ICCJ. Decizia nr. 2033/2010. Penal

Decizii penale ICCJ 2010

1. Tribunalul Iași, secția penală, prin sentința penală nr. 661 din 9 noiembrie 2009, dată în dosar nr. 1531/99/2008, soluționând cauza penală în fond a hotărât condamnarea inculpatului Z.R. pentru săvârșirea infracțiunilor concurente de tentativă de omor calificat și deosebit de grav [profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra/"prin cruzimi"] prevăzută de art. 20 raportat la art. 174,art. 175 alin. (1) lit. d), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. d) C. pen. ["din motive josnice" în speță din răzbunare], art. 74 alin. (2) C. pen. ["alte împrejurări care pot constitui circumstanțe atenuante" în speță lipsa de antecedente penale, este tatăl unui copil minor a fost încadrat în muncă anterior, beneficiază de sprijinul familie de origine] și art. 80 alin. (2) C. pen. - prin schimbarea încadrării juridice în baza art. 334 C. proc. pen. din infracțiunea prevăzută de art. 20 raportat la art. 174,art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. reținută prin rechizitoriu - și respectiv lovire sau violențe prevăzute de art. 180 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. d), art. 74 alin. (2) și art. 80 C. pen. la pedepsele de 12 ani și 6 luni închisoare / interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. pe durata de 5 ani și degradarea militară și respectiv 2 ani închisoare aplicându-i-se în final prin contopire în baza art. 33 lit. a), art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen. pedeapsa principală mai grea de 12 ani și 6 luni închisoare sporită la 14 ani închisoare/interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. b), d) și e) C. pen. și degradarea militară (pedepse complementare).

Conform art. 71 alin. (2) și 3 C. pen., pe durata executării pedepsei principale i-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), d) și e) C. pen. ca pedeapsă accesorie.

în baza art. 350 C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă în cauză a inculpatului, computându-i-se din pedeapsă - potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) - timpul reținerii și arestării preventive de la 10 februarie 2008 la zi.

Pe latură civilă a fost obligat inculpatul la următoarele despăgubiri civile:

a) către partea civilă minoră C.A.I., victima infracțiunii de tentativă la omor calificat și deosebit de grav - prin reprezentanții legali C.P. și C.M. - la 3.120 Euro și 45.134,79 lei daune materiale și 100.000 lei daune morale;

b) către partea civilă minoră C.G.E. - victima infracțiunii de lovire sau alte violențe - prin reprezentanții legali C.P. și C.M. - la 10.000 lei daune morale;

c) către partea civilă Spitalul Clinic de Urgență pentru copii "Sf.Maria" la sumele de 6951,31 lei și respectiv 33.909,68 lei daune materiale/cheltuieli de spitalizare iar către partea civilă Serviciul de Ambulanță Iași la suma de 586 lei daune materiale, cheltuieli de transport pentru cele 2 victime [iar în baza art. 163 C. proc. pen. a fost instituit sechestru asigurator asupra bunurilor imobile/mobile proprietatea inculpatului până la concurența sumelor necesare recuperării despăgubirilor civile arătate].

Conform art. 191 și art. 193 C. proc. pen. a fost obligat inculpatul și la sumele de 3.000 lei către stat și 1.000 lei reprezentantul legal părților civile C.P. cu titlu de cheltuieli judiciare.

Hotărând rezolvarea acțiunii penale prin condamnare în conformitate cu dispozițiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen., prima instanță a constatat că învinuirile ce au format obiectul urmăririi penale referitor la care a fost dispusă trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului prin rechizitoriul nr. 183/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, respectiv:

- în după amiaza zilei de 9 februarie 2008 aflat sub influența băuturilor alcoolice a turnat apă clocotită peste victima C.A.I. în vârstă de numai 4 ani - mai întâi câte puțin cu o cană de 250 ml. în timp ce îl imobiliza la podea cu picioarele, după care direct cu cazanul cu capacitatea de 15 litri - profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra, producându-i arsuri ajunse în stadiul de cicatrice cheloide retractile pe circa 36% din suprafața corpului care au pus în pericol viața acestuia, afectându-i procesul de creștere și reprezintă o infirmitate fizică permanentă cu reducerea capacității de adaptabilitate în proporție de 40% pe o perioadă de cel puțin 150 ani [în conexiune cu incriminarea din art. 20 raportat la art. 174,art. 175 alin. (1) lit. d) C. proc. pen. privind tentativa la omor calificat] și; la aceiași dată sus-menționată a lovit cu pumnii și picioarele partea vătămată C.G.E. în vârstă de 10 ani, fratele primei victime cauzându-i "traumatism cranio-facial, plagă contuză baza inferioară, echimoză geniană stângă, echimoză periorbitară stâng, contuzie abdominală" leziuni de violență ce au necesitat 8-10 zile de îngrijiri medicale [în conexiune cu incriminarea din art. 180 alin. (2) C. pen. privind lovirea sau alte violențe]; există ca atare și realizează conținutul constitutiv al infracțiunilor concurente de tentativă la omor calificat / deosebit de grav și lovire sau alte violențe prevăzute de art. 20 iar la art.174,art. 175 alin. (1) lit. d), art.176 alin. (1) lit. a) C. pen. și art.180 alin. (2) C. pen., în final aplicarea art. 75 lit. d), art. 74 alin. (2), art. 80 alin. (2) și art. 33 lit. a), C. pen. ce au fost comise în următoarele împrejurări de fapt:

Inculpatul Z.R. a locuit în satul Moara-Ciornei comuna Tibana, județul Iași, este căsătorit - soția fiind plecată în străinătate - tatăl a patru copii din care unul minor, fiind mecanic de profesie; una din familiile cu care se vizita era cea a lui C.P. din satul vecin, tatăl părților vătămate în cauză; inculpatul potrivit actelor mediale era dependent de alcool fără a fi cunoscut însă în localitate ca un tip agresiv.

în cursul zilei de 9 februarie 2008 după ce a consumat băuturi alcoolice inculpatul a plecat de la domiciliul său în satul vecin Alexeni unde domiciliază familia C.P. și M., cu intenția de a întreține relații sexuale cu aceasta din urmă; pe drum a cumpărat o ciocolată și bomboane pentru cei trei minori ai familiei Cornea și o sticlă de un litru de votcă "Sorok", din care a băut circa 200 ml, completând diferența cu lichior de cireșe.

Cu ocazia cercetării la fața locului, în holul de la intrarea în casă, a fost găsită sticla din plastic în formă dreptunghiulară (fila 5 verso dosar urmărire penală).

