pe data de 3 noiembrie 203, cu aceeași mențiune.

în motivare, instanța de fond a arătat că nu există probe de vinovăție a inculpatului privind interdicția de plată a celor două file CEC, cu atât mai mult cu cât, pe de o parte, este de neînțeles atitudinea părții vătămate, care, în loc să răspundă invitației inculpatului de a prezenta documentația care a stat la baza emiterii filelor CEC, a formulat plângere penală, iar, pe de altă parte, este discutabil modul în care a fost introdusă la plată fila CEC Seria BA 312, nr. 00005514, lăsată cu titlu de garanție, și nu ca mijloc de plată, care nu a fost completată cu toate elementele necesare. Martorul O.V., director tehnic la S.C. "P.V." SA, a confirmat atât faptul că fila CEC Seria BA 312, nr. 00005514, doar ștampilată și semnată de inculpat, a fost lăsată cu titlu de garanție, pentru buna desfășurare a relațiilor comerciale, potrivit unei proceduri folosită în practică, iar suma trecută ulterior reprezenta penalități de întârziere, calculate de serviciul de contabilitate, pentru care au fost emise facturi, dar pe care SC F.C.C. SRL a refuzat să le plătească, cât și împrejurarea că, în timp ce inculpatul se afla în străinătate, a fost încheiată o convenție, prin care fila CEC respectivă a fost înlocuită cu două file CEC, cu privire la care au fost anunțați, prin fax, că au fost furate. Martorul D.G. , director economic la SC "P.V." SA, a declarat că SC F.C.C. SRL a fost notificată cu privire la plata penalităților de întârziere, înscrise, în baza calculelor efectuate de serviciul de contabilitate, pe fila CEC emisă de SC F.C.C. SRL, care, în urma încheierii unei convenții, semnată de inculpat prin fax, a fost înlocuită cu alte două file CEC, pentru care au primit notificare că au fost furate, iar martorul R.V., gestionar materiale de construcție la SC F.C.C. SRL, a confirmat încheierea convenției în condițiile respective. Martorul E.V., șofer la SC F.C.C. SRL, a declarat că, după ce i-a fost sustrasă borseta în care se aflau filele CEC, l-a sunat pe inculpat în străinătate, care i-a spus să anunțe poliția, unde a dat o declarație, în care a menționat datele de identificare ale filelor CEC, după ce, la solicitarea sa, secretara i le comunicase, împrejurări confirmate de martorul M.C.I., secretară la SC F.C.C. SRL, care a precizat că martorul E.V. i-a solicitat ajutorul pentru identificarea seriilor și numerelor filelor CEC sustrase. Martorul R.G.A., director administrativ la SC F.C.C. SRL, a declarat aceleași împrejurări cu privire la încheierea convenției și, de asemenea, a precizat că martorul E.V. i-a telefonat, aducându-i la cunoștință faptul că i-a fost sustrasă borseta în care se aflau filele CEC, însă, întrucât nu se afla la birou, i-a spus să ia legătura cu secretara, apoi a completat declarația de furt la bancă, a anunțat, în scris, banca, prin adresele nr. 4.537 din 4 septembrie 2003 și nr. 4.718 din 30 septembrie 2003, precum și societățile comerciale beneficiare ale filelor CEC, fără ca inculpatul să se fi implicat. Martorul D.B., director la F.B. România SA, sucursala Municipiului București, a declarat că, după ce i-a fost adusă la cunoștință sustragerea filelor CEC, a încunoștințat Centrala Incidentelor de Plăți din cadrul Băncii Naționale Române și a refuzat plata, în baza declarației societății comerciale emitente și a sesizării organelor de poliție, și în urma unei consultări a conducerii băncii, care a decis refuzul la plată, cu opinia juridică și nota vicepreședintelui băncii, depuse la dosar. Ca atare, prin adresa nr. 2.013 din 12 octombrie 2004, F.B. România S.A., sucursala municipiului București, menționează că, în conformitate cu Anexa nr. 3 la adresa nr. VI 1/4/7296 din 17 iulie 2002 a Băncii Naționale Române, după înregistrarea la Centrala Incidentelor de Plăți, ca pierdut sau furat, instrumentul de plată va fi refuzat de trăgător, pe motiv că este declarat pierdut sau furat, care va transmite cererea de înscriere a refuzului la Centrala Incidentelor de Plăți. De asemenea, din raportul de expertiză contabilă judiciară, întocmit de expertul contabil K.P.D., în faza urmăririi penale, rezultă că facturile fiscale pentru penalitățile de întârziere nu au intrat fizic în evidenta SC F.C.C. SRL.

Pentru toate aceste motive, a arătat că faptele sunt de natură comercială.

în termen legal, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și partea civilă SC P.N. SA, pentru nelegalitate.

în motivarea în scris și orală a apelului, Parchetul de pe lângă Tribunalul București a susținut că există probe de vinovăție a inculpatului cu privire la comiterea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, în modalitatea interdicției de plată dată trasului, astfel că trebuie avute în vedere raporturile de natură comercială dintre părți, prin încheierea unei convenții pe data de 31. august 2003, în baza căreia fila CEC inițială este înlocuită cu alte două file CEC, după care, în împrejurări misterioase, dispare cotorul carnetului CEC, în care, probabil, mai rămăseseră câteva file CEC, fără a avea vreo influență asupra filelor CEC valabil emise, așa încât inculpatul nu avea nici un argument să interzică băncii să efectueze plata către partea vătămata, posesorul filelor CEC, emise în baza unor relații de natură contractuală, cu atât mai mult cu cât la data emiterii filelor CEC și la data scadenței nu existau în contul său disponibilități într-un asemenea cuantum.

A solicitat admiterea apelului, desființarea, în totalitate, a sentinței penale și, rejudecând pe fond, să se dispună, în temeiul art. 215, alin. (1), alin. (4) și alin. (5), C. pen., condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii, cu executare în regim de detenție, ținându-se seama de cuantumul ridicat al prejudiciului material și de atitudinea procesuală nesinceră a inculpatului, cu aplicarea art. 71 - art. 64, alin. (1), lit. a), b) și c), C. pen.

