ICCJ. Decizia nr. 2058/2010. Penal
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA PENALĂ
Decizia nr. 2058/2010
Dosar nr.2325/89/2009
Şedinţa publică din 26 mai 2010
Deliberând asupra recursului în cauză pe baza lucrărilor şi materialului din dosar, constată următoarele:
1. Tribunalul Vaslui, secţia penală, prin Sentinţa penală nr. 30 din 29 ianuarie 2010 dată în Dosar nr. 2325/89/2009, a rezolvat în conformitate cu dispoziţiile art. 345 alin. (2) C. proc. pen. acţiunea penală dedusă judecăţii prin rechizitoriul nr. 288/P/2009 din 22 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă această instanţă privind pe inculpatul B.C. (cetăţenie română, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără copii, fără antecedente penale) hotărând condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen. la:
- 10 (zece) ani închisoare pedeapsă principală şi interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen. pe durata de 5 ani respectiv degradarea militară constând în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniforma (pedepse complementare).
Conform art. 71 alin. (2) şi (3) C. pen., pe durata executării pedepsei principale i-a fost interzisă inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi lit. b) C. pen., ca pedeapsă accesorie.
În temeiul art. 350, 3002 şi 160b alin. (1) şi (3) C. proc. pen. a fost menţinută arestarea preventivă a inculpatului fiindu-i computat din pedeapsa principală stabilită - potrivit art. 88 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 72 NCP) - timpul reţinerii şi arestării preventive în cauză cu începere de la 12 martie 2009 la zi.
În baza art. 118 lit. b) C. pen. s-a dispus confiscarea specială către stat a unei securi - corp delict aflat la dosar.
Pe latură civilă în conformitate cu dispoziţiile art. 14 şi urm. C. proc. pen., art. 998/999 C. civ. şi art. 313 din Legea sănătăţii nr. 95/2006 modificată prin OUG nr. 72/2006 a fost obligat inculpatul B.C. la despăgubiri civile după cum urmează:
a) 842,40 RON către S.A.J. Vaslui şi 5741,08 RON către S.C.U. „P.D.N.O.” Iaşi îngrijirile medicale acordate victimei înaintea decesului acesteia în perioada 11 martie 2009 - 21 martie 2009;
b) 15.000 RON daune materiale ele prezentând cheltuieli înmormântare şi pomeni ulterioare şi 10.000 RON daune morale către partea M.E. soţia victimei/respectiv 10.000 RON daune morale partea civilă P.L., fiica victimei.
În baza art. 189 şi 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul la suma de 3.100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare statului.
Hotărând rezolvarea acţiunii penale prin condamnare judecătorul cauzei a constatat că învinuirea dedusă judecăţii în primă instanţă prin rechizitoriul nr. 288/P/2009 din 22 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Vaslui - în conexiune cu incriminarea din art. 174 C. pen. privind infracţiunea de omor - constând în aceea că în seara zilei de 11 martie 2009 pe un drumeag de acces la terenurile agricole situate în partea de sud-est a extravilanului statului G. comuna D. judeţul Vaslui inculpatul B.C. i-a aplicat victimei M.I. în vârstă de 73 ani o lovitură cu muchia unei securi (bardă) în zona capului, cauzându-i leziuni traumatice severe care au condus la decesul ulterior instalat la data de 21 martie 2009, în pofida îngrijirilor medicale de specialitate acordate victimei în S.C.U. „P.D.N.O.” din Iaşi, exista ca atare şi realizează elementele constitutive ale infracţiunii de omor sus-menţionate ce a fost săvârşită cu intenţie indirectă de inculpat în următoarele împrejurări:
Inculpatul B.C. în vârstă de 34 de ani şi victima M.I. în etate de 73 ani erau locuitori ai satului G., com. D., jud.Vaslui şi se cunoşteau.
Victima M.I. avea o vie îngrădită, situată în extravilan, în partea de sud-est a satului G., iar în ziua de 11 martie 2009 a mers la acea vie, pentru a efectua lucrări agricole.
Pe parcursul aceleiaşi zile inculpatul şi un frate al său au transportat de la domiciliu, lângă gardul viei victimei, nişte cantităţi de gunoi.