în jurul orelor 1500, C.M. și cei trei copii (C.A.I., în vârstă de 4 ani, C.G.E., în vârstă de 10 ani și C.G., în vârstă de 11 ani) se aflau întruna din camere când a venit inculpatul. L-a servit pe acesta cu o cafea, cunoscând relația de prietenie dintre inculpat și soțul său. Cât timp au stat acolo toți cinci, Z.R. a continuat să bea din sticla de votcă amestecata cu lichior până când au mai rămas aproximativ 150 ml. de alcool. Trebuie tăcută precizarea că, în acea cameră, de la stânga la dreapta, se găseau: o sobă de teracotă prevăzută cu plită din fontă, pe care era așezată o oală de inox de 15 litri cu mânere din același material; o masă din lemn; un pat din lemn tip recamier; un dulap din lemn cu două uși, orientat cu fața spre ușa de acces în cameră; un alt pat din lemn tip canapea; o masă de fier de culoare verde.

întrucât C.M. cunoștea faptul că între Z.R. și cumnata sa, sora lui C.P., existase, în tinerețe, o relație apropiată, inculpatul i-a cerut celei dintâi să o cheme pentru a întreține relații sexuale cu aceasta, solicitare refuzată, împrejurare care l-a determinat să-i propună acest lucru mamei celor trei minori prezenți. Această dorință i-a făcui să scoată din buzunar o bancnotă de 50 lei și să le-o ofere pentru a merge la magazin să-și cumpere diverse dulciuri, dar copiii l-au refuzat, preferând să rămână în casă cu mama lor. Partea vătămată G.C. a declarat că, atunci când sticla de votcă ajunsese pe la jumătate, Z. a început să-i propună mamei sale să se culce cu el, iar "nouă ne-a oferit o hârtie de 50 lei ca să plecăm de acasă, dar noi nu am vrut".

Dată fiind starea avansată de ebrietate în care inculpatul se găsea, dublată de dorința lui explicită de a întreține relații sexuale, temându-se pentru fetița sa de 11 ani. C.M. a trimis-o pe aceasta din urma afară sub pretextul de a rezolva o treabă, după care a ieșit și ea, precizându-i inculpatului că se întoarce imediat.

Cele două au fugit la C.P., pe tarlaua pe care se afla cu tractorul (la circa 500 metri depărtare) și, după ce i-au povestit de cele petrecute, i-au solicitat să vină acasă.

Rămas în cameră cu cei doi copii (partea vătămată C.A.I. adormise pe patul de lângă sobă), supărat că femeia nu se mai întorcea și, mai ales, pe faptul că minorii nu au dorit să părăsească locuința, inculpatul l-a lovit cu pumnul în obrazul stâng pe G.C.E. în vârstă de 10 ani, care a căzut jos, în fața ușii de la intrarea în cameră, în spațiul dintre soba cu plită și masa dinspre fereastră, în dorința de a-i provoca dureri și de răzbunare, inculpatul s-a aplecat asupra copilului de 10 ani, aflat deja la pământ, și a continuat să-1 lovească. Din raportul de constatare medico-legală nr. 4392/OF din 11 februarie 2008 (fila 31 dosar urmărire penală) rezultă că minorul a prezentat diagnosticul de "traumatism cranio-facial, plagă contuză buza inferioară, echimoză geniană stângă, echimoză periorbitară stângă. contuzie abdominală", leziuni ce s-au putut produce prin lovire cu corp contondent (palmă. pumn, etc), pot data din 09 februarie 2008 și necesită pentru vindecare un număr de 8 - 10 zile de îngrijiri medicale". Partea vătămată minoră în vârstă de 10 ani precizează: "după câteva minute, Z. m-a lovit cu pumnul în obrazul stâng, eu am căzut jos între plită și masă, iar Z. mă ținea cu o mână, fiind în genunchi, și mă lovea cu cealaltă."

Trezit de țipetele fratelui său, partea vătămată C.A.I., în vârstă de 4 ani, a început și să țipe de frică, împrejurare care l-a determinat pe inculpat să se reorienteze, eliberându-1 pe fiul mai mare al familiei Cornea, acesta din urmă reușind să se retragă în holul de la intrare.

Z.R. a văzut un cazan de inox cu capacitatea de 15 litri, aflat pe plita din cameră, plin cu apă ce clocotea. C.M. a fost cea care 1-a pus pe foc pentru a avea apă de îmbăiat copiii. în dorința lui de răzbunare, inculpatul l-a apucat de cele două toarte și 1-a pus pe podea, în locul în care mai înainte căzuse copilul de 10 ani, după care, s-a îndreptat spre băiețelul de 4 ani ce se afla pe pat, l-a lovit peste spate cu palma, l-a luat de sub brațe și l-a așezat jos cu spatele la el.

Stând în genunchi, deasupra copilului și strângându-i picioarele cu genunchii săi, inculpatul a început să-i toarne pe cap și pe spate apă clocotită din cazan, folosind o cană din faianță (ce se afla pe plită), de 250 ml, timp în care C.A.I. țipa și se zbătea, dar nu se putea elibera. "Cu mâna stângă Z. se sprijinea de podea, iar cu dreapta lua apă din cazan eu o cană...; fratele meu era ținut cu fața în jos, țipa tare,..", a declarat G.C.

Văzând ce i se întâmplă fratelui său mai mic (holul de intrare făcând legătura eu camera de locuit printr-o ușă prevăzută cu geam în partea superioară, ușă care ia acei moment era și întredeschisă - a se vedea procesul verbal de cercetare la fața locului - fila 6 verso), partea vătămată C.G.E. a fugit în drum strigând după ajutor și, chiar în poartă, l-a văzut pe martorul L.C., care venea din vale cu vacile, mânându-le cu un băț. Martorul L. a declarat că i-a ieșit în cale un copil de-al lui C.P., respectiv G.C., care țipa, era plin de sânge la gură și spunea că unul din satul Moara-Ciornei îl omoară pe fratele său.

Alertat de copil, martorul a intrat în fugă în hol și, prin ușa întredeschisă care dădea în cameră 1-a văzut pe inculpat stând în picioare de astă dată, cu spatele la ușă și turnând direct din cazan apă clocotită pe capul minorului A.I. Acesta din urmă "nici nu putea să plângă, era leșinat".