în motivarea în scris și orală a apelului, apelantul-parte civilă a arătat că instanța de fond a judecat cererea sa de introducere în cauză, ca parte responsabilă civilmente, a F.B. România SA, sucursala municipiului București, în lipsa sa, astfel că a solicitat admiterea apelului, cu trimiterea, spre rejudecare, la instanța de fond, cu citarea părții responsabile civilmente, care în prezent este în procedura falimentului. De asemenea, a arătat că există probe de vinovăție, și anume în declarațiile de la poliție martorul E.V. indică alte file CEC și, cu toate acestea, trăgătorul a emis mai multe adrese de interdicție către tras, iar, potrivit art. 47 din Legea cecului, posesorul filei CEC se poate îndrepta împotriva băncii sau emitentului, doar instanța de judecată putând anula o filă CEC, ceea ce înseamnă că banca avea obligația de a plăti, astfel că a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale și, pe fond, condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.

La termenul de judecată din data de 23 ianuarie 2009 a fost audiat intimatul-inculpat, a cărui declarație a fost consemnată și atașată la dosar (fila 50, dosar instanță de apel).

La același termen de judecată au avut loc dezbaterile, după care cauza a fost repusă pe rol, pentru reluarea dezbaterilor în complet de divergență.

Prin decizia penală nr. 50 din 6 martie 2009 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, au fost admise apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și apelanta parte civilă SC P.V. SA.

A fost desființată sentința și rejudecând în fond în temeiul art. 215 alin. (1), (4) și (5) C. pen. cu aplic. art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

în temeiul art. 65 alin. (2) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

în temeiul art. 71 C. pen. a interzis drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b) C. pen.

în temeiul art. 346 alin. (1) C. proc. pen. a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de SC P.V. SA.

în baza art. 169 alin. (1) C. proc. pen. a dispus ridicarea măsurii sechestrului asigurator dispusă prin ordonanța din 1 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București în dosarul nr. 5336/P/2003.

în motivarea deciziei s-a arătat că instanța de fond a interpretat în mod superficial materialul probator care se constituie din probe lipsite de orice echivoc.

Examinând desfășurarea relațiilor comerciale dintre părți, în opinia majoritară, se reține că inculpatul în calitate de reprezentant legal al SC F.C.C. SRL, la care este asociat unic și administrator a întocmit un plan laborios pentru a se sustrage de la efectuarea unor plăți către partea vătămată SC P.V. SA prin inducerea în eroare nu numai a acesteia dar cu succes și a instituției bancare și chiar a instanței de fond.

Curtea, în majoritatea sa, a menționat întreaga desfășurare a relațiilor comerciale dintre părți, care constituie o situație premisă, tocmai pentru a face clară modalitatea frauduloasă laborioasă prin care inculpatul s-a opus executării convențiilor civile pe care Ie-a încheiat, izvorâtoare inclusiv de obligația de plată a penalităților de întârziere. Considerând încă de la începutul notificărilor pe care Ie-a primit de la co-contractant că obligarea sa la plata penalităților de întârziere constituie un abuz, inculpatul, aflat în concediu de odihnă în străinătate, a reușit ca, prin convenția din data de 31 august 2003, să obțină amânarea plății acestora, scop confirmat inclusiv de martorii O.V., director tehnic la S.C. "P.V." SA, care a arătat că, prin încheierea convenției din data de 31 august 2003, au fost de acord să-l mai păsuiască pe inculpat (filele 107-119, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 193 și 194, volumul II, dosar de urmărire penală, filele 95-97, dosar instanță de fond), și D.G., director economic la S.C. "P.V." SA, care a mai precizat că inculpatul a participat la întrunire prin intermediul telefonului (filele 122-127, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 191 și 192, volumul II, dosar de urmărire penală, filele 98-100, dosar instanță de fond). Toate aceste declarații dovedesc nu numai succesiunea evenimentelor, dar, mai ales, împrejurarea că inculpatul exercita un control strict asupra activității societății comerciale la care era asociat unic și administrator, inclusiv în situațiile în care nu era prezent fizic. Imediat după încheierea convenției, pe data de 1 septembrie 2003 martorul R.G.A., director administrativ la SC F.C.C. SRL, împuternicit al SC F.C.C. SRL, a retras de la bancă fila CEC inițială. Martorul E.V., șofer la SC F.C.C. SRL încă din anul 1993, a declarat că pe data de 3 septembrie 2003, în drum către Câmpina, unde trebuia să restituie carnetele CEC și ștampilele societății comerciale, a oprit autoturismul marca Dacia 1300, cu număr de înmatriculare, în parcarea magazinului "Metro", Otopeni, pentru a vedea fie dacă sunt la vânzare unele materiale de construcții, fie prețurile la instalații termice, uitând, între scaunele din față, borseta, în care se aflau carnetele cu file CEC și cele două ștampile, a cărei lipsă a constatat-o abia la destinație, așa încât a depus o sesizare la poliție, în care a menționat datele de identificare ale filelor CEC, transmise telefonic, după verificări, de către secretară (filele 99-104, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 81 și 82, dosar instanță de fond). Martorul M.C.I., secretar la SC F.C.C. SRL, a declarat că martorul E.V. a sunat-o de două ori, prima dată pentru a-i comunica faptul că i-au fost furate carnetele CEC, iar a doua oară pentru a-i solicita datele de identificare ale filelor CEC, astfel că s-a adresat martorului R.G.A., directorul administrativ, care deja făcea verificările (filele 135 și 136, volumul I, dosar de urmărire penală, fila 119, dosar instanță de fond). Martorul R.G.A., director executiv la societatea comercială administrată de inculpat, față de care s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, a confirmat întreaga situație de fapt la urmărirea penală (filele 84-98, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 193 și 194, volumul II, dosar de urmărire penală), însă, la cercetarea judecătorească și-a amintit că, de fapt, nu era la sediul social, astfel că I- a îndrumat pe martorul E.V. să ia legătura cu secretara (fila 131, dosar instanță de fond), afirmație care contrazice declarațiile martorului M.C.I., dar care este justificată de poziția sa procesuală subiectivă. Cu toate acestea, în plângerea penală și declarația de la poliție, evident primele înaintea tuturor declarațiilor de la urmărire penală, martorul E.V. oferă o altă variantă, potrivit căreia a cumpărat produse din magazinul "Metro", dându-și chiar atunci seama că nu mai are borseta, pe care a presupus că-i căzuse la coborârea sa din autoturism, în care se aflau, printre altele, filele CEC Seria BC 312, nr. 00004861 -00004875 (filele 141, 142, volumul I, dosar de urmărire penală), prin urmare alte file CEC decât cele două emise în favoarea părții vătămate. Este evident faptul că, declarând că a pierdut borseta, și nu că i-a fost sustrasă din autoturism, dintre scaune, după cum a susținut ulterior, autoturismul nu a mai fost investigat, pentru constatarea unor eventuale urme de efracție. Imediat, chiar în ziua de 4 septembrie 2003, prin adresa nr. 4.537, inculpatul, prin martorul R.G.A., directorul administrativ, comunică către trasul F.B. România SA, sucursala Municipiului București, faptul că a fost sustras un carnet CEC, ce cuprinde filele Seria BC 312, nr. 00004858-00004875, semnate și ștampilate, solicitându-i să le refuze la plată (fila 248, volumul I, dosar de urmărire penală), prin urmare cu includerea celor două file CEC, iar pe data de 9 septembrie 2003 același martor completează la bancă formularul de furt, în care arată că filele CEC sustrase au Seria BC 312, nr. 00004858-00004875 (fila 172, volumul I, dosar de urmărire penală).