Familia inculpatului B.C. are în proprietate un anumit număr de ovine, care erau păscute în timpul zilei tot în partea de sud-est a satului G., dincolo de via vătămatului M.I.
Pe seară, inculpatul B.C. s-a deplasat spre terenul agricol arătat, spre a duce acasă oile de la păscut, în drumul său urmând să treacă pe lângă via victimei.
În acest timp M.I. a terminat pentru acea zi lucrările la vie şi se conversa, de la o oarecare distanţă, cu martora P.Z., care se interesa de nişte păsări care i-au dispărut, victima M.I. spunându-i martorei că este posibil ca de vină pentru dispariţia păsărilor să fie membrii familiei inculpatului B.C.
În deplasarea sa către via victimei, inculpatul a auzit susţinerile victimei şi apoi a trecut prin lateral faţă de martora P.Z., cu care a şi schimbat câteva cuvinte.
La colţul gardului viei victimei M.I., inculpatul B.C. s-a intersectat cu victima, au trecut unul pe lângă celălalt, după care victima i-a reproşat că a depozitat gunoi lângă via sa.
Inculpatul B.C., fiind sub influenţa alcoolului, s-a întors din deplasare, a mers către victimă, şi l-a apostrofat la rândul său pentru reproşurile nejustificate adresate, situaţie în care, victima a ridicat o secure pe care o avea asupra sa ameninţător, în direcţia inculpatului.
În aceste condiţii, inculpatul B.C., mult mai tânăr şi puternic faţă de victimă, i-a smuls victimei securea din mână şi i-a aplicat o lovitură în cap, cu muchia securii; când inculpatul i-a smuls victimei securea din mână, acesta s-a tăiat în colţul lamei securii, la antebraţul stâng.
Victima avea pe cap, la momentul recepţionării loviturii, o căciulă de miel care s-a impregnat cu sânge, urmare traumatismului cranian produs prin lovitura cu muchia securii; după recepţionarea loviturii, victima a reuşit să se mai deplaseze câţiva zeci de metri, după care a căzut pe solul afânat din zonă; inculpatul a abandonat victima fără ajutor în locul amintit a renunţat să mai meargă după oi, şi s-a deplasat la domiciliu, unde a ascuns securea victimei la streaşina imobilului.
În acest timp, martorul B.P. - frate cu inculpatul, a mers pe câmp, pentru a-l ajuta pe tatăl său - martorul P.B., să aducă oile acasă, şi a revenit către casă înaintea lui P.B., pentru a deschide porţile, ca oile să fie introduse în curte.
În deplasarea sa spre casă martorul B.P. a găsit, în apropierea locului faptei, pe victima M.I., care, deşi avea căciula din miel pe cap, sângera şi îi şiroia sângele pe faţă, pe sub căciulă, iar victima i-a spus martorului B.P. că a fost bătut de inculpatul B.C. - fratele martorului.
Ulterior, martorul B.P., fiind oarecum afin cu martorul M.I.S. - fiul victimei M.I., l-a apelat telefonic pe acesta din urmă, l-a întrebat dacă are autoturismul acasă, i-a spus ce s-a întâmplat, iar victima a fost transportată cu acel autoturism la S.M. Huşi, iar de acolo a fost trimisă la S.C.U. „P.D.N.O.” Iaşi, în stare de comă, unde i s-au acordat îngrijiri medicale până la data de 21 martie 2009, când a decedat, fără a-şi mai reveni.
În urma efectuării necropsiei cadavrului victimei M.I. a fost întocmit raportul medico-legal din 8 mai 2009 al I.M.L. Iaşi ce a concluzionat că „moartea numitului M.I. a fost violentă/aceasta s-a datorat insuficienţei cardio-respiratorii acute consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu fracturi craniene, contuzie cerebrală, hematom intracerebral/topografia şi morfologia leziunilor tanatogeneratoare pledează pentru producerea lor prin lovire activă (o singură lovitură) cu un corp contondent (posibil muchie de topor)/în momentul agresiunii cel mai probabil agresorul se afla în faţa victimei sau lateral stânga/între leziunile tanatogeneratoare şi traumatism există legătură directă de cauzalitate”.