L.C. a strigat la inculpat să-l lase în pace pe băiat, dar acesta, întorcându-se spre ușă, a aruncat restul de apă pe martor, reușind să-l ude pe partea stângă a corpului. Imediat după aceasta, L.C. a intrat în cameră trântind ușa și îmbrâncindu-l pe inculpat, care a căzut între cele două paturi, după care a ridicat copilul opărit, ajuns în stare de inconștiență și a fugit cu el afară. încă din data de 10 februarie 2008, cu ocazia cercetării la fața locului, martorul L.C. a precizat, în detaliu, ce a perceput în mod direct, respectiv:

- l-a întâlnit pe minorul G.E. în fața porții familiei C.; acesta prezenta urme de violență în zona feței, era foarte speriat întrucât "un bărbat din Moara Ciornei toarnă apă pe fratele său mai mic";

- din hol, prin ușa întredeschisă ce face accesul în camera de locuit, a văzut cum Z.R., ce stătea cu spatele la ușă, avea o oală de inox în mână și turna apă clocotită peste copilul de 4 ani, A.I., care stătea pe podeaua camerei.

Cu ocazia audierii sale, în ambele faze procesuale, martorul a mai precizat că, în timp ce turna băiatului de 4 ani apă clocotită, inculpatul spunea: "stai să-ți fac baie, țigane!". Mai mult, după ce a reușit să-i tragă copilul de sub picioare, care, între timp, își pierduse conștiința, l-a împins pe inculpat, ce a căzut "în patru labe" între cele două paturi, apoi a alergat afară, dar a tras imediat ușa de la cameră după el pentru a-l împiedica pe Z. să părăsească locuința: "am luat copilul în brațe cu mâna dreaptă și cu stânga am tras ușa de la cameră după mine, am ieșit în curte și am tras-o și pe aceasta, ținând cu o mână de clanță pentru că ieșise după mine pe hol".

Partea vătămată C.E. l-a luat pe fratele lui mai mic în brațe și s-a îndreptat spre poartă, moment în care a apărut și C.M., care a preluat copilul și l-a dus la vecina sa T.V.

Odată cu mama copiilor au venit: C.P., tatăl copiilor, C.C., unchiul lor, C.V., bunica, vecinii T.V., T.O., S.C., care, revoltați de fapta inculpatului, l-au imobilizat și lovit.

Martorul L. a declarat că, imediat ce a ieșit din casă, în curte, a ieșit în prag și Z.R., încercând sâ-1 lovească cu piciorul, dar nu a ieșit în curte pentru că era numai în șosete.

Din procesul-verbal de cercetare la fața locului rezultă că inculpatul, imediat după comiterea faptei, a fost găsit de organele de poliție pe unul din paturile din camera în care s-au desfășurat evenimentele; acesta prezenta arcada ochiului stâng spartă, iar ochiul tumefiat. Cu aceeași ocazie, întrebat asupra motivului acțiunii sale, Z.R. a precizat că nu cunoaște motivul, dar că își amintește că a aruncat cu apă fierbinte peste un copil (fila 3 dosar urmărire penală).

C.P. a anunțat prin serviciul 112 organele de poliție și Serviciul de Ambulanță Iași.

Cele două părți vătămate împreună cu mama lor au fost transportate la ieșirea din satul Alexeni, în întâmpinarea ambulanței cu mașina martorului P.C.

Din raportul de expertiză medico-legală nr. 4391/OF din 11 februarie 2008 al I.M.L. Iași rezultă că partea vătămată C.A.I., în vârstă de 4 ani la data comiterii faptelor, prezenta arsuri de gradul I și II a circa 40% din suprafața corpului, leziuni, pentru a căror vindecare, inițial, s-a apreciat a fi necesare 35 - 40 zile de îngrijiri medicale, punându-i în primejdie viața.

La data de 28 martie 2008, partea vătămată A.I. se afla, în continuare internată în Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Măria" din Iași, evoluția acestuia fiind lent favorabilă, necesitând continuarea tratamentului de specialitate (a se vedea adresa cu nr. 4599 din 28 martie 2008, fila 30 dosar urmărire penală).

Prin raportul de expertiză medico-legală nr. 5216/OF din 18 septembrie 2008, dispus a fi efectuat în cauză, s-a concluzionat, în ceea ce-l privește pe minorul C.A.I., în vârstă de 4 ani, următoarele:

- prezintă cicatrice cheloide retractile consecutiv arsurilor prin lichide fierbinți produse la data de 09 februarie 2008, reprezentând circa 36% din suprafața corporală, pentru care va fi supus unor intervenții chirurgicale repetate, și cicatrice fără aspect cheloid ale feței, genunchilor și 1/3 suprafețe inferioare ale antebrațelor, consecutive arsurilor prin lichide fierbinți la data de 09 februarie 2008 și care reprezintă 2% din suprafața corporală;

- aceste cicatrice cheloide ce-i afectează și procesul de creștere, reprezintă o infirmitate fizică permanentă, cu reducerea capacității de adaptabilitate în proporție de 40% pentru o perioadă de cel puțin 15 ani, timp în care vor li eșalonate intervențiile chirurgicale: va fi reexaminat după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice, în jurul vârstei de 18 - 20 de ani, pentru aprecieri definitive medico - legale;

- aceste cicatrice cheloide reprezintă un prejudiciu estetic major, ce poate fi asimilat cu noțiunea de "sluțire".

Audiat în instanță cu respectarea garanțiilor procesuale prevăzute de art. 6,art. 70 alin. (2) și art. 171 C. proc. pen. inculpatul a arătat că la data de 9 februarie 2008 a consumat o cantitate mare de băuturi alcoolice și a pierdut noțiunea timpului și contactul cu realitatea. Nu reține ce s-a întâmplat. A susținut că și-a pierdut conștiința ("nu-mi aduc aminte ce s-a întâmplat, pot să fiu chiar tăiat bucățele" - fila 28 verso dosar) și nu cunoaște cursul evenimentelor după momentul la care a băut cafeaua la familia C. și până când se afla pe unul din paturile familiei C. și era lovit de C.C., oprit, în cele din urmă, de C.P., tatăl celor doi minori implicați în incidente.

în faza de cercetare judecătorească, inculpatul a depus o serie de memorii în care este consemnată aceeași poziție față de comiterea faptelor pentru care este cercetat; ba, mai mult, încearcă să susțină că marea vină ar aparține mamei celor trei copii minori, care, deși a văzut gradul avansat de ebrietate în care se găsea, l-a lăsat totuși cu doi băieți în casă și a plecat.

în faza de urmărire penală, respectiv în seara de 09 februarie 2008, inculpatul, care nu a putut să-și consemneze singur declarația, a precizat că i-a propus lui C.M. să întrețină relații sexuale și a cerut copiilor să plece din casă, dându-le bani să-și cumpere dulciuri; a precizat că nu înțelege cum un vas aflat pe plită a căzut peste unul din copii; nu a recunoscut comiterea faptelor, precizând, totodată, că a fost lovit de către C.C. cu pumnul în față și de către L.C. cu un băț.