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. 182.166/28 septembrie 2006, întocmit de Direcția Generală a Municipiului București - Serviciul Criminalistic, formularul de furt de la F.B. România SA, sucursala Municipiului București, dat în numele martorului E.V., a fost semnat de martorul R.G.A. (filele 168-171, volumul I, dosar de urmărire penală). Tot același martor, dar mai puțin grăbit, a emis, abia pe data de 10 septembrie 2003, adresa nr. 4.615 către partea vătămată, beneficiarul filelor CEC, prin care nu numai că o încunoștințează asupra faptului că cele două file CEC au fost sustrase și, ca atare, sunt nule, dar îi pune în vedere să pregătească documentația completă care a stat la baza instrumentelor de plată (fila 232, volumul I, dosar de urmărire penală). Prin urmare, intenția reală este de a înlătura orice existență fizică a datoriei, pe care partea vătămată trebuia acum să o justifice. întrucât a fost declarat furtul chiar al filelor CEC, doar semnate și ștampilate, trasul a decis refuzul la plată, cu acest motiv. Martorul D.B., directorul F.B. România SA, sucursala municipiului București, a arătat că, în urma declarației de furt, s-a decis, la nivelul conducerii, refuzul la plată pe acest motiv (filele 138 și 139, volumul I, dosar de urmărire penală, filele 101 și 102, dosar instanță de fond). Prin adresa nr. 4.718 din 30 septembrie 2003, prin urmare chiar în ziua scadenței primei file CEC Seria BC 312, nr. 00004860, inculpatul, în calitatea sa de reprezentant legal al trăgătorului, notifică trasul, căruia îi interzice plata filelor CEC (fila 300, volumul I, dosar de urmărire penală). După cum atestă extrasul de cont, SC F.C.C. SRL nu a avut nici un fel de disponibilitate bănească în perioada 22 septembrie 2003-1 octombrie 2003 (fila 141, volumul II, dosar de urmărire penală). Partea vătămată a prezentat la bancă fila CEC Seria BC 312, nr. 00004860, care a fost refuzată, cu mențiunea: "CEC declarat pierdut, furat, distrus". A doua zi, pe data de 1 octombrie 2003, inculpatul trimite, prin fax, către bancă, o declarație, prin care arată că-și menține poziția privind prima filă CEC scadentă (fila 286, volumul I, dosar de urmărire penală). Pe data de 31 octombrie 2003, la scadență, partea vătămată a prezentat la plată cea de-a dea doua filă CEC Seria BC 312, nr. 00004859, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), refuzată la plată, cu aceeași mențiune. în acest mod, SC F.C.C. SRL nu a intrat în Centrala Incidentelor de Plăți, cu instituirea interdicției bancare de a emite cecuri, după cum, de altfel, se specifică în adresa nr. VII/4/TC/8636 din 7 octombrie 2003, emisă de Banca Națională a României - Direcția Reglementare și Autorizare (fila 288, volumul I, dosar de urmărire penală).

Modalitatea frauduloasă subtilă a inculpatului de a interzice trasului să plătească a avut la bază confuzia pe care a creat-o între carnetul CEC și filele CEC. Carnetul CEC cuprinde mai multe file CEC, care, probabil, erau deja ștampilate și semnate de inculpat. în aceste condiții, inculpatul ar fi trebuit să fie îngrijorat pentru filele CEC în alb rămase în carnet, care ar fi putut fi folosite în mod fraudulos. însă, acesta s-a dovedit a fi mai curând preocupat de filele CEC valabil emise. Partea vătămată era beneficiarul și se afla în posesia filelor CEC, care, evident, nu și-au pierdut valabilitatea, prin pierderea cotorului carnetului CEC. Toate interdicțiile exprese și declarația de la bancă se referă la file CEC, deja ștampilate și semnate, astfel că trasul a hotărât interzicerea la plată a titlurilor de valoare declarate sustrase, tocmai pentru a nu fi completate și prezentate la plată de orice persoană. De altfel, procedura prevăzută de Regulamentul nr. 1 din 23 noiembrie 2001 al Băncii Naționale a României, privind organizarea și funcționarea Centralei Incidentelor de Plăți, se referă, după cum este și firesc, la pierderea sau furtul a însuși instrumentului de plată, adică a filei CEC, și nu a cotoarelor carnetelor CEC, care conțin dovada emiterii filelor CEC, fără nici un fel de efect asupra titlului de valoare. în plus, precipitarea inculpatului reprezintă încă o dovadă a intenției de fraudă.

