ICCJ. Decizia nr. 2050/2010. Penal. Cerere de liberare provizorie pe cauţiune (art. 160 ind. 4 C.p.p.). Recurs

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA PENALĂ

Decizia nr. 2050/2010

Dosar nr.289/32/2010

Şedinţa publică din 25 mai 2010

Asupra recursului penal de faţă;

Examinând actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curţii de Apel Bacău, inculpata P.A.A., arestată preventiv în Dosarul nr. 42/P/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie - Serviciul Teritorial Bacău a solicitat liberarea provizorie pe cauţiune în condiţiile prevăzute de art. 1602 şi art. 1604 C. proc. pen.

S-a arătat de inculpată că prin încheierea prin care s-a dispus arestarea sa nu s-a motivat pericolul concret pentru ordinea publică, lăsarea sa în libertate, în calitate de avocat, are obligaţii faţă de clienţii cu care a încheiat contracte de asistenţă juridică, iar la data de 22 mai 2010 are programată cununia civilă şi religioasă, iar prin arestarea sa s-a ajuns la o serie de consecinţe deosebit de grave pe plan profesional şi personal.

În conformitate cu dispoziţiile art. 1605 C. proc. pen. s-a stabilit o cauţiune de 10.000 RON, aceasta fiind achitată conform, recipisei CEC din 17mai 2010.

Prin Încheierea nr. 42 din 18 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi de familie, în temeiul art. 1608 alin. (6) C. proc. pen. s-a respins ca nefondată cererea de liberare provizorie pe cauţiune, formulată de inculpata P.A.A. şi s-a dispus restituirea către aceasta a cauţiunii în cuantum de 10.000 RON consemnată la C.E.C.

Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de fond a reţinut că prin Încheierea din 27 aprilie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 257/32/2010 a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatei P.A.A. pe o perioadă de 29 zile. S-a reţinut existenţa unor indicii temeinice cu privire la săvârşirea de către inculpată a infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut de art. 257 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a arătat că îndeplinirea condiţiilor de formă prevăzute de art. 1696 alin. (2) C. proc. pen. şi cele de fond referitoare la cuantumul pedepsei prevăzută de lege pentru infracţiunea pentru care inculpata este cercetată, nu este suficientă pentru admiterea cererii de liberare provizorie pe cauţiune, impunându-se cercetarea temeiniciei cererii sub toate aspectele.

S-a mai arătat că în stadiul actual al cercetărilor nu se impune punerea în libertate a inculpatei întrucât au apărut date noi din care rezultă că lăsarea în libertate a acesteia ar produce un pericol concret pentru ordinea publică. Lăsarea în libertate a inculpatei la scurt timp după arestarea preventivă ar produce neîncrederea opiniei publice în actul de justiţie şi la sporirea suspiciunilor că în dosarele aflate pe rolul instanţelor se săvârşesc acte de corupţie, iar persoanelor implicate nu li se întâmplă nimic.

Împotriva hotărârii instanţei de fond a declarat recurs inculpata, criticând-o prin aceea că motivarea acesteia corespunde cu motivarea hotărârii prin care s-a admis propunerea de arestare preventivă, solicitând admiterea cererii şi liberarea provizorie pe cauţiune a inculpatei.

Recursul inculpatei este nefondat.

Prin Încheierea din 27 aprilie 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău în Dosarul nr. 257/32/2010 a fost admisă propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, dispunându-se arestarea preventivă a inculpatei P.A.A. pe o perioadă de 29 zile, pentru săvârşirea infracţiunii de trafic de influenţă, prevăzut de art. 257 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

S-a reţinut că la data de 15 aprilie 2010, inculpata a fost prinsă în flagrant în timp ce primea de la denunţătorul D.E. suma de 1.000 euro în schimbul influenţării unor magistraţi din cadrul Tribunalului Neamţ.

Potrivit dispoziţiilor art. 1604 alin. (1) C. proc. pen., liberarea provizorie se poate acorda de instanţa de judecată, la cerere, când s-a depus cauţiunea şi când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1602 alin. (1) şi (2) din acelaşi cod.

Împrejurarea că inculpata a achitat cuantumul stabilit pentru cauţiune sau că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracţiunea pentru care este cercetată nu depăşeşte 18 ani închisoare, nu obligă instanţa să admită cererea de liberare provizorie.

În cauza de faţă, deşi au fost îndeplinite condiţiile prevăzute de lege referitoare la liberarea provizorie pe cauţiune, nu se poate trece peste împrejurarea că stadiul anchetei este la început, astfel încât punerea în libertate a inculpatei ar putea influenţa desfăşurarea acesteia, iar infracţiunea pentru care inculpata este cercetată, are un impact deosebit asupra opiniei publice, cu atât mai mult cu cât fapta care se presupune a fi săvârşită are legătură cu înfăptuirea actului de justiţie.

Ca atare, hotărârea instanţei de fond este legală şi temeinică, respingându-se în mod corect cererea de liberare provizorie pe cauţiune, iar recursul declarat de inculpată este nefondat, urmând ca în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. să fie respins.

Văzând şi dispoziţiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpata P.A.A. împotriva Încheierii nr. 42 din 18 mai 2010 pronunţată de Curtea de Apel Bacău, secţia penală, cauze cu minori şi de familie, în Dosarul nr. 289/32/2010.

Obligă recurenta inculpată la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 50 RON reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiţiei.

Definitivă.

Pronunţată în şedinţă publică azi 25 mai 2010.

Procesat de GGC - AS

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2050/2010. Penal. Cerere de liberare provizorie pe cauţiune (art. 160 ind. 4 C.p.p.). Recurs