Inculpatul B.C. audiat sub învinuirea de omor cu respectarea garanţiilor procesuale prevăzute de art. 6, 70 şi 171 C. proc. pen. - la urmărirea penală şi cercetarea judecătorească - a făcut o mărturisire calificată a faptei ilicite imputate acestuia declarând că „în jurul orelor 1730 s-a întâlnit cu numitul M.I. care l-a luat la rost pe motiv că a descărcat grămada de gunoi pe hotar lângă gardul terenului său (...) s-a apropiat ca să dea noroc cu dânsul moment în care partea vătămată l-a lovit cu o secure pe care o avea asupra dânsului, a ridicat mâna şi a parat lovitura fiind tăiat la antebraţul stâng (...) i-a smuls bărdiţa pe care i-a aruncat-o, lovindu-l imediat cu un pumn în zona feţei, victima căzând jos”/împrejurare de fapt în raport cu care autorul acţiunii de omucidere a solicitat în principal reţinerea legitimei apărări în condiţiile art. 44 alin. (2) sau (3) C. pen. - cu consecinţa achitării sale potrivit art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. e) C. proc. pen. - iar în subsidiar a circumstanţelor atenuante legale prevăzute de art. 73 lit. a) sau b) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei principale sub minimul legal special de 10 ani închisoare potrivit art. 76 alin. (2) C. pen.; circumstanţele anterioare şi concomitente de calificare a faptului principal de omucidere mărturisite de inculpat - şi implicit şi celelalte cereri în apărare anterior arătate - au fost înlăturate ca nesincere şi făcute procausa de instanţă în baza art. 302 alin. (1) rap. la art. 63 C. proc. pen. în raport cu celelalte probe în acuzare administrate în cauză atestând în mod indubitabil comiterea agresiunii în împrejurări de natură a exclude condiţiile legitimei apărări, excesului justificat sau scuzabil ori provocării prevăzute de art. 44 alin. (2) şi (3) şi respectiv 73 lit. a) sau b) C. pen.: inculpatul, persoană tânără şi mult mai puternică a fost cel care a generat altercaţia verbală iniţială cu victima în etate de 73 ani prin depozitarea repetată a gunoiului lângă gardul viei părţii vătămate; ridicarea bărdiţei de către victimă a avut semnificaţie exclusiv defensivă întrucât a urmărit stoparea inculpatului în înaintarea sa către victimă şi nicidecum atacarea sa cum a susţinut nesincer agresorul amintit/lovirea cu urmări mortale a victimei, a avut loc după dezarmarea acesteia în condiţiile anterior arătate astfel cum a rezultat din actul medico-legal şi comportarea ulterioară a inculpatului care a ascuns arma acţiunii de omucidere după ce a realizat gravitatea faptei amintite în raport cu urmărirea ulterior intervenite prevăzute şi acceptate, dar neurmărite de acesta.
La individualizarea judiciară a pedepsei al cărei cuantum a fost stabilit la minimul legal special de 10 ani închisoare instanţa a avut în vedere - în conformitate cu dispoziţiile art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP) - pericolul social al faptei săvârşite în raport cu modalitatea şi împrejurările în care a fost suprimată viaţa victimei persoană în vârstă de 73 ani, recunoaşterea iniţială chiar calificată a implicării sale în agresiune, lipsa de antecedente penale şi celelalte date privind persoana inculpatului.
Rezolvările juridice în latura civilă a procesului pe baza probelor administrate de părţile civile ori prin apreciere - cu referire la daunele morale - au avut ca bază legală dispoziţiile art. 14 şi urm. C. proc. pen., art. 998, 999 C. civ. şi art. 313 din Legea sănătăţii nr. 95/2006 astfel cum a fost modificată ulterior prin OUG nr. 72/2006.