Este evident că, în aceste circumstanțe, organele de poliție nu au descoperit nici o faptă penală cu privire la filele CEC declarate ca fiind sustrase, după cum se arată în adresa nr. 141.828 din 23 octombrie 2003 a Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Cercetări Penale (fila 36, volumul I, dosar de urmărire penală). Așadar, depunerea plângerii penale de către partea vătămată nu are un caracter neobișnuit, straniu, după cum, în mod surprinzător, s-a exprimat instanța de fond, ci constituie un drept al acesteia de a se adresa unei justiții imparțiale, garantat de însăși legea fundamentală.

Toate acestea constituie probe clare de vinovăție, a căror lipsă de temeinicie nu a putut fi dovedită de inculpat, potrivit art. 66, alin. (2), C. proc. pen., a cărui apărarea s-a limitat la simpla negare.

Ca atare, fapta inculpatului, care, în calitatea sa de asociat unic și de administrator la SC F.C.C. SRL și de trăgător, a interzis, în mod expres, trasului F.B. România SA, sucursala municipiului București, să plătească filele CEC Seria BC 312, nr.00004859, în valoare de 1.846.028.250 ROL (184.602,825 RON), scadentă la data de 31 octombrie 2003, și Seria BC 312, nr. 00004860, în valoare de 1.495.543.904 ROL (149.554,390 RON), scadentă la data de 30 septembrie 2003, valabil emise și aflate în posesia beneficiarului parte vătămată SC P.N. SA, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, în modalitatea normativă a interdicției impusă trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215, alin. (1), alin. (4) și alin. (5) C. pen.

Pe latură civilă, asupra primului motiv de apel invocat de apelantul-parte civilă, Curtea a constatat că la termenul de judecată din data de 15 noiembrie 2007, partea civilă a fost prezentă, prin consilier juridic B.C., cu împuternicire depusă la fila 40, dosar instanță de fond, care și-a susținut cererea de introducere în cauză, în calitate de parte responsabilă civilmente, a F.B. România SA, sucursala Municipiului București. Ca atare, este evident că motivul are un caracter formal, apelantul-parte civilă fiind, de fapt, nemulțumit de respingerea, ca neîntemeiată, a cererii pe care a formulat-o. în aceste condiții, nu se poate susține că procedura de citare cu partea responsabilă civilmente nu a fost legal îndeplinită, atâta timp cât aceasta nici nu avea calitatea de parte în procesul penal. De asemenea, pe fondul pretențiilor civile, inculpatul nu poate fi obligat la plata sumei înscrisă în titlurile de valoare, cu dobânda legală aferentă, întrucât filele CEC constituie titluri executorii, nefiind admisibilă emiterea unui alt titlu executoriu pentru aceeași sumă în timp ce dobânzile legale pot fi recuperate prin procedura executării.

Pe cale de consecință în temeiul art. 169 alin. (1) C. proc. pen. curtea a considerat că se impune ridicarea măsurii sechestrului asigurator ce a avut scop repararea pagubelor materiale.

în opinia separată după o prezentare succintă a situației de fapt începând cu data de 3 aprilie 2001 dată la care între cele două societăți a fost încheiat primul contract de livrare de materiale și până în lunile mai-iunie 2003 când între părțile contractante au apărut neînțelegeri fiecare pretinzând că cealaltă nu și-a respectat obligațiile contractuale s-au motivat următoarele:

Urmare divergențelor dintre părți, partea civilă a emis la 13 august 2003 factura în sumă de 1.495.543.904 lei reprezentând penalități de întârziere pe care le-a pretins de la societatea F.C. SRL, administrată de inculpat, la data de 25 august 2003 a emis o altă factură în sumă de 1.846.028.250 le reprezentând de asemenea penalități de întârziere, iar la data de 26 august 2003 a notificat societatea inculpatului cu privire la aceste penalități datorate, prin intermediul unui executor judecătoresc, invocând nerespectarea termenului de execuție pentru prima fază, respectiv 01 mai 2003.

Anterior notificării trimise de societatea parte civilă, SC F.C.C. SRL prin inculpat a comunicat acesteia cu adresa nr.4453 rezilierea unilaterală a contractului nr. 3184 din 11 noiembrie 2002 și a convocat reprezentanții părții civile la conciliere, invocând la rândul său neachitarea sumelor datorate conform contractului, de către partea civilă.

Față de situația constatată, respectiv nerespectarea clauzelor contractului, partea civilă a refuzat să participe la convocare și prevalându-se de faptul că din anul 2001 avea în posesie fila cec seria BA 321 nr. 00005514 semnată și ștampilată de inculpat, a introdus la plată această filă, în data de 29 august 2003 după ce reprezentantul părții civile a completat fila la toate celelalte rubrici, suma fiind 3.341.572.154.

Trecând peste faptul că fila cec nu a fost înmânată la momentul încheierii ultimului contract (în care nu se face nici o mențiune că ar putea fi folosită, așa cum la încheierea celui de-al doilea contract s-a prevăzut expres) și că nu s-a prevăzut nici o dată pentru introducerea acesteia la bancă, partea civilă a hotărât prin voința sa unilaterală să completeze suma și să introducă fila cec la plată, fără a aduce la cunoștința inculpatului această împrejurare (deși în contractul anterior se stipulase expres notificarea inculpatului și introducerea cecului doar după ce părțile se puneau de acord).