A doua zi, respectiv în data de 10 februarie 2008 (perioadă în care a fost lăsat acasă, să-și revină și să poată comunica într-un mod cursiv și lucid), inculpatul a declarat că nu-și mai amintește să-i fi cerut lui C.M. să întrețină relații sexuale cu el; în plus, nu crede că a fost în stare să toarne apă fierbinte în capul copilului cel mic, fiind atât de beat încât nu ar fi putut ține cazanul cu apă fierbinte în mâini. Nu-și amintește dacă l-a lovit pe băiatul mai mare, nu-și amintește cum au ieșit copiii din casă, nu-și amintește dacă a venit martorul L. și ce a făcut acesta.

Nici un moment inculpatul nu și-a asumat faptele imputate, declarând constant că nu neagă posibilitatea comiterii acestora, însă, din cauza stării avansate de ebrietate, nu-și mai aduce aminte nimic din cele întâmplate în noaptea respectivă.

Apărările sale sunt infirmate tară echivoc de mijloacele de probă analizate detaliat mai sus. Chiar și susținerea sa - că datorită stării avansate de ebrietate a uitat tot - este infirmată de unii martori, care au relatat că inculpatul a recunoscut parțial, în fața lor, faptul că a opărit băiatul cel mic.

După cum am arătat mai sus, în noiembrie 2008, Z.R. a fost internat la Spitalul de Psihiatrie Socola Iași, în vederea expertizării, concluzionându-se (raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 5461/psh din 22 septembrie 200S întocmit de I.M.L. - Iași - filele 121 - 122 dosar) că faptele ce formează prezentul dosar au fost comise cu discernământ, constatându-se că nu manifestă tulburări psihice evidențiabile în prezent (fila 122 dosar), concluzii menținute și în urma analizei actelor medicale ce atestau, în iunie 2000, un traumatism cranian prin lovire, comoție cerebrală minoră (f. 303 dosar).

Reținerea de către instanță a săvârșirii tentativei la omor și în condițiile agravante prevăzute de art. 176 lit. a) C. pen. ["prin cruzimi"] - separat de aceea de calificare prev. de art. 175 lit. d) C. pen. ["profitând de starea de neputință a victimei de a se apăra" în considerarea vârstei acestuia de numai 4 ani] stabilită prin rechizitoriu - a avut în vedere aspectul de ferocitate al momentului de desfășurare a acțiunii de omucidere asupra victimei A.I.; în concret acțiunea de a turna apă clocotită câte puțin, cu o cană, pe capul unui copil de 4 ani pe spatele acestuia, în timp ce era imobilizat la podea prin strânsoare între genunchii agresorului, pentru ca, ulterior, să toarne direct cu cazanul peste aproape tot corpul (respectiv, în zona capului, feței, membrelor superioare, spatelui, genunchilor, în zona inghinală - edificatoare în acest sens, pe lângă concluziile științifice ale raportului de expertiză medico - legală nr. 5216/OF din 18 septembrie 2008 al I.M.L. Iași, fiind și fotografiile inserate pe suport CD, depus la dosarul cauzei la termenul din 2 noiembrie 2009), faptul că acțiunea sa a fost stopată prin intervenția intempestivă a martorului L.C., ceea ce a determinat reacția inculpatului de a arunca apă clocotită și în direcția acestuia, enervat de faptul că a fost împiedicat în continuarea acțiunii sale de răzbunare feroce, evidențiază faptul că inculpatul a urmărit și a dorit a-i cauza părții vătămate suferințe inutile, de mare intensitate, cu mult peste cele care ar fi fost inerente unei acțiuni de ucidere, rezultat care, deși prevăzut de inculpat, nu a fost urmărit, ci doar acceptată posibilitatea producerii lui. Toate acestea dovedesc periculozitatea socială ieșită din comun cu care s-a acționat și o chinuire inutilă a victimei. Astfel, dacă inculpatul ar fi dorit doar vătămarea corporală a părții vătămate C.A.I. și nu ar fi acționat cu intenția de a o ucide, prin chinuirea acesteia, nu i-ar fi turnat apă clocotită câte puțin: în zonele în care a acționat, o parte fiind vitale - cap, spate -, iar altele nu - brațe superioare, umeri, zona inghinală -, prin modul de acțiune, nu făceau decât să cauzeze suferințe prelungite părții vătămate de 4 ani. Drept dovadă că aceasta a rămas cu sechele la mâini (fiind necesare alte serii de intervenții chirurgicale și imobilizări gipsate pentru a putea fi folosite într-un mod normal, rezultat incert până Ia momentul la care va fi făcută evaluarea finală, în jurul vârstei de 18 - 20 de ani, după epuizarea tuturor mijloacelor terapeutice) și prezintă:

- cicatrice cheloide retractile, reprezentând circa 36% din suprafața corporală, pentru care va fi supus unor intervenții chirurgicale repetate, și cicatrice tară aspect cheloid ale feței, genunchilor și 1/3 suprafețe inferioare ale antebrațelor, care reprezintă 2% din suprafața corporală:

- aceste cicatrice cheloide ce-i afectează și procesul de creștere, reprezintă o infirmitate fizică permanentă, cu reducerea capacității de adaptabilitate în proporție de 40% pentru o perioadă de cel puțin 15 ani. timp în care vor fi eșalonate intervențiile chirurgicale.

Leziunile din zone precum cervicală (adică la ceata, în partea posterioară a gâtului), vertebrală, scapulară (zona umerilor), lombară (regiunea șalelor) ori la membrele inferioare - genunchi - nu pot fi explicate plauzibil, decât în sensul că s-a acționat prin cruzimi. Mai mult, chiar martorul L.C., în momentul în care a pătruns în încăpere, 1-a văzut pe inculpat în picioare turnând apă clocotită pe capul copilului "care nici nu putea să plângă, era leșinat".

Aceste acțiuni ale inculpatului, de "opărire" au fost, în mod categoric, de natură să cauzeze suferințe inutile și prelungite în timp (grăitoare în acest sens sunt toate actele medicale depuse la dosar și la care instanța a făcut deja trimitere și care atestă multitudinea de intervenții chirurgicale la care a fost și va fi supus minorul C.A.I.).

Instanța a pus în discuția pârtilor schimbarea de încadrare juridică a acestei fapte, la ultimul termen, din infracțiunea de "tentativă la omor calificat" prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174,art. 175 alin. (1) lit. d) C. pen. în cea de "tentativă la omor deosebit de grav, prin cruzimi" prevăzută și pedepsită de art. 20 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. d), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., schimbare de încadrare care este întemeiată prin raportare la considerentele arătate anterior și care se va dispune în acest sens, în conformitate cu art. 334 C. proc. pen.