2. În cauză au declarat în termen apeluri părţile civile M.E. şi L.P. care au criticat sentinţa pe latură penală şi civilă pentru netemeinicie - majorarea pedepsei închisorii aplicate inculpatului şi a cuantumului daunelor morale stabilite în sarcina acestuia - şi inculpatul B.C. care a solicitat desfiinţarea hotărârii primei instanţe reiterând susţinerile şi celelalte cereri în apărare pe latură penală şi civilă respinse ca neîntemeiate de prima instanţă, pentru achitare în baza art. 345 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. a) şi art. 10 lit. e) C. proc. pen. rap. la art. 44 alin. (2) sau (3) C. pen./respectiv atenuarea tratamentului sancţionator şi reducerea cuantumului despăgubirilor civile în condiţiile art. 73 lit. a) sau b) rap. la art. 76 alin. (2) C. pen. şi art. 14 alin. (3) şi (5) C. pen. rap. la art. 998, 999 C. civ. ca motiv de nelegalitate suplimentar în apel inculpatul a invocat şi lipsa intenţiei de a ucide cu consecinţa schimbării încadrării juridice a faptei ilicite în infracţiunea praeterintenţia prevăzută de art. 183 C. pen.
Curtea, verificând hotărârea atacată pe baza probelor aflate la dosar a apreciat că discuţia premergătoare agresiunii fizice avută de victimă cu martora P.Z. în legătură cu dispariţia păsărilor acesteia în urmă şi afirmaţiile calomnioase făcute de victimă la adresa inculpatului - pe care l-a indicat ca fiind presupus autor al sustragerii păsărilor - conduita ireverenţioasă auzită şi de inculpat ce a continuat şi după ce acesta a trecut pe lângă cei doi conjugată cu ridicarea ameninţătoare a bărdiţei la solicitarea inculpatului să înceteze să mai „vorbească urât la adresa familiei sale” constituie o atingere gravă a demnităţii persoanei inculpatului de natură a-i produce o puternică tulburare sub stăpânirea căreia a săvârşit ulterior infracţiunea de omor, justificând astfel reţinerea în favoarea inculpatului a circumstanţei atenuante legale a provocării prevăzute de art. 73 lit. b) C. pen. în consecinţă a reducerii pedepsei principale a închisorii sub minimul legal special de 10 ani închisoare - potrivit art. 76 alin. (2) C. pen. şi a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 64 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 66 NCP), înlăturării pedepsei complementare a degradării militare prevăzută de art. 67 alin. (2) C. pen. şi diminuării cuantumului daunelor materiale şi morale corespunzător culpei concurente a victimei în conformitate cu dispoziţiile art. 998, 999 C. civ. (celelalte critici de netemeinicie şi nelegalitate invocate de inculpat şi părţile civile fiind respinse ca nefondate în considerarea argumentelor probatorii/justificative avute în vedere de prima instanţă, preluate în totalitate şi de instanţa de control judiciar amintită).
În consecinţă Curtea de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori, prin Decizia penală nr. 46 din 23 martie 2010 în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul inculpatului şi a desfiinţat parţial sentinţa pe latură penală şi civilă în sensul că a reţinut săvârşirea infracţiunii de omor prevăzută de art. 174 C. pen. în condiţiile circumstanţei atenuante legale a provocării din art. 73 lit. b) C. pen. cu consecinţa reducerii pedepsei principale a închisorii potrivit art. 76 alin. (2) C. pen. sub minimul legal special de 10 ani până la 8 ani închisoare şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a şi b) C. pen. pe o durată de numai 3 ani/înlăturarea pedepsei complementare a degradării militare prevăzute de art. 67 alin. (2) C. pen./diminuarea corespunzător culpei concurente a victimei la săvârşirea infracţiunii ca faptă ilicită delictuală a cuantumului daunelor materiale către partea civilă M.E. de la 15.000 RON la 14.000 RON precum şi a daunelor morale către fiecare din părţile civile M.E. şi P.L. de la 10.000 RON la câte 9.000 RON [apelurile declarate de părţile civile M.E. şi P.L. fiind respinse ca nefondate în conformitate cu dispoziţiile art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.].
Au fost menţinute celelalte dispoziţii ale sentinţei atacate conform art. 381, 383, 358, 3002 şi 160b alin. (1) şi (3) C. pen. a fost menţinută arestarea preventivă în cauză a apelantului inculpat fiindu-i computată din pedeapsă detenţia în continuare după data de 29 ianuarie 2010 la zi.