Prin această conduită, partea civilă și-a asumat consecința eventualei imposibilități de plată, câtă vreme nu a notificat introducerea filei, iar pe cuprinsul filei cec nu era prevăzută vreo dată scadentă, care să oblige societatea inculpatului să dețină în cont suma pretinsă. Partea civilă a adoptat însă această conduită, care excedea clauzelor contractuale, știind că în măsura în care societatea nu are suma în cont, va fi înregistrată automat în Centrala Incidentelor de Plăți de către Banca Națională a României, cu consecința imposibilității de a mai emite cecuri până la încetarea interdicției, încercând să "forțeze" astfel inculpatul să achite suma de 3.341.572.154 lei reprezentând penalități de întârziere, penalități contestate însă de inculpat, care pretindea la rândul său că partea civilă nu a respectat obligațiile și că îi datorează contravaloarea unor facturi anterioare.

După introducerea cecului la plată, reprezentanții părții civile au adus la cunoștință această împrejurare inculpatului, context în care acesta (deși nu se afla în țară) a convocat la sediul societății SC F.C. SRL reprezentanții părții civile, încheindu-se la data de 31 august 2003 o convenție prin care partea civilă se obliga să retragă fila cec introdusă, reprezentanții societății inculpatului predând alte două file cec - seria BC 312 nr. 00004859 și BC 312 nr.00004860 - reprezentanților părții civile, prima filă în sumă de 1.846.028.250 lei plătibilă la 31 octombrie 2003, iar cea de-a doua în sumă de 1.495.543.904 lei plătibilă la data de 30 septembrie 2003. Convenția a fost semnată prin fax de inculpat și filele cec au fost completate de un angajat al SC F.C. SRL, martorul R.V.

La data de 03 septembrie 2003, martorul E.V., șofer la SC F.C. SRL, având asupra sa mai multe documente ale societății, pe care trebuia să le ducă tatălui inculpatului, a constatat dispariția borsetei în care se aflau și aceste acte, respectiv trei carnete cec, două ștampile și un set de chei și la aceeași dată a reclamat la poliția Otopeni dispariția acestora, eliberându-se dovada nr. 117649 din 03 septembrie 2003. în declarația dată la poliție acesta menționând seriile cecurilor dispărute, respectiv BC 307 nr. 0001851 - BC 307 nr. 0001857 (un carnet) BC 312 nr. 0004861 - BC 312 nr. 0004875 (carnetul din care făceau parte și cele două file predate părții civile) și BC 312 nr.00001901 - BC 312 nr. 00001925 (un alt carnet), după ce acestea i-au fost comunicate telefonic de secretara firmei (declarația martorului fila 142 vol.I d.u.p.).

Se constată că din fiecare din cele trei carnete au fost emise file, având în vedere numerele de ordine.

A doua zi, SC F.C. SRL a comunicat băncii emitente a carnetelor, prin adresa nr. 4537 din 04 septembrie 2003, (F.B. România SA) că s-a pierdut în condiții neelucidate carnetul cec cu seria BC 312 nr. 00004858 - 4875, solicitând refuzul la plată și arătând că filele erau semnate și ștampilate (fila 248 vol. I d.u.p.), această adresă către bancă fiind semnată de martora R.G., director administrativ la SC F.C. SRL.

Ulterior, la data de 09 septembrie 2003, aceeași martoră a declarat și la Oficiul Registrului Comerțului pierderea carnetelor cec, declarația fiind dată în numele lui E.V. întrucât acesta a fost cel care a pierdut carnetele.

Toate aceste demersuri s-au efectuat în intervalul 03 septembrie 2003 - 09 septembrie 2003, perioadă în care inculpatul nu a fost în țară, acesta revenind doar după data de 09 septembrie 2003.

Analizând declarația de pierdere a cecurilor dată de martorul E.V. (din data de 03 septembrie 2003) și declarația dată de R.G. la Oficiul Registrului Comerțului din 09 septembrie 2003, respectiv adresa semnată de aceasta martoră către bancă, din data de 03 septembrie 2003 se observă că există o diferență esențială.

Martorul E.V. a indicat dispariția din carnetul cu seria BC 312 a filelor cu nr. 00004851 - 00004857 și respectiv 00004861 - 00004875, acestea fiind de altfel filele cec efectiv pierdute, și că nu au fost declarate pierdute și filele înmânate părții civile, respectiv cele cu nr. 00004859 și 00004860, acestea fiind excluse din declarația de pierdere. însă martora R.G. - în ambele declarații, către bancă și Registrul Comerțului - a indicat pierderea în integralitate a carnetului cu seria BC 312 de la 00004858 - 00004875 incluzând în mod neîntemeiat și cele două file cec valabil emise către partea civilă.

La data de 10 septembrie 2003, prin adresa nr.4615/10 septembrie 2003, SC F.C. SRL a comunicat și părții civile că fost declarat pierdut carnetul cec din care i-au fost emise cele două file adresă semnată de contabilul M.R.

Din cele arătate se poate deduce că după ce au fost analizate toate evidențele, SC F.C. SRL a constatat că în mod eronat au fost declarate pierdute și filele cec valabil emise, iar prin această informare, societatea a solicitat și prezentarea documentelor pentru reglementarea situației.

Urmare declarării pierderii, banca emitentă a informat Banca Națională a României pentru menționarea incidentului în Centrala Incidentelor de Plăți, consecința fiind imposibilitatea băncii emitente de a onora la plată eventualele file cec ce îi vor fi predate.

Potrivit Regulamentului nr. 1/2001 al Băncii Naționale a României (art. 17), în situația în care odată instrumentul de plată declarat ca pierdut / furat este prezentat la plată, acesta va fi refuzat de către unitatea plătitoare pe motiv că este declarat pierdut (au posibilitatea de selectare și a altor motive, dacă este cazul) și se va transmite la Centrala Incidentelor de Plăți cererea de înscriere a refuzului. în interpretarea Regulamentului Băncii Naționale a României - Departamentul Juridic al acesteia arată că în această situație, se recomandă ca banca plătitoare să solicite clientului respectiv stingerea datoriei cu un alt mijloc de plată, acesta având siguranța că instrumentul original nu va fi plătit în eventualitatea prezentării la plată.