Se reține că inculpatul a comis această infracțiune cu intenție indirectă. întrucât analiza coroborată a întregului probatoriu administrat în cauză coroborat cu poziția inculpatului și cu atitudinea sa față de partea vătămată C.A.I., în vârsta de 4 ani, relevă că acesta a prevăzut rezultatul faptei sale, respectiv, acela că victima ar putea deceda ca urmare a multitudinii de acțiuni dureroase la care a fost supus, prin "opărire", în zone vitale și nevitale, prin raportare, în special, la vârsta acestuia și, deși nu a urmărit producerea lui prin comiterea faptei deduse judecății, a acceptat acest rezultat. Astfel, turnând peste băiatul de 4 ani, imobilizat la podea, peste aproape toate zonele corpului lui, inclusiv peste zone vitale, apă clocotită cu o cană de 250 ml. și, ulterior, cu cazanul de 15 litri, chiar și în momentul în care minorul era leșinat de durere, inculpatul a prevăzut că există posibilitatea producerii morții și, deși nu a urmărit, a acceptat acest rezultat să cauzeze decesul victimei. Rezultatul nu s-a produs, fapta rămânând în forma tentativei, ca urmare a intervenției medicilor.

Numărul mare de acțiuni de "opărire" l-a care a fost supusă partea vătămată și zonele corporale unde acestea au fost exercitate relevă că inculpatul a acționai cu cruzimi, în privința acestei forme calificate/agravante el acționând deci cel puțin cu intenție indirectă (deși, raportat la probele administrate, tribunalul apreciază că în privința formei calificate s-a acționat cu intenție directă), adică a prevăzut rezultatul faptei sale și chiar dacă nu l-ar fi urmărit expres, a acceptat posibilitatea producerii lui, respectiv a prevăzut că, prin opărirea cu lichid clocotit, cu ajutorul unei căni și, ulterior, folosindu-se direct de cazan, peste aproape tot corpul, îi va cauza acestuia suferințe inutile și prelungite în timp.

Cât privește solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice în sensul reținerii infracțiunii de "vătămare corporală gravă" prev. de art. 182 C. pen., aceasta este evident nefondată, raportat la considerentele mai sus arătate. Leziunile efectiv produse, modul de acțiune, instrumentul utilizat (care, prin natura lui nu este apt de a produce moartea, clar, date fiind împrejurările cauzei, cantitatea de lichid fierbinte turnată, la început, câte puțin. după care, direct cu cazanul, vârsta victimei - 4 ani, ar fi putut conduce la acest rezultat), zonele corpului vizate (o parte vitale), numărul total de zile de îngrijiri medicale, la momentul de față nefinalizat, astfel cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală aflat la dosar, atitudinea ulterioară a inculpatului și consecințele produse, relevă lipsa de fundament a unei astfel de cereri și faptul că, în speță, este vorba de o tentativă la omor deosebit de grav.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modului ei de executare, instanța va; ține cont de dispozițiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) Astfel, se va ține cont, pe de o parte, de dispozițiile generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, prin raportare și art. 21 C. pen., de împrejurările concrete în care a fost săvârșită fapta, de starea avansată de ebrietate a inculpatului, de împrejurările ce au generat conflictul, de mijlocul folosit, de urmările grave efectiv produse, cât și de gradul de pericol social concret al fantei. Pe de altă parte, se va ține seama de: poziția procesuală oscilantă adoptată de inculpat, care deși, în cele din urmă, a acceptat faptul că ar fi comis faptele, a încercat să mute greutatea vinei asupra mamei copiilor, care, susține inculpatul, nu trebuia să-1 lase singur în casă cu cei doi minori, dată fiind starea lui avansată de ebrietate.

Comiterea faptei dedusă judecății pe fondul consumului ridicat de alcool, asupra unui copil de 10 ani, care și în prezent este afectat emoțional de cele percepute în mod direct, asupra unui copil de 4 ani, trezit din somn de țipetele fratelui său și "preluat" de inculpat în dorința lui de răzbunare, fiind nevoit să îndure luni de spitalizare, dureri de neconceput, multiple intervenții chirurgicale și, nu în ultimul rând, disconfortul estetic pe care l-a atins ca urmare a faptelor inculpatului și de neînlăturat, vor fi, de asemenea, reținute de tribunal la momentul individualizării judiciare a pedepselor ce urmează a fi stabilite.

Dat fiind motivul josnic avut în vedere de inculpat în comiterea celor două infracțiuni (dorința de a se răzbuna pe copii, deoarece nu au vrut să părăsească încăperea pentru ca el să poată avea relații sexuale cu mama lor), instanța urmează a reține și circumstanța agravantă a comiterii infracțiunilor din motive josnice, prev. de art. 75 lit. d) C. pen.

Pe de altă parte, este adevărat faptul că inculpatul a dat dovadă de empatie față de victimele minore, în special față de victima de 4 ani, elocvent fiind ultimul său cuvânt, când a afirmat că, deși nu-și amintește ce s-a întâmplat, înțelege durerea familiei C. și este dispus să-i ajute material, și chiar să le doneze un teren, dacă ar accepta.

De asemenea, se va ține seama și de persoana inculpatului care: nu este cunoscut eu antecedente penale, fiind infractor primar; care este tatăl unui copil minor - din cei patru rezultați din căsătorie - (față de care și-a afirmat afecțiunea și în a cărui creștere s-a implicat anterior); de faptul că beneficiază de sprijinul familiei de origine (a se vedea memoriul transmis instanței de către cei trei copii majori ai inculpatului, aflați în Italia - fila 293 dosar) și că anterior arestării a fost o persoană care desfășura activități lucrative. Aceste din urmă aspecte urmează a fi reținute de tribunal ca și circumstanțe atenuante ce pot fi incluse în categoria celor ce se înscriu în art. 74 alin. (2) C. pen., dar cu efectul prev. de art. 80 alin. (2) C. pen.