3. Împotriva deciziei amintite, reiterând criticile de nelegalitate şi netemeinicie respinse în apel au declarat în termen recursuri parţiale civile M.E. şi P.L. - corespunzător cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. - şi inculpatul B.C., în condamnarea cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18, 17 şi 14 C. proc. pen.
Recursurile amintite sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. - menţinându-se ca legală şi temeinică Decizia atacată - pentru considerentele arătate în continuare.
Lovirea singulară în cap cu intensitate sporită cu muchia unei bărdiţe având drept consecinţă decesul ulterior la interval de 10 zile, în pofida îngrijirilor medicale de specialitate, a victimei M.I. în vârstă de 73 ani de către inculpatul B.C. persoană tânără având 34 ani urmare tulburării pricinuite de afirmaţiile calomnioase făcute la adresa familiei inculpatului privind sustragerea păsărilor martorei P.Z. în condiţiile în care victima a ridicat defensiv bărdiţa/în direcţia acestuia pentru a-i stopa apropierea ameninţătoare/acţiune de omucidere săvârşită după dezarmarea victimei cu intenţie indirectă - a prevăzut şi acceptat fără a-l fi şi urmat rezultatul letal - realizează elementele constitutive ale infracţiunii de omor în condiţiile art. 73 lit. b) C. pen. astfel cum în mod corect a decis instanţa de apel, fiind nejustificată schimbarea încadrării juridice în infracţiunea praeterintenţionată (intenţia de lovire a victimei, decesul fiind produs din culpă) solicitată de inculpat; modalitatea şi împrejurările concrete sus-menţionate în care a fost suprimată viaţa victimei după dezarmarea sa - de natură a exclude existenţa unui atac material direct imediat şi nejust îndreptat împotriva inculpatului condiţii cumulative privind existenţa legitimei apărări, excesului justificat ori sesizabil - nu justifică incidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 44 alin. (2) şi (3) C. pen. şi respectiv art. 73 lit. a) C. pen.
În condiţiile reţinerii justificate în apel a circumstanţei atenuante legale a provocării din art. 73 lit. b) C. pen., coborârea sancţiunii penale sub minimul legal special de 10 ani închisoare prevăzut de art. 174 C. pen. era obligatorie potrivit art. 76 alin. (2) C. pen., pedeapsa stabilită de 8 ani închisoare fiind în concordanţă cu dispoziţiile legale precitate şi criteriile de individualizare din art. 72 C. pen. (n.r: corespondent în Noul Cod Penal: Art. 74 NCP)
Cuantumul daunelor materiale pe baza declaraţiilor martorilor şi înscrisurilor administrate la cercetarea judecătorească a fost stabilit de prima instanţă la suma de 15.000 RON iar reducerea ulterioară din apel la 14.000 RON are ca temei justificativ culpa concurentă a victimei la comiterea faptei ilicite urmare circumstanţei atenuante a provocării în favoarea inculpatului astfel că nu se impune modificarea acestora în raport cu dispoziţiile art. 14 alin. (3) şi (5) C. proc. pen. şi art. 998, 999 C. civ. pentru aceleaşi considerente vor fi menţinute şi daunele morale stabilite în apel la sumele de câte 9.000 RON către fiecare parte civilă.
Conform art. 38516 alin. (2) raportat la art. 381 C. proc. pen. se va computa din pedeapsa aplicată inculpatului durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 martie 2009 la zi.
În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen. vor fi obligate recurentele părţi civile precum şi recurentul inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de părţile civile M.E. şi P.L. precum şi de inculpatul B.C. împotriva Deciziei penale nr. 46 din 23 martie 2010 a Curţii de Apel Iaşi, secţia penală şi pentru cauze cu minori.
Deduce din cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, durata reţinerii şi arestării preventive de la 12 martie 2009 la 26 mai 2010.
Obligă recurentele părţi civile la plata sumelor de câte 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Definitivă.
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26 mai 2010.
Procesat de GGC - CT
| ← ICCJ. Decizia nr. 2052/2010. Penal. Menţinere măsură de... | ICCJ. Decizia nr. 2062/2010. Penal. Recunoaşterea hotărârilor... → |
|---|