Reținând că filele cec emise în favoarea părții civile au fost declarate pierdute odată cu întreg carnetul de cecuri - la data de 04 septembrie 2003, acestea nu mai puteau fi onorate la plată pentru că acestea sunt reglementările bancare impuse de Banca Națională a României, așadar în virtutea legii, independent de orice alte împrejurări exterioare, soluția fiind în acest caz aceea a rezolvării situației financiare și stingerea debitului în alt mod.

în acest context, solicitarea părții civile către banca emitentă F.B. SA de a onora plata celor două file cec nu putea fi acceptată și la introducerea la plată a filei cec seria BC 312 nr. 00004840 la data de 30 septembrie 2003, banca a refuzat plata cu mențiunea cec declarat pierdut, aceeași fiind situația cu privire la introducerea celei de-a doua file cu nr. 00004859 la data de 31 octombrie 2003.

Este adevărat că la data de 30 septembrie 2003 prin adresa nr. 4718 înregistrată la F.B. SA sub nr. 1068, SC F.C. SRL a reamintit băncii că cecul a fost declarat nul și a interzis plata filelor cec (adresa fiind semnată iarăși de martora R.G., nu de inculpat - fila 300 dup vol. I, inculpatul semnând doar adresa trimisă prin fax la data de 01 octombrie 2003 - fila 286) deși la acea dată se cunoștea împrejurarea că filele cec cu nr. 4806 și 4859 nu fuseseră pierdute, însă această împrejurare este lipsită de relevanță juridică penală, în contextul în care odată declarată pierdută, fila cec nu mai putea fi onorată la plată conform regulamentelor bancare anterior invocate.

De altfel, din datele puse la dispoziție de F.B., privind reglajul contului SC F.C. SRL, constatăm că la data de 01 octombrie 2003 -(imediat după scadența primei file cec) societatea avea în cont suma de 4.178.292.901 lei (sumă ce depășea valoarea sumei înscrise pe fila cec - fila 318 vol. I dup), iar la data scadenței celei de-a doua filă cec - 30 octombrie 2003, societatea inculpatului avea în cont suma de 2.800.786.283 lei - (fila 325 vol. I dup, sumă de asemenea superioară ca valoare celei înscrise în fila cec).

Modalitatea în care se reține potrivit rechizitoriului că s-a săvârșit infracțiunea este cea prev. de art. 215 alin. (4) teza finală, respectiv interzicerea trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului cecului, desigur dacă este îndeplinită și condiția prevăzută de alin. (1) relativă la inducerea în eroare.

S-a motivat că în măsura în care ar trece peste toate considerentele anterior arătate, se constată că în raport de modalitatea de săvârșire a faptei reținută de procuror, activitatea inculpatului nu se circumscrie normei sancționatoare, pentru că adresa semnată de inculpat prin care acesta reamintește băncii că filele cec au fost declarate nule este trimisă prin fax la data de 01 octombrie 2003, aceasta referindu-se exclusiv la fila cec 4860 scadentă la 30 septembrie 2003 - (fila 286 vol. I dup) și adresa din data de 30 septembrie 2003 (care nu este semnată de inculpat) este trimisă chiar în data de 30 septembrie 2003 -(fila 300 vol. I dup).

Așadar, această interdicție nu este anterioară scadenței (30 septembrie 2003), respectiv datei de prezentare la care se referă textul incriminator. Dacă interzicerea de a plăti este ulterioară datei scadenței ca în situația noastră, este lipsită de relevanță juridică, pentru că la scadență suma prevăzută putea fi onorată la plată, neprezentarea cecului la scadență fiind o împrejurare exterioară conduitei inculpatului.

Neîndeplinirea condiției relativă la momentul interzicerii raportat la data scadenței din norma de incriminare lipsește fapta de caracter penal, pentru că exact în acest raport anterioritate constă infracțiunea (dacă toate celelalte condiții impuse ar fi îndeplinite).

Analizând toate coordonatele faptei în întregul context al desfășurării acesteia și prin raportare la probele administrate judecătorul în majoritate apreciază că ceea ce s-a dovedit este o situație conflictuală intervenită între societatea parte civilă și societatea administrată de inculpat, urmare ultimului contract încheiat, cele două societăți acuzându-se reciproc de neîndeplinirea contractului și pretinzând că își datorează sume de bani, context în care fiecare dintre părți s-a prevalat de anumite circumstanțe spre a determina partea adversa să achite aceste sume pretins datorate. Partea civilă a uzat abuziv de o filă cec aflată în posesia sa întâmplător, fără vreo legătură cu ultimul contract, determinând inculpatul care nu se afla în țară să emită alte două file cec, acesta neavând alternativă față de consecințele grave pe care le-ar fi putut avea introducerea acelei file cec la bancă în ipoteza lipsei de disponibil. Inculpatul s-a prevalat ulterior de o împrejurare aleatorie, respectiv pierderea de către un angajat a mai multor carnete cec printre care și cel din care au fost emise filele părții civile și declararea pierderii carnetelor, care a avut drept urmare imposibilitatea băncii de a plăti orice sumă înscrisă pe filele declarate nule.

Câtă vreme nu există nici o probă care să dovedească faptul că inculpatul a avut vreo contribuție la pierderea carnetelor cec, la declararea ulterioară a pierderi, când au fost în mod eronat incluse și cele două file cec valabil emise, nu se poate prezuma acest fapt, cu atât mai mult cu cât atât la momentul pierderii carnetelor cec, cât și la momentul declarării pierderii inculpatul nu se afla în țară.