în ceea ce privește latura civilă a cauzei, se reține, mai întâi, faptul că pentru cheltuielile ocazionate de transportul celor doi minori cu ambulanța și de îngrijirile medicale acordate părților vătămate C.A.I. și C.G.E., Serviciu de Ambulanță Jud. Iași și Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Măria" Iași s-au constitui! părți civile în cauză, solicitând obligarea inculpatului la plata sumelor expres indicate. Raportat la probele administrate în cauză, în special la actele medicale depuse (foi de observație, bilete de ieșire din spital, acte justificative emanând de la unitățile spitalicești), se constată că acțiunea civilă a acestora este legală, temeinică și dovedită. De altfel, inculpatul a achiesat expres la pretențiile formulate. De aceea, în baza art. 14 și art. 346 C. proc. pen. inculpatul va fi obligat să despăgubească părțile civile - unități spitalicești, după cum urmează:

- Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Măria", cu sumele de: 6951,313 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea copilului C.G.E. (fila 64 dosar urmărire penală), și 33909,628 Iei reprezentând cheltuieli de spitalizare ocazionate de internarea copilului C.A.I. (fila 42 dosar);

- Serviciul de Ambulanță județul Iași cu suma de 586 lei (filele 66 și 67 dosar urmărire penală).

în ceea ce privește părțile vătămate minore C.G.E. și C.A.I., acestea s-au constituit părți civile, prin reprezentanții lor legali și la solicitarea instanței (în ceea ce-l privește pe minorul de 10 ani, C.G.E.), solicitând obligarea inculpatului la plata următoarelor sume:

- în ceea ce-l privește pe minorul C.A.I.: 80000 lei daune morale și 60000 lei daune materiale (filele 116, 167 dosar);

- în ceea ce-l privește pe minorul C.G.E.: 5000 lei daune morale și 3500 Iei daune materiale.

S-a precizat că suma de 60000 lei reprezentând daune materiale constă în cheltuieli efectuate pe perioada spitalizării lui C.I., beneficiul nerealizat prin nelucrarea pământului și întârzierea cu plata ratelor, în ratele pe care ar fi trebuit familia C. să le plătească celor de la care au împrumutat bani pentru a face față cheltuielilor intempestive ocazionate de nefericitul eveniment. Susține reprezentantul legal că s-au cheltuit 5000 Euro în prima lună de spitalizare (200 lei anestezistului; 600 lei doctorului care l-a operat pe C.A.; 1200 lei pe lună pentru medicamente; 300 lei pe săptămână pentru mâncarea copilului și a soției; între 3 și 20 lei pe zi în prima lună pentru infirmieră, respectiv, asistenta care îl îngrijea pe minorul de 4 ani; 140 lei taxă pentru intrarea în spital, având în vedere că erau zile in care mergea la copilul său în afara orelor de vizită, plătind 1 leu intrarea ; între 35 și 200 lei pe zi transportul de la spitalul Sf. Măria până la domiciliul lui, existând zile în care venea și de 2-3 ori pe zi la spital motivat de faptul că soția și copilul aveau nevoie de el; și după externarea fiului lui, a fost nevoit sa-1 roage pe un consătean să îl ducă împreună cu soția și cu copilul la Institutul de Medicină Legală și la doctor, el neputând merge cu un mijloc de transport in comun datorită arsurilor grave și întinse).

Susține reprezentantul legal că i s-a creat un prejudiciu de 26000 lei prin nelucrarea pământului și banii dați oamenilor care i-au dat pământul în arendă. De exemplu, susține că a plătit 300 lei persoanelor cărora nu le-a pus grâul, iar altora le-a dat 900 kg de grâu, grâu pe care 1-a cumpărat pentru a nu avea probleme cu aceștia, obligații izvorâte din neexecutarea contractului de arendare.

Mai arată C.P. că tractorul cu care ar fi lucrat pământul arendat a fost stricat de către lucrătorul căruia i-a plătit timp de o săptămână câte 50 lei pe zi pentru a munci în locul lui. Ducându-1 la reparat, a aflat că diferențialul i-a fost defectat și a trebuit să plătească 1900 lei pentru reparațiile acestuia. După 4 zile s-a defectat din nou, însă de această dată nu a mai avut bani să-1 repare și pământul a rămas nelucrat, iar al doilea tractor, care este nou, nu 1-a folosit de frica să nu i-1 strice și pe acesta.

Mai arătă faptul că în mod normal ar fi primit subvenție de la stat 9000 Euro (90 ha x 100 lei) dar, având în vedere că a lucrat numai 18 ha, a primit doar 1620 de Euro, diferența considerând-o prejudiciu. Apreciază C.P. că, dacă nu ar fi avut probleme cu cel mic ar fi câștigat 1000 de lei pe zi muncind cu tractorul la lucrările de primăvară (arătură, discuit, semănat lucerna, semănat la porumb, semănat la orzoaica) pentru fiecare hectar se plătește între 150 și 250 de lei fiecare din lucrările mai sus menționate.

Din aceleași daune materiale solicitate face parte și suma de 20000 lei reprezentând contravaloarea tratamentului cu unguent al copilului de 4 ani.

în plus, reprezentantul părții civile a solicitat și obligarea inculpatului la plata unei sume de bani lunare, sub forma unei pensii, în cuantum de 800 lei, motivat de faptul că fiul său va suferi mai multe intervenții chirurgicale și va rămâne cu sechele toată viața.

în ceea ce privește suma de 3500 lei daune materiale solicitate pentru partea civilă C.G.E., acestea constau în cheltuieli făcute cu deplasări în Iași pentru prezentarea copilului la control, în contravaloarea perechii de ochelari cumpărați în urma prescrierii medicale, cheltuieli cu alimentația specială și cu medicația prescrisă.

Cu privire la daune materiale solicitate pentru C.A.I., instanța le apreciază ca întemeiate și dovedite, după cum urmează:

1. din declarația martorului L.C. (fila 112 dosar) rezultă că un drum din comună și până la Iași este de 7 lei; această afirmație coroborată cu cea din adresa de precizare de cheltuieli de spitalizare - fila 42 dosar - din care rezultă un număr de 75 de zile de internare, ca și cu declarațiile mamei copiilor, care precizează că numitul C.P. a venii zilnic la spital, conduce la concluzia dovedirii suinei de 525 lei (7 lei X 75 zile):

2. din declarația lui C.M. (fila 110 dosar) rezultă că, imediat după eveniment, au fost împrumutați 3000 Euro (de la o nepoată din Italia și de la o cunoștință de-a soțului ei);

3. la fila 165 dosar se găsesc copii ale chitanțelor eliberate de instituții medicale pe numele minorului și al lui C.P., în sumă totală de 73 Iei;

4. la dosar se găsesc o serie de bonuri fiscale pentru medicamente, unguente, achiziționate atât în țară cât și în străinătate: 54 lei, 84,20 lei, 10 Euro (fila 148 dosar); 10 Euro (fila 149); 237,59 lei (fila 150 dosar);