A reține contrariul - ca, în opinia majoritară - este echivalent cu încălcarea, în opinia separată, a prezumției de nevinovăție. împrejurarea în sine că inculpatul a constatat eroarea și a cerut băncii să nu onoreze plata este nerelevantă sub aspectul producerii de consecințe juridice penale, în contextul în care banca a refuzat plata exclusiv în temeiul Regulamentul nr. 1/2001 al Băncii Naționale a României, doar pentru că filele ce au fost declarate pierdute/furate și independent de eventuala regăsire și predare, respectiv prezentarea a filelor, independent de eventuala cerință expresă a inculpatului ca plata să fie onorată, independent așadar de orice intervenție exterioară, Regulamentul bancar prevăzând - pentru situațiile acestea - posibilitatea rezolvării situației prin altă modalitate de plată.

A reține o vinovăție penală doar pentru acest fapt în sine echivalează practic cu sancționarea penală a faptei putative.

Chiar dacă prin conduita sa, inculpatul a dat dovadă la rândul său de rea credință prin emiterea acelei adrese către bancă, nu se poate reține săvârșirea unei fapte penale față de lipsa de consecințe juridice a solicitării de neonorare a plății, care intervenea oricum, la cererea sau în lipsa cererii inculpatului.

în altă ordine de idei, este relevantă în același sens conduita părții civile, care la rândul său a acționat cu rea credință folosind abuziv fila cec remisă în circumstanțe exterioare cu mult anterior conflictului.

în orice caz, activitatea inculpatului nu se circumscrie condițiilor de incriminare sancționate de art. 215 alin. (4) teza finală C. pen., pentru considerentele pe care anterior le-am arătat (sub aspectul neîndeplinirii condiției referitoare la momentul interzicerii de plată).

Pentru toate aceste motive, a considerat că fapta inculpatului nu are caracter penal și soluția legală care se impune este aceea de achitare a inculpatului în baza art. 10 lit. b) C. proc. pen., așa cum a reținut și instanța de fond, apelul Parchetului fiind neîntemeiat sub acest aspect.

în ceea ce privește apelul părții civile, opinia minoritară este concordantă cu opinia majoritară, banca emitentă a filelor cec neavând vreun raport juridic de prepușenie, care să justifice eventuala obligare în solidar a acesteia la despăgubiri civile, sens în care în mod temeinic instanța de fond a respins cererea părții civile privind introducerea în cauză în această calitate a băncii. Reținând însă soluția pe latură penală, față de temeiul corect al achitării acțiunea civilă rămâne nesoluționată, conform art. 346 aliniatul final C. proc. pen.

în ceea ce privește măsura sechestrului asigurător instituită prin ordonanța nr. 5336/P/2006 din data de 01 iunie 2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul București (fila 31 dup vol. I) a apreciat că nu se impune ridicarea acesteia prin prezenta hotărâre, având în vedere că din cuprinsul rechizitoriului (fila 227 vol. IV ) rezultă că această ordonanță a fost infirmată prin ordonanța nr. 13859/5839/2006 a Parchetului înaltei Curți de Casație și Justiție; câtă vreme actul prin care s-a dispus luarea măsurii asigurătorii a fost desființat, măsura luată prin acest act este la rândul său desființată, iar în cazul în care a fost deja pusă în executare, se ridică de drept în temeiul noului act, care a desființat actul prin care a fost instituită.

Așadar, ordonanța de infirmare a Parchetului înaltei Curți de Casație și Justiție este suficientă pentru ridicarea sechestrului reținând că nici inculpatul nu a solicitat ridicarea acestei măsuri și nici Parchetul - în motivele sale de apel - nu a făcut vreo referire la această împrejurare.

Cu privire la soluția pe latură civilă dispusă în opinia majoritară, a apreciat că aceasta este eronată în raport de considerente. Cele două file cec nu constituie titluri executorii pentru partea civilă, acestea având și în prezent ca și la momentul prezentării pentru plată, același regim din punctul de vedere al condițiilor de onorare de plată.

Pe de altă parte, nu s-a observat în opinia majoritară, că acestea nu pot fi executate pentru că pentru că societatea debitoare, SC F.C. SRL a fost radiată din Oficiul Registrului Comerțului din anul 2004, când a fost preluată de SC I.I. SRL, care la rândul său a fost declarată în faliment, rezultând din dosar (filele 75 - 90 dosar apel) că s-a realizat procedura împărțirii patrimoniului creanțelor creditorilor săi, fiind practic imposibil a se realiza încasarea sumelor de către partea civilă în procesul împărțirii patrimoniului, debitoarea parte civilă din cauză neparticipând.

împotriva deciziei au declarat, în termen legal, recurs inculpatul și partea civilă S.C. P.V. S.A.

Prin motivele formulate de partea civilă SC P.V. SA s-a cerut casarea deciziei pentru cazurile de casare prevăzute de art. 3859pct. 9 și art. 3859pct. 10 C. proc. pen.

A arătat că unul din motivele de apel invocate a fost acela al necitării persoanei responsabile civilmente a cărei introducere în cauză s-a cerut. Instanța de apel a considerat că citarea părții responsabile civilmente are un caracter formal și a respins cererea încălcând prevederile art. 24 C. proc. pen.

în mod nelegal a reținut că nu există parte responsabilă civilmente în cauza dedusă judecății.

Instanța de apel nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate.

Astfel având de soluționat acțiunea civilă a motivat că inculpatul nu poate fi obligat la plata sumei înscrise în cec și a dobânzii întrucât plata cecurilor constituie titluri executorii și nu mai pot fi emise alte titluri executorii.

Raționamentul este greșit deoarece nu a putut fi încasat datorită băncii care nu a respectat dispozițiile legii și a acceptat cererea emitentului de a nu fi onorat la plată.

A solicitat casarea deciziei și în rejudecare să se stabilească dacă acțiunea civilă este întemeiată pe Legea cecului și pe celelalte norme care reglementează atragerea răspunderii penale.

Inculpatul prin motivele de recurs scrise a invocat cazurile de casare prev. de art. 3859pct. 6 C. proc. pen. și art. 3859pct. 18 C. proc. pen.