5. din declarația martorului F.I. (fila 231 dosar) rezultă că acesta i-a împrumutat lui C.P., în trei rânduri, următoarele sume de bani: 5000 lei în martie 2008, 5000 lei în aprilie 2008, 15000 lei în august sau septembrie 2008: precizează martorul că banii au fost împrumutați în numele lui de la o cunoștință, respectiv C.C. fără a fi încheiat ulterior vreun înscris între el și familia C.; instanța apreciază ca dovedită suma de 25.000 lei;

6. din declarația aceluiași martor (fila 231 dosar), rezultă că acesta a cumpărat două tuburi de unguent din Danemarca, pentru copilul C.I., contra sumei de 100 Euro;

7. martorul P.C. (fila 251) precizează că a făcut 4 drumuri dus - întors cu mașina sa din comună la Iași, dar de fiecare dată, cei 10 litri de motorină necesari erau puși de către C.P., nesolicitând a fi plătit pentru drum, întrucât familia C. era prea necăjită; susține martorul că prețul motorinei a variat de la 4,2 lei la 3,6 lei; instanța apreciază ca dovedită această cheltuială cu transportul, fiind necesară despăgubirea lui C.P. pentru cele 40 litri de motorină necesari, la o medie de 3,9 lei, rezultând ca dovedită suma de 156 lei (4 drumuri X 3,9 lei litru X 10 litri);

8. la fila 414 dosar se găsește copia unei rețete medicale pentru copilul C.A.I., prin care este prescris un număr de 150 tuburi de unguent CONTRACTUBEX, al cărei preț este regăsit la fila 148 dosar, analizând bonul fiscal depus în copie, care precizează o sumă de 42,10 lei, rezultând ca dovedită o sumă de 6315 lei (150 X 42,10 lei);

9. la fila 373 dosar a fost depusă, la solicitarea instanței, o adresă din partea Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii "Sf. Măria" - Iași, din care rezultă că minorul C.A.I. va necesita intervenții chirurgicale seriate (3-4), în vederea corecției chirurgicale a cicatricelor cheloide, costurile estimative ridicându-se Ia suma de 12800 lei; deși apare ca un prejudiciu viitor, în același timp posibilitatea producerii lui este certă, instanța apreciind ca dovedită și această sumă.

Față de cele arătate, instanța consideră că este dovedită, din suma solicitată de 60000 lei, cu titlu de daune materiale în ceea ce-1 privește pe minorul C.A.I., suma totală de 45134,79 lei (rezultată în urma adunării sumelor anterior menționate ca dovedite), precum și suma de 3120 Euro. La plata acestora inculpatul va fi obligat în favoarea părții civile C.A.I. cu titlu de daune materiale.

Cu privire la obligarea inculpatului la plata unei pensii lunare în cuantum de 800 lei, această solicitare nu poate fi admisă, cazurile și condițiile de acordare a unei pensii de întreținere fiind stabilite de lege, cazul de față neîncadrându-se în textele legale.

Cât privește celelalte daune materiale solicitate, instanța apreciază că nu există legătură directă de cauzalitate între faptele inculpatului și prejudiciul cauzat familiei C. prin nelucrarea pământului, prin neonorarea contractelor de arendă, prin defectarea tractorului, etc.

După cum am arătat mai sus, partea civilă C.G.E. a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 3500 lei daune materiale, constând în cheltuieli tăcute cu deplasări în Iași pentru prezentarea Ia control de specialitate, în contravaloarea perechii de ochelari cumpărați în urma prescrierii medicale, cheltuieli cu alimentația specială și cu medicația prescrisă.

Pe parcursul procesului penal, nu s-a dovedit legătura de cauzalitate între acțiunea violentă a inculpatului din data de 09 februarie 2008 și necesitatea medicală a părții civile în vârstă de 10 ani de a purta ochelari. Este adevărat că una din lovituri a vizat ochiul stâng al copilului. dar nu există certitudinea că această agresiune este cauza tratamentului oftalmologie cu ochelari pe care trebuie copilul să-l urmeze, astfel că aceste daune vor fi respinse.

Pentru fiecare dintre minori au fost solicitate daune morale, în cuantum de 80000 lei pentru C.A.I. și 5000 lei pentru C.G.E.

în ceea ce privește prejudiciul moral, este cunoscut faptul că acesta este rezultatul lezării unui drept nepatrimonial și, deși s-a considerat că este imposibilă o reparare pecuniară a acestuia, invocându-se caracterul arbitrar al acestei reparații, neputându-se stabili nici un fel de echivalență între durerea morală și o anumită sumă de bani, totuși prezența acestuia ca parte componentă a prejudiciului în ansamblu, potrivit dispozițiile art. 998,art. 999 C. civ., și-a găsit o aplicare constantă în practica judiciară .

Despăgubirile acordate pentru prejudicii izvorâte din fapte ilicite trebuie să reprezinte întotdeauna o acoperire integrală și nu se stabilesc în raport cu posibilitățile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esențială este stabilirea concordantei dintre întinderea prejudiciului moral și cuantumul despăgubirii, nefiind admisă nici o diferență în plus, și nici o diferență în minus.

în cazul lezării relațiilor sociale referitoare la dreptul persoanei la viață, la integritatea corporală și sănătatea persoanei, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecătorul fiind singurul care, în raport cu consecințele, pe oricare plan, suferite de părțile civile, trebuie să aprecieze o anumită sumă globală, care să compenseze dezechilibrele psihice, dificultățile în adaptare, disconfortul estetic produs, ireversibil.

Astfel, este de reținut că această cuantificare nu este supusă unor criterii legale de determinare. în acest caz, cuantumul daunelor morale se stabilește, prin apreciere, urmare a aplicării de către instanța de judecată a criteriilor referitoare Ia consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, importanța valorilor lezate și măsura în care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării, măsura în care a fost afectată situația familială și socială a părților civile. Totodată, în cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate condiției aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs părților civile.

în cauză, instanța a fost în măsură să aplice aceste criterii, urmare a faptului că a rost produs acel minim de argumente și indicii din care să rezulte măsura afectării drepturilor nepatrimoniale prin acțiunile exercitate de către inculpat, de natură a duce la evaluarea echitabilă a despăgubirilor ce ar urma să compenseze prejudiciu! moral și a apreciat, în cauză fiind posibil, dată fiind vârsta părților civile și obligația pe care o are în raport cu dispozițiile art. 17 C. proc. pen., că sumele solicitate nu reprezintă o apreciere echitabilă, corespunzătoare prejudiciului moral efectiv produs fiecăreia dintre părțile civile.

Sunt evidente consecințele negative suferite de părțile civile în plan psihic, traumele psihice suferite, sechelele posttraumatice care afectează negativ participarea lor la viața socială.

într-adevăr, datorită faptelor inculpatului, părților civile le-a fost afectat, în mod, esențial și ireversibil, climatul socio-familial în care conviețuiau. Martorii audiați au făcut trimitere Ia faptul că minorii au coșmaruri, vorbesc prin somn, sunt timorați și tremură dacă se vorbește pe un ton ridicat; mai mult, copilul C.G.E. prezintă micțiuni pe timpul nopții.

Astfel, instanța, statuând în echitate, apreciază că, alături de pedeapsa aplicată inculpatului pentru faptele comise, sumele de 100000 lei pentru partea civilă C.A.I. și 10000 lei pentru partea civilă G.C.E. sunt necesare și echitabile pentru acoperirea prejudiciului moral suferit.

2. în cauză au declarat în termen apeluri partea civilă C.P., criticând sentința pentru netemeinicie pe latură civilă (acordarea și a daunelor materiale în sumă de 26.000 lei și respectiv 7.300 Euro reprezentând neluarea terenului primit în arendă) și pe latură penală (în sensul majorării cuantumului pedepsei principale a închisorii aplicate inculpatului apreciată ca fiind greșit stabilită la numai 14 ani închisoare în raport cu dispozițiile art. 72 și urm. C. pen.) și inculpatul Z.R., care a susținut nelegalitatea și netemeinicia hotărârii primei instanțe cu solicitarea în principal de a i se schimba încadrarea juridică din tentativă la omor calificat și deosebit de grav în vătămare corporală prevăzută de art. 182 alin. (3) C. pen. lipsind intenția de a ucide iar în subsidiar reducerea pedepsei în considerarea bunei comportări anterioare / acordul manifestat la despăgubirea părților civile.

Curtea de Apel Iași, secția penală, prin decizia penală nr. 40 din 11 martie 2010, a respins ca nefondate - în conformitate cu dispozițiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - apelurile declarate de partea civilă și inculpat, în considerarea argumentelor probatorii / justificative din expunerea sentinței atacate preluate în totalitate de instanța de control judiciar.

în baza art. 383 alin. (3) rap. la art. 3002,art. 160b alin. (1) și (3) C. proc. pen. a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului-apelant fiindu-i computată din pedeapsă timpul scurs în continuare la zi.

3. împotriva deciziei amintite a declarat în termen recurs inculpatul Z.R. reiterând criticile de nelegalitate / netemeinicie din apel circumscrise cazurilor de casare prevăzute de art. 3859pct. 17 și 14 C. proc. pen.

Recursul amintit este nefondat urmând a fi respins ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. pentru considerentele arătate în continuare.

Referitor la critică vizând greșita încadrare juridică în tentativă la omor calificat și deosebit de grav a faptei ilicite comise împotriva părții vătămate C.A.I. motivat de împrejurarea lipsei intenției de a ucide - în realitate inculpatul a prevăzut și acceptat doar producerea de vătămări corporale și suferințe fizice - se constată că prima instanță, soluție menținută în apel, a evaluat și apreciat probele în acuzare/apărare cu respectarea principialității juridice din art. 63 alin. (2) C. proc. pen., iar pe această bază a stabilit în mod corect că fapta ilicită amintită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 20 raportat la art. 174,art. 175 alin. (1) lit. d), art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. [iar nu acelea ale infracțiunii mai ușoare de vătămări corporale prevăzută de art. 182 alin. (3) C. pen. cum se solicită în mod nejustificat de inculpat].

Esențial pentru încadrarea juridică a faptei inculpatului, după caz, în tentativă la omor, ori în vătămare corporală gravă cu referire la alin. (3) al art. 182 C. pen., este stabilirea formei și modalității vinovăției cu care s-a săvârșit fapta.

Activitatea infracțională a inculpatului a constat în aceea că pe fondul consumului de băuturi alcoolice a turnat apă clocotită peste corpul minorului C.A.I. - în acea dată în vârstă de 4 ani , mai întâi cu o cană de 250 ml, imobilizându-l la podea cu picioarele și apoi cu cazanul ce avea capacitatea de 15 litri, profitând în acest mod de starea de neputință a victimei.

Consecințele faptei a constat în provocarea de arsuri ajunse în stadiul de cicatrice cheloide, reprezentând 36% din suprafața corporală pentru care a fost supus unor intervenții chirurgicale repetate și cicatrice ale feței, genunchilor, și 1/3 din suprafața interioară a brațelor.

Aceste arsuri au pus în pericol viața minorului ce-i afectează și procesul de creștere și reprezintă o infirmitate fizică permanentă în proporție de 40% pentru o perioadă de cel puțin 15 ani perioadă în care vor fi eșalonate intervențiile chirurgicale.

Din conținutul referatului întocmit de Clinica de Chirurgie Plastică-Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri SCUC "Grigore Alexandrescu" București rezultă că minorul a fost operat în 17 februarie 2010 și urmează a fi reevaluat semestrial pe toată perioada de creștere în vederea realizării intervențiilor chirurgicale și recuperatorii.

Prin urmare, sub aspectul vinovăției inculpatul a acționat cu intenție indirectă constând în aceea că multitudinea de acțiuni dureroase la care a fost supus prin "opărire" în zone vitale și nevitale raportat și vârstei victimei deși nu a urmărit producerea decesului a acceptat posibilitatea intervenirii morții acesteia.

Pedepsele de bază de 12 ani și 6 luni închisoare și respectiv 2 ani închisoare precum și pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare aplicate inculpatului - orientate către maximele legale speciale prevăzute de lege sunt în deplină concordanță cu prevederile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) rap. la art. 75 lit. d), art. 74 alin. (2) și art. 80 alin. (2) C. pen. în considerarea vârstei părților vătămate de 4 ani respectiv 10 ani / urmările produse, reducerea acestora fiind nejustificată.

Din oficiu, în limitele art. 3856alin. (1) și (2) rap. la art. 3859alin. (3) C. proc. pen. s-a reținut legalitatea / temeinicia celorlalte rezolvări juridice adoptate în primă instanță /menținute în apel privind pedepsele complementare, accesorii, acțiunile civile în cauză prin instituirea sechestrului asigurator potrivit art. 163 C. proc. pen.

Conform art. 38516 alin. (2) C. proc. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului-recurent reținerea și arestarea preventivă de la 10 februarie 2008 la 25 mai 2010.

în baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a obligat recurentul inculpat la plata sumei de 800 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

← ICCJ. Decizia nr. 1879/2010. Penal. Plângere împotriva...  ICCJ. Decizia nr. 1911/2010. Penal. Plângere împotriva... →

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2033/2010. Penal