Primul motiv vizează judecarea recursului în lipsa apărătorului ales.

S-a arătat că la termenul de judecată din 23 ianuarie 2001 cauza a rămas în pronunțare la dezbatere fiind prezenți inculpatul și apărătorul său ales. Pronunțarea a fost amânată succesiv la 30 ianuarie și 6 februarie 2009 termen la care s-a dispus repunerea pe rol pentru soluționarea apelurilor în complet de divergență, termen 27 februarie 2009.

La termenul stabilit apărătorul inculpatului nu s-a putut prezenta din motive medicale astfel că s-a stabilit termen la 6 martie 2005 ora 12.00. La ora fixată instanța de fond a luat cauza în dezbatere fără ca inculpatul și apărătorul său ales să fie prezenți, deși avea posibilitatea să lase dosarul la urmă. în raport de această situație , sosit în instanță, inculpatul prin apărător ales a depus la ora 13.30 note scrise (aflate la fila 97 dosar).

în același condiții instanța de apel a numit din oficiu un apărător pentru inculpat care în cuvântul său a arătat că "instanța de fond a analizat în mod corect probele administrate și în baza cărora a stabilit ca relațiile dintre părți sunt de natură comercială, astfel că solicită respingerea apelurilor, ca nefondate.

Modul în care a procedat instanța de apel l-a privat de posibilitatea de a se apăra asistat de avocatul ales.

Privind cazul de recurs prev. de art. 3859pct. 18 C. proc. pen. a considerat că instanța de apel a stabilit în discordanță cu probele administrate, că inculpatul I.D.S. ar fi regizat un plan laborios prin care nu și-a achitat datoria pe care o avea la partea civilă.

în esență a motivat pe starea de fapt reținută în sentință că este de necontestat ca la 30 septembrie 2003 prin adresa nr. 4718 înregistrată la F.B. SA sub nr. 1068, SC F.C.C. SRL a reamintit băncii că cecul a fost declarat nul și a interzis plata filelor cec (adresa fiind semnată de martora R.G., inculpatul semnând doar adresa trimisă prin fax la data de 01 octombrie 2003 deși la acea dată se cunoștea că filele cu nr. 3806 și 4859 nu fuseseră pierdute, însă această împrejurare este lipsită de relevanță juridică penală în contextul în care odată declarată pierdută fila cec nu mai poate fi onorată la plată conform regulamentelor bancare invocate.

Verificând hotărârea atacată pe baza lucrărilor și materialului din dosar înalta Curte constată că recursurile sunt fondate pentru cele ce urmează.

Art. 171 C. proc. pen. prevede că învinuitul sau inculpatul are dreptul de a fi asistat de un apărător în tot cursul procesului penal, iar organele judiciare sunt obligate să-i aducă la cunoștință învinuitului sau inculpatului acest drept.

în principiu, asistența juridică în procesul penal este deci facultativă, în sensul că părțile pot decide dacă vor apela sau nu la un apărător care să le acorde asistență juridică.

în alin. (2) și (3) ale aceluiași articol sunt prevăzute unele derogări de la regula sus-menționată astfel că în unele situații limitativ prevăzute de lege, asistența juridică este obligatorie. Astfel potrivit alin. (3) în cursul judecății asistența juridică este obligatorie și în cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detențiunii pe viață sau pedeapsa închisorii de 5 ani sau mai mare.

Potrivit alin. (4)1 al art. 171 C. proc. pen. introdus prin Legea nr. 281/2003 și modificat prin art. I pct. 98 dinLegea nr. 356/2006, în cursul judecății, după începerea dezbaterilor, când asistența juridică este obligatorie, dacă apărătorul ales lipsește nejustificat, la termenul de judecată și nu asigură substituirea, instanța ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să-l înlocuiască, acordând un termen de minim 3 zile pentru pregătirea apărării.

Dezbaterile asupra apelurilor formulate în cauză au avut loc la 23 ianuarie 2010 când a fost amânată pronunțarea la 30 ianuarie și apoi la 6 februarie 2010 când cauza a fost repusă pe rol pentru a fi soluționată în complet de divergență.

La termenul din 6 martie, în complet de divergență, instanța constatând că inculpatul este lipsit de apărare a desemnat un apărător din oficiu și în aceeași zi a judecat cauza fără să respecte dispozițiile art. 171 alin. (4) C. proc. pen.

Delegația pentru asistența juridică obligatorie (f.99) din dosar a fost emisă la 6 martie 2010.

La fila 97-98 se găsesc concluziile scrise depuse de inculpat prin apărător ales în aceeași zi 6 martie 2010 la orele 13.30 după dezbaterea apelurilor.

Rezultă din cele de mai sus că inculpatul a fost prezent, că instanța văzând lipsa apărătorului ales, a desemnat apărător din oficiu și în aceeași zi, fără să acorde cel puțin 3 zile pentru respectarea apărării într-o cauză complexă - soluționată în complet de divergență a încălcat dreptul la apărare a inculpatului.

Având în vedere dispozițiile art. 197 alin. (2) și (3) C. proc. pen., s-a constatat că hotărârea pronunțată prin încălcarea dispozițiilor art. 171 alin. (4)1 C. proc. pen. este lovită de nulitate absolută și prin urmare s-a impus casarea ei, cazul de casare fiind cel prev. de art. 3859pct. 6 C. proc. pen. - judecata a avut loc în lipsa apărătorului ales, prezența acestuia fiind obligatorie.

în temeiul art. 38515 alin. (2) lit. c) s-a dispus rejudecarea de către aceeași instanță, Curtea de Apel București.

Cu ocazia rejudecării vor fi analizate și motivele de recurs invocate de partea civilă SC P.V. SA, privind greșita soluționare a acțiunii civile.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului inculpat, în sumă de 50 lei, va fi plătit din fondul Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești.

← ICCJ. Decizia nr. 1868/2010. Penal. Plângere împotriva...  ICCJ. Decizia nr. 1879/2010. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1757/2010. Penal